Germania a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă cu provocări fără precedent, iar așteptările sunt mari, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European unde cancelarul german Angela Merkel a prezentat prioritățile președinției germane la Consiliul UE.
Primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și un aliat de lungă durată al cancelarului german, Ursula von der Leyen a afirmat că pandemia de coronavirus a pus la îndoială dimensiunea economică și socială a Europei, dar și “imaginea de sine” a Uniunii Europene. De asemenea, șefa executivului european a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.
“Ne regândim valoarea solidarității și a comunității – ce valoare mare are o Europă comună – și că ea trebuie fondată din nou în fiecare zi. Datorită contribuției Germaniei din ultimele săptămâni, spiritul de responsabilitate pentru toată lumea este din nou prezent în Europa. În fața acestei crize, auzim cuvinte din fiecare colț al continentului nostru și vedem acțiuni care dau un motiv pentru a spera că o putem face împreună. Ceea ce este bine pentru Europa este bine pentru noi toți, aud din nou mai des. Acesta este sunetul Europei!”, a spus von der Leyen, după ce Angela Merkel afirmase că drepturile fundamentale, coeziunea și solidaritatea vor reprezenta temelia președinției germane la Consiliul UE.
“Acest „spirit de responsabilitate pentru toată lumea” redescoperit nu este un însoțitor rău atunci când vă aflați în punctul de pornire al unei președinții a Consiliului care va conduce calea pentru viitorul Uniunii noastre”, i-a spus von der Leyen lui Merkel.
Șefa Comisiei Europene, care a declarat recent că UE are mare noroc că Germania a preluat președinția Consiliului într-o asemenea criză, a spus că provocarea următoarelor șase luni este extraordinară.
Ursula von der Leyen a făcut trimitere la previziunile economice de vară ale Comisiei Europene, care au revizuit recesiunea economică a UE, arătând o contracție de peste 8% a economiei europene în anul 2020 și o revenire parțială anul viitor.
“Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez. Solidaritatea înseamnă că cei care au nevoie vor primi mai mult sprijin. Dar ea nu stimulează lipsa de acțiune. De aceea, în NextGenerationEU, investițiile sunt legate de reforme bazate pe recomandările specifice fiecărei țări. Și fiecare stat membru are de lucru. Dacă vrem să ieșim mai puternic din criză, cu toții trebuie să ne schimbăm în bine. Și asta este ceea ce așteaptă europenii să facem (…) Al doilea: nu neglijați bugetul nostru de șapte ani în detrimentul NextGenerationEU. Ambele sunt importante. NextGenerationEU este pentru criza acută – dar CFM este acolo pentru a rămâne. Este cel mai important instrument pentru implementarea obiectivelor noastre pe termen lung. Cercetare, inovare, migrație, politică externă, securitate – doar pentru a numi câteva. Aceste politici au nevoie de o valoare adăugată reală europeană și au nevoie de o finanțare puternică de șapte ani pentru a aduce acest lucru la viață”, a completat ea, făcând trimitere la negocierile complicate care se anunță cu ocazia summitului extraordinar din 17-18 iulie.
De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.
Între timp, grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – solicită o recuperare economică bazată pe mai multe împrumuturi și pe mai puține granturi, în timp ce state precum Grecia nu sunt de acord cu condiționarea acestui sprijin de anumite reforme.
