Membrii NATO s-au pus de acord asupra prelungirii cu încă un an a mandatului lui Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general al alianţei, iar decizia va fi validată săptămâna viitoare, au anunţat joi pentru AFP mai mulţi diplomaţi, informează Agerpres.
“Toată lumea este de acord. Rămânerea (lui Jens Stoltenberg în funcţie) va fi validată oficial şi anunţată săptămâna viitoare”, a declarat un diplomat al NATO, citat de agenţia de presă franceză fără a fi nominalizat.
O reuniune a ambasadorilor ţărilor membre urmează să valideze acordul, a fost precizat.
Ambasadoarea americană pe lângă NATO, Julianne Smith, nu a confirmat existenţa unui acord, însă a declarat cu toate acestea pentru jurnalişti că un anunţ cu privire la postul de secretar general va fi făcut probabil “în următoarele zile”.
“O eventuală prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este o opţiune pe care aliaţii o iau în calcul”, a precizat ea.
Secretar general al NATO de la 1 octombrie 2014 și cu mai multe prelungiri succesive ale mandatului său, Stoltenberg a anunțat de mai mult timp că nu dorește să rămână la conducerea Alianței.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii statelor aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.
Jens Stoltenberg a avut în ultimele săptămâni întrevederi cu majoritatea liderilor ţărilor din alianţă, pentru a pregăti summitul NATO din 11 şi 12 iulie de la Vilnius, capitala Lituaniei.
Stoltenberg a discutat miercuri cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi a participat joi la un summit al liderilor ţărilor din UE, dintre care 22 sunt membre ale NATO.
Aliaţii i-au căutat un succesor, însă nu au reuşit să ajungă la o înţelegere asupra candidaţilor propuşi, au explicat mai mulţi diplomaţi, în timp ce Jens Stoltenberg a declarat de fiecare dată că nu intenționează să solicite o extindere a mandatului său.
Primindu-l recent la Casa Albă pe Jens Stoltenberg, Joe Biden a elogiat mandatele acestuia în fruntea Alianței și a anunțat că va găzdui, la Washington, în perioada 9-11 iulie 2024 summitul aniversar de 75 de ani la înființarea Alianței.
Joe Biden a declarat deja, în cadrul unei vizite la Washington a premierului Rishi Sunak, că va trebui găsit un “consens” pentru desemnarea următorului secretar general al NATO, afirmând că britanicii au un candidat care este “foarte calificat”, referindu-se, fără a-l nominaliza, la secretarul apărării Ben Wallace.
În cadrul unei reuniuni informale la Oslo, miniştrii de externe din NATO au făcut un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.
Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței, precum și ideea de a numi pentru prima dată o femeie.
De asemenea, premierul danez Mette Frederiksen, al cărei nume fusese vehiculat pentru acest post, a declarat joi că nu candidează şi că susţine reconfirmarea lui Jens Stoltenberg, a anunţat un oficial NATO.
Summitul de la Vilnius, care va avea loc peste o lună, la 11 şi 12 iulie, va fi probabil decisiv. Predecesorul lui Jens Stoltenberg, premierul danez Anders Fogh Rasmussen, a fost propus pentru acest post cu trei săptămâni înainte de summit, care a confirmat numirea sa, reaminteşte AFP.
Prin tradiție, toți secretari generali ai NATO sunt europeni și au venit în această funcție după ce au fost prim-miniștri, miniștri de externe sau miniștri ai apărării în țările aliate din care proveneau. Ultimii doi secretari generali, Rasmussen și Stoltenberg au fost prim-miniștri în țările lor, Danemarca și Norvegia. Predecesorul celor doi nordici, olandezul “Jaap” de Hoop Scheffer, a fost ministru de externe al țării sale, iar ultimul secretar general al NATO care anterior a ocupat funcția de ministru al apărării a fost britanicul George Robertson, în perioada 1999-2004.
Stoltenberg este al 13-lea secretar general din istoria de aproape 75 de ani a NATO și al doilea cel mai longeviv, după olandezul Joseph Luns, care a stat în funcție 12 ani și 268 de zile. Dacă va rămâne în funcție până anul viitor, Jens Stoltenberg va împlini zece ani la conducerea Alianței Nord-Atlantice.
