Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat joi la Forumul Economic Mondial de la Davos unul dintre cele mai dure și directe avertismente adresate Europei din ultimii ani, discursul său fiind punctul culminant al unei serii de alocuțiuni susținute în ultimele zile pe scena de la Davos, care au surprins deopotrivă criza transatlantică dintre Europa și Statele Unite privind securitate arctică, Groenlanda și tarifele vamale, discursul anti-hegemonic al premierului Canadei, respingerea politicii de forță brută din partea președintelui Franței, apelul la realism lucid al cancelarului Germaniei și la o Europă independentă al președintei Comisiei Europene și, în cele din urmă, dezamorsarea acestei crize după ce președintele Donald Trump a exclus folosirea forței pentru a prelua Groenlanda și a stabilit cu secretarul general al NATO cadrul unui viitor acord pentru securitatea arctică.
Într-un discurs construit ca o radiografie nemiloasă a slăbiciunilor europene și rostit după o întâlnire cu președintele american Donald Trump, liderul de la Kiev a cerut Uniunii Europene să renunțe la ambiguitate, fragmentare și așteptare pasivă și să devină o veritabilă forță politică și militară, capabilă să acționeze singură într-o lume în care garanțiile tradiționale nu mai sunt sigure.
Zelenski și-a deschis discursul cu o metaforă menită să sublinieze uzura și repetiția tragediei prin care trece Ucraina sub agresiunea rusă, război care va intra luna viitoare în cel de-al cincilea an.
„Toată lumea își amintește marele film american Groundhog Day. Dar nimeni nu și-ar dori să trăiască așa, repetând același lucru săptămâni, luni și, desigur, ani – și totuși exact așa trăim noi acum”, a afirmat el.
Liderul ucrainean a venit la Davos în ultima clipă, oscilând dacă să participe sau nu pe fondul tensiunilor dintre Europa și Statele Unite, iar în cadrul întâlnirii cu Trump a convenit că vor avea loc negocieri tehnice în Emiratele Arabe Unite între Statele Unite, Rusia și Ucraina. De asemenea, el a subliniat că „ultimul kilometru” este întotdeauna „foarte dificil”, declarând că documentele menite să ducă la încheierea războiului declanșat de Rusia sunt „aproape gata”,
Groenlanda: Dacă America nu se calmează, Europa ce face? cu 40 de soldați nu transmiteți un semnal puternic Rusiei sau Chinei
El a amintit că, în urmă cu un an, tot la Davos avertiza deja că „Europa trebuie să știe cum să se apere”, însă concluzia sa este tranșantă: „a trecut un an și nimic nu s-a schimbat”.
Referindu-se la tensiunile recente privind Groenlanda și la reacția europeană, Zelenski a descris o Europă paralizată de incertitudine. „Toată lumea și-a îndreptat atenția către Groenlanda și este clar că majoritatea liderilor pur și simplu nu știu ce să facă”, punctat el.
Potrivit acestuia, strategia dominantă este una a așteptării. „Pare că toată lumea așteaptă ca America să se calmeze pe acest subiect, sperând că va trece. Dar dacă nu va trece? Atunci ce facem?”, s-a întrebat, retoric, Zelenski.
Referindu-se la securitatea Arcticii și la Groenlanda, Zelenski a ironizat măsurile simbolice. „Trimiterea a 40 de soldați în Groenlanda nu transmite un semnal puternic Rusiei sau Chinei”, a spus liderul ucrainean, cu referire indirectă la cele opt țări – Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda și Suedia – care au participat la un exercițiu arctic pe fondul amenințării lui Trump de a prelua Groenlanda și au fost amenințate de liderul de la Casa Albă cu tarife vamale.
El a cerut europenilor o alegere clară. „Fie declarați că bazele europene vor proteja regiunea de Rusia și China și le înființați, fie riscați să nu fiți luați în serios”, a spus acesta.
Între timp, Ucraina știe ce are de făcut și poate ajuta Groenlanda să facă față navelor rusești. „Avem expertiză și arme și am fi putut scufunda nave rusești acolo, la fel cum au fost scufundate cele din apropierea Crimeei. Știm ce trebuie făcut, dacă ni s-ar cere. Dar nu suntem în NATO”, a deplâns liderul ucrainean, criticându-i pe europeni pentru că i se spune adesea să nu aducă în discuție rachetele Tomahawk în relația cu americanii, „ca să nu strice atmosfera”, să nu menționeze rachetele Taurus sau să fie atent atunci când vorbește cu Turcia și Grecia.
Discursul pe un ton foarte critic al președintelui Ucrainei la adresa Uniunii Europene și liderilor săi surprinde, mai ales în contextul în care țările vizate de Trump sunt principalele susținătoare ale Ucrainei, iar majoritatea liderilor europeni importanți l-au însoțit vara anului trecut pe liderul ucrainean la Casa Albă, într-un front de unitate fără precedent în fața președintelui american.
Zelenski a criticat dur lipsa de progres în sancționarea Rusiei și în tragerea la răspundere a liderilor săi. El a acuzat Uniunea Europeană că a eșuat inclusiv în chestiunea activelor rusești înghețate și a tribunalului pentru crimele de război.
„Acesta este al patrulea an al celui mai mare război din Europa de la al Doilea Război Mondial. Iar omul care l-a început nu este doar liber, ci încă se luptă pentru banii săi înghețați în Europa. Au avut loc multe reuniuni, dar Europa nu a ajuns nici măcar la punctul de a avea un sediu pentru tribunal, cu personal și activitate reală. Ce lipsește – timpul sau voința politică?”, a expus liderul ucrainean.
„NATO există datorită credinței că Statele Unite vor acționa. Dar dacă nu?”
O parte centrală a discursului a fost dedicată securității europene și dependenței de Statele Unite. „Europa se bazează doar pe credința că, dacă apare un pericol, NATO va acționa. Dar nimeni nu a văzut cu adevărat alianța în acțiune”, a afirmat președintele ucrainean
Zelenski a formulat unul dintre cele mai incomode scenarii pentru liderii europeni: „Dacă Putin decide să ia Lituania sau să lovească Polonia, cine va răspunde?”
În opinia sa, Alianța funcționează pe o presupunere fragilă. „NATO există datorită credinței că Statele Unite vor acționa. Dar dacă nu o vor face?”
Europa, subminată din interior: Fiecare Viktor care trăiește din banii europeni
Zelenski a lansat un atac direct la adresa liderilor europeni care, în opinia sa, subminează unitatea continentului din interior. „Forțele care încearcă să distrugă Europa operează liber, chiar în interiorul Europei”, a spus acesta.
Apoi, liderul de la Kiev a formulat una dintre cele mai dure fraze ale discursului: „Fiecare Viktor care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste ceafă”.
„Un caleidoscop frumos, dar fragmentat” / „Nu poți construi o nouă ordine mondială doar din cuvinte”
Într-o analiză mai amplă, liderul ucrainean a identificat problema de fond a Europei.
„Europa rămâne un caleidoscop frumos, dar fragmentat, de puteri mici și mijlocii”, a punctat el, dând impresia că a preluat ideile premierului canadian și le-a tradus sensul pentru Europa într-un discurs urgent de tip semnal de alarmă.
Pledoaria sa a reprezentat o continuare a discursului anti-hegemonic de la Davos al lui Mark Carney, în care liderul Canadei a îndemnat ca puterile mijlocii să se unească împotriva coerciției exercitate de superputeri agresive, avertizând că „supunerea nu va aduce siguranță” într-o lume în care ordinea internațională bazată pe reguli s-a prăbușit.
Potrivit lui Zelenski, continentul este prizonierul propriilor diviziuni. „Europa încă se simte mai mult ca o geografie, o istorie, o tradiție, nu ca o forță politică reală.”
Discursul a culminat cu un apel la acțiune și asumare în care Zelenski a cerut Europei să nu se mai mulțumească cu un rol secundar. „Nu poți construi o nouă ordine mondială doar din cuvinte – acțiunile creează ordinea reală. Nu ar trebui să ne degradăm singuri la roluri secundare, nu atunci când avem șansa de a fi o mare putere împreună. Europa poate și trebuie să devină o forță globală, dar pentru asta are nevoie de forță și de decizii luate la timp”, a conchis președintele Ucrainei.