Connect with us

CHINA

Antony Blinken, în primul său de discurs de politică externă: China este cea mai mare provocare geopolitică a secolului 21 pentru SUA și aliații lor

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat miercuri despre competiţia cu China că este “cea mai mare provocare geopolitică a secolului 21” pentru SUA şi aliaţii lor, în primul său mare discurs de politică externă după instalarea în funcția de șef al diplomației sub administrația Biden, în care a pledat pentru “reînnoirea democrației”.

“Vom reînnoi democrația, pentru că este amenințată. Consolidarea democrației noastre este un imperativ al politicii externe. În caz contrar, vom juca direct în mâinile adversarilor și concurenților precum Rusia și China, care profită de orice ocazie pentru a semăna îndoieli cu privire la forța democrației noastre”, a avertizat el.

Astfel, Blinken a spus că SUA vor trebuie să gestioneze cel mai mare test geopolitic al secolului al XXI-lea, anume relația cu China.

Mai multe ţări reprezintă provocări importante pentru noi, printre care Rusia, Iran sau Coreea de Nord. Provocarea reprezentată de China este diferită. China este singura ţară cu putere economică, diplomatică, militară şi tehnologică ce poate submina grav sistemul internaţional stabil şi deschis, toate regulile, valorile şi relaţiile care fac lumea aşa cum noi vrem să fie“, a afirmat el, conform discursului publicat de Departamentul de Stat, reconfirmând practic faptul că amplificarea confruntării sino-americane în timpul președinției lui Donald Trump nu va fi diminuată de noua administrație.

Secretarul de stat a promis că relaţiile cu Beijingul vor fi un amestec de “competiţie atunci când este sănătoasă”, “colaborare atunci când este posibilă” şi “antagonism atunci când este necesar”.

Antony Blinken, care a susținut acest discurs înainte ca liderul de la Casa Albă Joe Biden să prezinte, miercuri, primele linii directoare ale politicii sale externe, a promis să dialogheze cu China “de pe o poziţie de forţă”. De altfel, în cadrul audierii sale din luna ianuarie pentru funcția de șef al Departamentului de Stat, Blinken a spus că America revine în “prima linie”, darcă  va conta pe aliații săi pentru a “câștiga competiția cu China” și a contracara Rusia.

În discursul său, șeful diplomației americane a insistat că SUA vor asigura un leadership global bazat pe valori și pe diplomație, și mai puțin pe acțiune militară, care va fi uzitată doar atunci când va fi necesar, bazându-și politica externă pe consolidarea democrației. 

Într-un document de 24 de pagini intitulat Instrucţiuni Strategice Interimare privind Securitatea Naţională, publicat miercuri, Biden constată că “autoritarismul câştigă teren în întreaga lume” şi promite în numele SUA că “ne vom întări aliaţii şi vom fi alături de ei, vom colabora cu parteneri care gândesc la fel şi vom pune în comun forţa noastră colectivă pentru a promova interesele care ne unesc şi pentru a descuraja ameninţările comune. Vom conduce cu diplomaţie”.

Citiți și Joe Biden anunță “o competiție dură” cu China și cere Europei să acționeze la unison cu SUA: “Să ne pregătim împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China”

Noul președinte american a declarat recent că rivalitatea între SUA și China va lua forma unei ”competiții extreme”anunțând totodată în primul său discurs despre politica externă a SUA că a început reconstruirea mușchiului alianțelor democratice pentru a face față autoritarismului Chinei și Rusiei. Pe cale de consecință, Biden a anunțat că Pentagonul va crea un grup de lucru privind provocarea strategică reprezentată de China și i-a transmis președintelui chinez Xi Jinping, în prima lor convorbire telefonică, că SUA vor apăra interesele sale și ale aliaților, inclusiv în ce privește o zonă indo-pacifică liberă și deschisă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Statele Unite şi China, care se află pe poziții de concurenți sistemici pe plan global, s-au angajat sâmbătă să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice, înaintea unui summit internaţional organizat de preşedintele american Joe Biden, în cadrul unei vizite efectuate la Shanghai John Kerry, emisarul american pentru climă, primul oficial al administrației Biden care efectuează o vizită în China.

“SUA şi China se angajează să coopereze între ele şi cu alte ţări pentru aborda criza climatică, ce trebuie tratată cu seriozitatea şi urgenţa pe care ea le cer”, se arată într-un comunicat comun publicat de Departamentul de Stat ce poartă semnaturăra lui John Kerry, emisarul american pentru climă, şi a omologului său chinez, Xie Zhenhua

Textul enumeră multiplele căi de cooperare între primele două economii ale lumii care, împreună, reprezintă sursa pentru aproape jumătate din emisiile de gaze cu efecte de seră responsabile de schimbările climatice, informează Agerpres, citând AFP.

Washingtonul şi Beijingul afirmă “consolidarea acţiunilor lor şi cooperarea în procesele multilaterale, inclus în legătură cu Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice şi Acordul de la Paris”.

John Kerry este primul oficial al administraţiei preşedintelui Joe Biden care se deplasează în China. Vizita reprezintă un semnal de speranţă în legătură cu faptul că cele două părţi pot lucra împreună în faţa provocării mondiale reprezentate de schimbările climatice, în ciuda tensiunilor din alte dosare.

Cele două ţări “aşteaptă cu nerăbdare” summitul internaţional despre mediu care va fi organizat în format virtual de preşedintele Joe Biden joia şi vinerea viitoare, însă textul nu spune dacă preşedintele chinez Xi Jinping va participa la eveniment.

Preşedintele SUA Joe Biden a invitat 40 de lideri mondiali, între care omologii săi chinez Xi Jinping, rus Vladimir Putin, francez Emmanuel Macron și polonez Andrzej Duda, la un summit virtual privind schimbările climatice pe care îl organizează în 22 şi 23 aprilie, cu ocazia Zilei Mondiale a Pământului. Între cei 40 de lideri se numără și cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson, dar și președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel, fiind invitați practic toți liderii țărilor G7 și 20.

Este vorba de o reuniune de o amploare rară pentru un preşedinte aflat la putere de doar trei luni, chiar dacă ea se va desfăşura prin videoconferinţă, din cauza pandemiei.

Cei 40 de lideri mondiali au fost invitaţi la această întâlnire menită să marcheze revenirea Washingtonului în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice după ce Donald Trump a decis să se retragă din acordul de la Paris din 2015 în care SUA s-au reînscris chiar din prima zi a mandatului său.

Noul preşedinte american şi-a anunţat intenţia de a organiza un summit privind schimbările climatice pe 22 aprilie care să coincidă cu Ziua Pământului, înainte de marea reuniune a ONU programată pentru noiembrie la Glasgow, în Scoţia.

Până la Summit, Statele Unite vor anunța un obiectiv ambițios de emisii pentru 2030 ca noua contribuție determinată la nivel național în cadrul Acordului de la Paris, a precizat Casa Albă.

Continue Reading

CHINA

Xi Jinping, convorbire telefonică cu Angela Merkel: Liderul chinez îndeamnă Uniunea Europeană să își asigure în mod real autonomia strategică

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a spus miercuri cancelarului german Angela Merkel că relaţiile dintre China şi Uniunea Europeană se confruntă cu “diferite provocări” şi şi-a exprimat speranţa ca blocul celor 27 să poată face raţionamente corecte în mod “independent”, au relatat media de stat chineze citate de Reuters.

Într-o convorbire telefonică purtată cu Merkel, care conduce Germania – cea mai mare economie din UE – din 2005, Xi a insistat că Uniunea Europeană şi China trebuie să se “respecte reciproc” şi să “elimine interferenţa”, a consemnat Xinhua, potrivit Agerpres.

Nu a fost precizată sursa respectivei interferenţe, notează Reuters.

Convorbirea Merkel – XI a avut loc după ce luna trecută UE a impus primele sale sancţiuni majore din 1989 împotriva unor oficiali chinezi, în legătură cu informaţiile privind abuzuri împotriva drepturilor omului în regiunea chineză Xinjiang.

Beijingul, care a respins acuzaţiile în acest sens, a ripostat trecând la rândul său pe “lista neagră” mai mulţi eurodeputaţi şi entităţi din UE, inclusiv Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European sau Comitetul politic de securitate al Consiliului UE, care reunește ambasadorii statelor membre

Şi aliaţi ai UE cum sunt SUA, Marea Britanie şi Canada au sancţionat oficiali chinezi în legătură cu situaţia din Xinjiang, aceste divergenţe ameninţând să afecteze aplicarea pactului de investiţii convenit între UE şi China la sfârşitul anului trecut, după ani de negocieri, aminteşte Reuters.

Xi a îndemnat totodată Germania şi UE să facă eforturi comune, împreună cu China, pentru a menţine dezvoltarea viabilă şi stabilă a cooperării bilaterale, potrivit media de stat chineze. Potrivit Xinhua, el a insistat că dezvoltarea Chinei reprezintă o şansă pentru UE şi a făcut apel la Uniunea Europeană să facă “raţionamente corecte” în mod independent şi să-şi asigure în mod real autonomia strategică.

La rândul ei, Merkel a asigurat că UE susţine independenţa în afacerile sale externe, adăugând că numeroasele probleme şi provocări din lumea de azi cer cooperare între Germania şi China, precum şi între UE şi China, a mai consemnat Xinhua.

Deși sursa citată nu menționează explicit o țară anume, apelul lui Xi poate fi perceput drept un mesaj ca Europa să nu se alăture Statelor Unite în confruntarea Chinei, având în vedere că terminologia autonomiei strategiei este adesea privită cu scepticism că ar determina o decuplare de SUA și de NATO, în pofida faptului că liderii occidentali neagă această idee.

Cancelarul german a afirmat de asemenea că întărirea dialogului şi cooperării dintre UE şi China nu este doar în interesul ambelor părţi, ci şi al lumii, iar Germania este dispusă să joace un rol pozitiv în acest sens.

Din perspectivă economică, potrivit celor mai recente date Eurostat, China este principala sursă de importuri ale Uniunii Europene, iar SUA principala destinație de exporturi.

Discuția dintre cei doi lideri are loc și într-un context mai larg în care ambii au respins, la Forumul de la Davos, ideea unui Război Rece care se prefigurează între Beijing și Washington, în timp ce Statele Unite fac apel către aliații europeni să se ralieze eforturilor de contrabalansare a influenței crescânde a Chinei.

Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel a recunoscut că este necesară o agendă comună transatlantică cu privire la China în cadrul discuțiilor dintre aliații occidentali și președintele american Joe Biden, atât în cadrul G7, când și în cadrul discuțiilor dintre Biden și membrii Consiliului European.

În marja acestor discuții, Statele Unite şi Uniunea Europeană au convenit să relanseze dialogul bilateral cu privire la China.

Astfel, secretarul de stat Antony Blinken şi Înaltul Reprezentant al UE Borrell au împărtăşit punctul de vedere potrivit căruia relaţiile cu China au “multiple faţete”, existând elemente de “cooperare, concurenţă şi rivalitate sistemică”, mai ales în contextul în care documentele strategice de la Washington și Bruxelles cu privire la Beijing sunt determinate de aceleași coordonate.

Continue Reading

CHINA

Marina SUA: Grupul portavionului USS Theodore Roosevelt a intrat în Marea Chinei de Sud, considerată o scenă a luptei pentru influență între Beijing și Washington

Published

on

© U.S. Navy

Grupul aeronaval condus de portavionul USS Theodore Roosevelt (TRCSG) a intrat în Marea Chinei de Sud la 4 aprilie pentru a desfăşura operaţiuni de rutină, a comunicat marţi marina militară americană, transmite Reuters.

Este pentru a doua oară când acest grup naval intră în Marea Chinei de Sud în cadrul desfăşurării pe 2021 în zona de operaţiuni a Flotei a 7-a americane, precizează U.S. Navy, potrivit Agerpres.

La 25 ianuarie, aceasta anunţa că grupul aeronaval condus de portavionul USS Theodore Roosevelt a intrat în Marea Chinei de Sud, cu obiectivul declarat de a promova libertatea de navigaţie, într-un moment în care Taiwanul semnala incursiuni ale unor avioane ale forţelor aeriene chineze în partea de sud-vest a zonei sale de identificare aeriană, ceea ce a provocat îngrijorarea Washingtonului.

Exerciţiile americane de rutină constituie “o demonstraţie de forţă ce nu favorizează pacea şi stabilitatea în regiune”, a reacţionat ulterior purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing.

China revendică cvasitotalitatea insulelor din Marea Chinei de Sud şi denunţă în mod regulat operaţiunile americane în acest sector, scena unei lupte pentru influenţă între Beijing şi Washington.

Președintele Joe Biden a promis recent, în cursul primei sale conferințe de presă, că ambiția Chinei de a deveni prima putere a lumii nu se va întâmpla cât el va fi în funcție și a prefațat că bătălia acestui secol va fi între democrație și autocrație și că Occidentul trebuie să demonstreze că democrația funcționează.

De asemenea, Joe Biden a discutat în convorbirile sale cu prim-ministrul Japoniei, cu președintele Coreei de Sud și în cadrul unui summit virtual cu liderii QUAD, alianța formată împreună cu India, Japonia și Australia, despre importanța unei zone indo-pacifice libere și deschise.

În acest sens, secretarul apărării Lloyd Austin a înființat la Pentagon un grup de lucru privind provocarea strategică reprezentată de China. Obiectivul este de a stabili postura militară necesară în Oceanul Pacific pentru a contracara ambiţiile teritoriale ale Beijingului, de a dezvolta cooperarea cu aliaţii, dar şi de a determina tipul de relaţii pe care Statele Unite doresc să le aibă cu armata chineză sau chiar ce tipuri de armă trebuie dezvoltate.

Într-un document de 24 de pagini intitulat Instrucţiuni Strategice Interimare privind Securitatea Naţională, publicat recent, președintele Joe Biden tratează China drept singura putere globală capabilă să afecteze sistemul global prin acțiunile sale.

Totodată, conform unui document al Pentagonului din timpul administrației Trump, regiunea Indo-Pacifică reprezintă principalul obiectiv al strategiei naționale americane, acesta făcând trimitere la faptul că Strategia Națională de Apărare lansată în 2018 specifică faptul că revenirea la competiția dintre marile puteri cu China și cu Rusia constituie principalul pericolul pentru SUA și întreaga lume. Potrivit documentului Departamentului american al apărării, în regiunea indo-pacifică China pune în primejdie principiile soluționării pașnice a disputelor, libertatea de navigație și aranjamentele comerciale reciproce, echitabile și de liber schimb.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO6 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

ROMÂNIA51 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA56 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ3 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending