Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a lăsat să se înțeleagă că țara sa va aproba candidatura Finlandei la NATO, fără a face la fel și în cazul Suediei, într-o întâlnire televizată cu tineri ce a avut loc duminică, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Dacă este necesar, putem transmite un mesaj diferit în ce priveşte Finlanda. Suedia va fi şocată când noi vom da un mesaj diferit despre Finlanda”, a spus şeful statului turc, în răspuns la o întrebare referitoare la candidatura la NATO a celor două ţări nordice.

Este pentru prima dată când Ankara lasă să se înțeleagă că ar fi gata să trateze candidatura Finlandei la NATO separat față de cea a Suediei.

O astfel de sugestie a fost lansată săptămâna trecută și de ministrul finlandez de externe,  Pekka Haavisto, chiar dacă el a dat asigurări că aderarea comună a celor două țări nordice rămâne ”prima opțiune”.

Propunerea sa venea după ce Erdogan a spus că Suedia nu mai poate conta pe sprijinul său pentru a adera la NATO după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, act vizând să denunţe negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, l-a îndemnat pe Erdogan să revină asupra deciziei sale și să permită extinderea NATO.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Conform Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt Ungaria și Turcia. Ankara este singura capitală care încă șovăie, în vreme ce Budapesta, prin vocea premierului Viktor Orban, a anunțat că Parlamentul va ratifica aderarea Finlandei și Suediei la NATO la începutul anului acesta.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat luni un apel la adresa Coreei de Sud să sporească sprijinul militar acordat Kievului, dând exemplul altor țări care și-au modificat politica de a nu furniza arme țărilor aflate în conflict, după invazia rusă în Ucraina, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În întâlnirile cu înalţi oficiali sud-coreeni, secretarul general al NATO a susţinut că evenimentele din Europa şi America de Nord sunt interconectate cu alte regiuni şi că alianţa doreşte să contribuie la gestionarea ameninţărilor globale prin creşterea parteneriatelor în Asia.

Într-un discurs la Institutul Chey pentru Studii Avansate din Seul, el a mulţumit Coreei de Sud pentru ajutorul neletal acordat Ucrainei, dar i-a cerut să facă mai mult, adăugând că este o ”nevoie urgentă” de muniţie.

”Îndemn Republica Coreea să continue şi să intensifice chestiunea specifică a sprijinului militar”, a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Încă de când a început războiul în Ucraina, Coreea de Sud a semnat acorduri majore prin care a furnizat sute de tancuri, avioane şi alte arme Poloniei, dar preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a spus că legea ţării sale, care interzice furnizarea de arme ţărilor aflate în conflicte, face dificilă furnizarea de arme Ucrainei.

Stoltenberg a remarcat că ţări precum Germania, Suedia şi Norvegia au avut politici similare, dar le-au schimbat. ”Dacă nu vrem ca autocraţia şi tirania să câştige, atunci (ucrainenii) au nevoie de arme, aceasta este realitatea”, a spus el.

Secretarul general al NATO se află la Seul, prima oprire a unei călătorii care cuprinde și Japonia, menită să consolideze legăturile cu aliații SUA în fața războiului din Ucraina și a concurenței tot mai evidente a Chinei.

Să nu uităm că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacific, creând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, NATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

În situația dată, relevanța cooperării dintre democrații capătă o nouă semnificație. 

Secretarul general al NATO, Jens Solttenberg, a ajuns dumincă la Seul, prima oprire a unei călătorii al cărei obiectiv este acela de a consolida legăturile Alianței cu aliații SUA Coreea de Sud și Japonia, în contextul războiului rus din Ucraina și pe fondul unei atitudini agresive a Chinei, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Agenda cuprinde întâlniri cu ministrul de externe Park Jin, ministrul apărării naţionale Lee Jong-Sup şi alţi oficiali de rang înalt, a anunţat NATO într-un comunicat. De asemenea, el se va întâlni probabil cu preşedintele Yoon Suk-yeol, a anunţat biroul prezidenţial.

Honoured to pay respects at Seoul National Cemetery. #NATO‘s history has long been linked to the Republic of Korea; today our security is more interconnected than ever. I look forward to discussing how to strengthen our partnership to promote the rules-based international order. pic.twitter.com/muiXY7QpZa

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) January 29, 2023

Stoltenberg se va deplasa apoi luni în Japonia, unde secretarul general al NATO are programate întâlniri cu premierul Fumio Kishida şi alţi oficiali japonezi.

”Cred cu tărie că trebuie să întărim parteneriatul între Coreea de Sud şi NATO pentru că securitatea devine tot mai interconectată”, a declarat Stoltenberg pentru Yonhap într-un interviu publicat duminică. ”Ce se întâmplă în Asia, Indo-Pacific, contează pentru Europa şi NATO şi viceversa”, a completat oficialul NATO.

Acesta a explicat că NATO își va menține privirea pe America de Nord și Europa, dar își va extinde atenția și asupra altor regiuni, având în vedere că membrii săi sunt afectați de chestiuni care se întâmplă pe tot globul.

”Trebuie să răspundem acestor provocări şi ameninţări globale, inclusiv provocărilor venite dinspre China, şi un mod de a face acest lucru este, bineînţeles, lucrând mai strâns cu partenerii din regiune”, a spus Stoltenberg.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacific, creând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, NATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

În situația dată, relevanța cooperării dintre democrații capătă o nouă semnificație.