UE simplifică regulile privind inteligența artificială: Mai puțină birocrație pentru companii și măsuri împotriva utilizărilor abuzive ale IA

Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat luni un nou regulament care simplifică și clarifică o parte dintre normele privind inteligența artificială, în cadrul agendei europene de reducere a birocrației. Noile reguli amână aplicarea cerințelor pentru anumite sisteme de inteligență artificială cu risc ridicat și introduc interdicții privind conținutul sexual neconsensual și materialele de abuz sexual asupra copiilor generate sau manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Regulamentul face parte din pachetul legislativ „Omnibus VII”, prin care Uniunea Europeană urmărește simplificarea cadrului legislativ digital și aplicarea mai coerentă a Actului privind inteligența artificială în toate statele membre. Modificările urmăresc să ofere mai multă securitate juridică și să reducă sarcina administrativă pentru companii, menținând în același timp obiectivele de protecție prevăzute de legislația europeană.

Prin adoptarea de astăzi, facem un nou pas decisiv către o Uniune Europeană mai competitivă. Oferind mai multă securitate juridică și asigurând o aplicare mai armonizată a normelor privind IA în întreaga UE, creăm condițiile pentru ca inovarea și creșterea să prospere în piața unică. În același timp, prin interzicerea deepfake-urilor sexuale generate sau manipulate cu ajutorul IA și a materialelor de abuz sexual asupra copiilor generate de IA, transmitem un mesaj clar: progresul tehnologic trebuie să meargă întotdeauna mână în mână cu protejarea valorilor noastre fundamentale”, a declarat Marilena Raouna, ministru adjunct pentru afaceri europene al Republicii Cipru.

Statele membre au decis, totodată, să amâne aplicarea normelor privind sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat pentru a oferi autorităților și companiilor mai mult timp pentru implementarea noilor cerințe și pentru a asigura o aplicare mai uniformă a legislației în întreaga Uniune Europeană. Astfel, regulile pentru sistemele de sine stătătoare cu risc ridicat se vor aplica de la 2 decembrie 2027, iar cele pentru sistemele cu risc ridicat integrate în produse vor intra în vigoare la 2 august 2028.

În schimb, regulamentul introduce o interdicție explicită pentru practicile de inteligență artificială care generează conținut sexual sau intim fără consimțământ, precum și materiale de abuz sexual asupra copiilor. Sistemele IA care generează imagini nud ale unor persoane reale sau modifică fotografii existente pentru a elimina îmbrăcămintea și a dezvălui părți intime vor fi interzise începând din luna decembrie a acestui an.

Regulamentul mai amână până la 2 august 2027 termenul până la care autoritățile naționale trebuie să instituie medii de testare în regim de reglementare („regulatory sandboxes”). Totodată, perioada acordată furnizorilor pentru implementarea soluțiilor de transparență privind conținutul generat artificial este redusă de la șase luni la trei luni, noul termen fiind stabilit pentru 2 decembrie 2026.

Textul clarifică și competențele Oficiului pentru IA în supravegherea sistemelor bazate pe modele de inteligență artificială de uz general, atunci când modelul și sistemul sunt dezvoltate de același furnizor. Anumite domenii vor rămâne însă în competența autorităților naționale, inclusiv aplicarea legii, gestionarea frontierelor, autoritățile judiciare și instituțiile financiare.

Noile reguli clarifică și modul în care Actul privind inteligența artificială se aplică în sectoare deja reglementate, precum dispozitivele medicale, jucăriile, lifturile sau ambarcațiunile, pentru a evita suprapunerea obligațiilor impuse companiilor.

Actul legislativ urmează să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în a treia zi de la publicare.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare