Connect with us

S&D

Victor Negrescu, bilanțul activității după un an de mandat în PE: M-am concentrat pe influențarea agendei politice europene pentru ca vocea României și a celor mai afectați de criza COVID-19 să fie auzită

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European și-a prezentat bilanțul activității în plan european la mai bine de un an de la preluarea mandatului, în care s-a concentrat „pe influențarea agendei politice europene pentru ca vocea României și a celor mai afectați de criza COVID-19 să fie auzită”, potrivit intervenției video de mai jos. 

Revenirea în Parlamentul European a lui Victor Negrescu a fost posibilă în contextul retragerii Marii Britanii din UE, când numărul mandatelor care reveneau României în legislativul european a crescut de la 32 la 33, începând cu legislatura 2019-2024, conform unei decizii a Parlamentului European din 2018.

În acest interval, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație, și-a axat eforturile pe atragerea fondurilor europene, creșterea standardelor de calitate și a finanțării pentru educație, dezvoltarea de mecanisme pentru sprijinirea celor afectați de pandemie și democratizarea accesului la informația cu caracter european.

 

Europarlamentarul Victor Negrescu a inițiat încă de la începutul mandatului mai multe proiecte, în valoare de 7,8 milioane de euro pentru sănătate, educație, mediul economic și sectoarele afectate de pandemie, care se adaugă celor aproape 60 de milioane de euro aduse anterior în cei trei ani de europarlamentar. Eurodeputatul român este europarlamentarul cu cele mai multe proiecte pilot din Parlamentul European.

Proiectele pilot inițiate în primul an de activitate din actualul mandat de eurodeputat sunt următoarele: 

  • Proiect privind creșterea accesibilității la instrumentele educaționale în zone și comunități cu conectivitate redusă sau acces redus la tehnologii: în valoare de 2.400.000 euro
  • Proiect privind digitalizarea industriei și adaptarea sa la noul context pandemic: în valoare de 550.000 euro
  • Proiect privind crearea unei platforme europene de învățare electronică antreprenorială care ajută IMM-urile să se adapteze la contextul actual: în valoare de 400.000 euro
  • Proiect privind monitorul de sprijin pentru independența presei: în valoare de 500.000 euro
  • Proiect privind transportul ecologic: în valoare de 3.500.000 euro
  • Proiect privind sectorul digital: în valoare de 450.000 euro

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură, inițiativele la nivel european și național i-au permis lui Victor Negrescu să creeze o platformă europeană pentru sprijinirea educației. Astfel, el a obținut sprijinul a 93% dintre parlamentarii europeni pentru raportul său privind educația digitală; a convins PE, dar și autoritățile din România să susțină recomandarea sa pentru ca 10% din fondurile pentru redresare și reziliență să meargă pentru educație, și, printre altele, a creat prima tabletă educațională românească cu conținut educațional digital gratuit, distribuind câteva mii de dispozitive în toată țara, în cadrul unui proiect social.

Eurodeputatul Victor Negrescu susține, de asemenea, nevoia modernizării economiei românești, promovând activ măsuri de sprijin pentru antreprenoriat, cercetare și inovație, precum: dezvoltarea unui proiect pilot prin care se va crea un birou unic european de consiliere pentru IMM-uri; alocarea a 2% către sectorul creativ si cultural, precum și alocarea unui minim de 20% pentru digitalizare și creșterea competențelor digitale din Planul european de relansare; sau lansarea inițiativei europene, sprijinită de asociațiile de tineret și mediul antreprenorial național european, privind crearea a 1 milion de noi start-up-uri la nivel european până la finalul anului 2027.

Mai mult de atât, Victor Negrescu a pus în prim planul acțiunii sale politice și promovarea drepturilor egale la nivel european, cu accent pe zona de drepturi sociale. În acest sens, sunt de menționat următoarele acțiuni: inițierea petiției “Pentru oportunități egale în Uniunea Europeană: un salariu minim european!” și susținerea eforturilor Comisiei Europene pentru lansarea unui mecanism legal în acest sens; lansarea petiției ”Drepturi egale pentru lucrătorii români în Uniunea Europeană”, obținând în premieră, sprijinul Parlamentului European pentru realizarea unei investigații privind situațiile reflectate în spațiul public; sau interpelarea instituțiilor europene și autorităților britanice privind regimul de taxare discriminatoriu aplicat cetățenilor români privind vizele.

Nu în ultimul rând, ținând cont de faptul că rolul europarlamentarului este să transmită la Bruxelles mesajele cetățenilor și să solicite instituțiilor europene să răspundă prompt doleanțelor acestora, Victor Negrescu este unul dintre membrii din Parlamentul European cu o activitate susținută, adresând întrebări și formulând interpelări către instituțiile europene pe o serie de teme, precum: calitatea aerului în marile orașe din România; combaterea efectelor economice generate de coronavirus; rambursarea cheltuielilor și sprijinirea industriei de transport și turistice în contextul COVID-19; măsuri pentru protejarea persoanelor cu dizabilități în contextul pandemiei sau drepturile studenților europeni în Regatul Unit după ieșirea din UE și standardele comune privind restricțiile impuse la nivelul UE în context COVID-19.


În 2014, Victor Negrescu, al 17-lea pe lista PSD pentru alegerile europene, a devenit cel mai tânăr europarlamentar român după ce a ajuns membru al Parlamentului European în urma deciziei Ecaterinei Andronescu de a se retrage de pe listă.

În 2015 a câștigat titlul de ”Europarlamentarul Anului” la categoria Agenda Digitală și s-a clasat în Top 5 cei mai activi europarlamentari români ai perioadei 2014 – 2019, deși și-a exercitat doar parțial mandatul.  

În iunie 2017, a renunțat la mandatul de eurodeputat pentru poziția de ministru delegat pentru afaceri europene, creată special pentru a derula și gestiona activitățile necesare pregătirii și exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene, însă a demisionat din această funcție în noiembrie 2018.

Victor Negrescu este președintele și coordonatorul PES Activists Romania.

După retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Victor Negrescu a devenit al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se va adresa Comisiei Europene pentru combaterea traficului de persoane: România rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

România a fost și rămâne o zonă din care sunt recrutate victimele traficului de persoane, țara noastră fiind în continuare monitorizată din cauza creșterii semnificative a cazurilor, a afirmat vineri europarlamentarul Corina Crețu, într-un mesaj cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane. Ea a anunțat, totodaăt, că va adresa Comisiei Europene o întrebare cu privire la combaterea acestui fenomen.

“Astăzi e Ziua mondiala pentru combaterea traficului de persoane, o zi în care Guvernele naționale ar trebui să raporteze măsurile adoptate pentru diminuarea și stoparea acestui fenomen inacceptabil pentru secolul 21. Din păcate, țara noastră este monitorizata in continuare din cauza creșterii semnificative a cazurilor de trafic de persoane. Este vorba de copii, folosiţi în activităţi precum cerșetoria și furturile din buzunare, dar și de femei, care sunt traficate în principal în activităţi legate de prostituţie. Lor li se adaugă cazuri de adevărata sclavie, legate de munca la negru. Nu mai departe de anul trecut, televiziunile naționale au prezentat condițiile inacceptabile in care trăiesc și muncesc unii din conationalii noștri, in căutarea unei vieți mai bune”, a scris Crețu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Ea a arătat că statele membre ale Uniunii Europene au luat o serie de măsuri de combatere a acestui fenomen periculos și că “România a fost și rămâne, din păcate, o zonă din care sunt recrutate victimele acestui trafic infam, care aduce atingere gravă demnităţii și vieţii victimelor”.

“Constatând că eforturile conjugate ale statelor afectate sunt insuficiente pentru a pune sub control fenomenul, care aduce beneficii uriașe reţelelor de criminalitate transfrontalieră implicate, voi adresa Comisiei Europene o întrebare despre modul în care înţelege să analizeze cadrul instituţional comunitar pentru combaterea acestui fenomen și, la nevoie, să-l completeze, pentru a pune la îndemâna poliţiei și justiţiei noi instrumente de luptă împotriva traficanţilor de persoane”, a spus europarlamentarul român.

Corina Crețu a criticat faptul că Guvernul nu prezintă măsurile care ar trebui luate pentru a combate fenomenul.

“Din păcate, știu că în țară Guvernul, autoritățile nu răspund întrebărilor noastre. Dar cred că, măcar moral, Guvernul României ar trebui să ofere explicații in legătura acele cazuri traumatizante din ultimii ani (ex.Caracal), prezentând – cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea traficului de persoane – măsurile pe care înţelege să le ia pentru a reduce factorii de risc în zonele din care se recrutează victimele acestui trafic, reputate pentru sărăcia lor și pentru lipsa de perspective”, a conchis ea.

Ziua mondială împotriva traficului de persoane se marchează anual la 30 iulie. Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor.

Amintim că Departamentul de Stat al SUA a lansat la 1 iulie Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021, care plasează România, pentru al treilea an consecutiv, pe lista de supraveghere la nivel 2 datorită eforturilor făcute de Guvern în direcția combaterii traficului de persoane, în ciuda absenței standardelor minime pentru eradicarea acestei probleme. România se situează pe această listă alături de state precum Azerbaidjan, Belarus sau Thailanda și majoritatea țărilor din Africa.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Delegația PSD din Parlamentul European: România riscă să devină oaia neagră a Uniunii Europene cu un PNRR compromis, vaccinare ratată, populație abandonată

Published

on

©️ European Parliament/ Facebook

România neguvernată arată rău de la Bruxelles, cu un PNRR compromis, vaccinare ratată și populație abandonată, transmite Delegația PSD din Parlamentul European într-un comunicat, context în care eurodeputații PSD consideră că țara noastră riscă să devină în toamnă oaia neagră a Uniunii Europene.   

Delegația Română S&D atrage atenția că pentru prioritățile naționale orice guvern responsabil își face timp, chiar și în perioada de vacanță a Parlamentului European, mai puțin cel al României.

“După ce a utilizat în mod abuziv resursele umane și bugetare din Guvernul unui stat membru al UE, pentru campania internă a propriului partid, nu ne imaginăm că mai mult candidatul decât premierul Florin Cîțu își mai amintește că România a ratat startul în ceea ce privește Planul Național de Reziliență, dar îi reamintim noi ce se întâmplă în țara pe care a uitat să o mai conducă: datoria publică se apropie de pragul critic, actuala formă a PNRR este lipsită de reformele solicitate de Comisie, observațiile sunt încă ținute la secret, iar scumpirile pe care actuala guvernare nu le vede, adâncesc sărăcia oamenilor abandonați de autoritățile statului român chiar și în fața pandemiei”, spun reprezentanții Delegației Române din Parlamentul European.   

Eurodeputații PSD susțin că actuala guvernare se joacă periculos cu șansa României de a-și reveni după criza sanitară și cea economică, PNRR având nevoie de contribuția societății civile, a mediului de afaceri și de un consens politic în interes național, pentru evitarea unor noi blocaje în toamnă, determinate de inabilitatea actualilor guvernanți de a crea un plan de redresare pentru populație, nu pentru un partid sau altul. 

Oficialii români mai arată că țara noastră a fost din nou pusă într-o lumină proastă, după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană și-a atins obiectivul de a vaccina 70% din populația adultă cu cel puțin o doză, România având o rată de vaccinare de numai 31%.

Social-democrații atrag atenția că Executivul și-a încălcat propriile ținte în ceea ce privește vaccinarea, a refuzat să aplice singura soluție viabilă pentru gestionarea pandemiei – vaccinare + testare – și încă nu a depus niciun efort pentru crearea unui mecanism de testare în unitățile de învățământ.

“După toate aceste pariuri pierdute, o parte a Guvernului României încearcă acum să facă din români ținta unei abordări abuzive, printr-o eventuală impunere a vaccinării, împărțind România în două tabere și tratând cetățenii ca prezumtivi vinovați. Cealaltă parte, a aceluiași Guvern, neagă. Este o lipsă totală de coerență la cel mai înalt nivel, ceea ce a dus la un număr scăzut al celor care au ales să se vaccineze. Asistăm de luni de zile la mesaje contradictorii ale celor care ar trebui să transmită încredere cetățenilor, făcându-i parteneri în acest demers, nu haos și dezinteres”, a adăugat Delegația PSD din Parlamentul European.  

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

„România ratează ultimul tren privind aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vara aceasta. Suntem, în acest moment, cu câteva luni bune în urma altor state europene privind implementarea proiectelor de relansare economică”, atenționează deputatul european Corina Crețu la câteva zile după ce Consiliul UE a mai dat undă verde la încă patru Planuri Naționale de Redresare și Reziliență pentru Cipru, Slovenia, Croația și Lituania.

„Comisia Europeană a dat undă verde zilele acestea ultimelor PNRR-uri până la toamnă. În acest moment, două treimi din Statele Membre au aceste planuri aprobate – din păcate, nu și România! Cu toate acestea, în loc să găsească soluții, Guvernul de la București găsește scuze: ba că au trimis mai târziu PNRR-ul, ba că intră Comisia Europeană în vacanță”, a mai adăugat Corina Crețu.

Eurodeputatul român menționează că nu e vorba despre o competiție între țări: „Faptul că timpul trece în defavoarea noastră. Primii bani vor veni cel mai devreme la finalul acestui an, deci am pierdut cel puțin șase luni. Pentru că termenul de finalizare a implementării este același pentru toată lumea.”

De asemenea, Corin Crețu în calitate de Membră a Comisiei pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT), a reușit extinderea termenelor de finalizare a proiectelor prin PNRR până în 2026, dar angajarea sumelor trebuie să se realizeze până în 2024: „Așadar, grav este că România începe cu cel puțin o jumătate de an mai târziu folosirea banilor prin PNRR. Și când ne amintim că în luna mai Guvernul folosea un ton atât de optimist privind PNRR-ul”, a conchis aceasta.

Reamintim că Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană în jurul datei de 15 septembrie.

NextGenerationEU reprezintă un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus, obiectivul fiind acela de a face Europa mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Elementul central al acestui instrument il reprezintă Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 672,5 miliarde de euro, destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 312,5 miliarde granturi și 360 de miliarde împrumuturi.

România a transmis documentul la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, și ar urma să finanțeze cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Primele fonduri UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor au început deja să plece către 12 state membre UE, după ce miniștrii economiei și finanțelor au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending