Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut marți seară convorbiri telefonice separate cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul britanic, Keir Starmer. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea sprijinului internațional pentru Ucraina, inclusiv pe coordonarea cu Statele Unite și pe acțiunile comune din cadrul „Coaliției celor Dispuși”.

„Am vorbit cu președintele Franței, Emmanuel Macron. A fost o conversație foarte consistentă. Continuăm pregătirea deciziilor în cadrul Coaliției celor Dispuși — totul devine din ce în ce mai concret. Am discutat despre sprijinul pentru armata noastră, cooperarea în domeniul apărării și producția internă de armament în Ucraina. Desigur, am avut și un schimb aprofundat de opinii privind relațiile și coordonarea cu Statele Unite”, a scris Zelenski, pe X.

I spoke with President of France @EmmanuelMacron. It was a very substantive conversation. We continue preparing decisions within the Coalition of the Willing — everything is becoming more practical.

We discussed support for our army, defense cooperation, and our domestic weapons… pic.twitter.com/5pBz5YHTk4

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 20, 2025

În discuția cu premierul britanic Keir Starmer, Volodimir Zelenski i-a mulțumit pentru noile sancțiuni impuse de Regatul Unit Moscovei, subliniind că acestea sporesc presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul și a se angaja în negocieri reale de pace.

„Avem o decizie privind sancțiunile din partea Regatului Unit, precum și din partea UE, și ar fi bine dacă și Statele Unite ar ajuta. Partenerii noștri europeni pregătesc deja următorii pași în această strategie esențială de presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Keir și cu mine am discutat principalele elemente ale eforturilor noastre diplomatice, precum și posibilele întâlniri care ar putea asigura un armistițiu și ar putea duce la progrese reale către o pace durabilă. Am discutat, de asemenea, despre conversația de ieri cu președintele Trump, precum și despre acțiunile comune din cadrul Coaliției celor Dispuși”, a adăugat Zelenski.

I spoke with UK Prime Minister @Keir_Starmer. I thanked him for the new British sanctions, which help pressure Russia toward peace. Only coercion will work. Today we have a sanctions decision from the UK, as well as from the EU, and it would be good if the United States also… pic.twitter.com/eFVQnIQ3pd

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 20, 2025

Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat astăzi instrumentul financiar SAFE (Security Action for Europe), marcând un pas decisiv către consolidarea capacității europene de apărare, a anunțat președintele Consiliului European, Antonio Costa.

„Acordul privind instrumentul SAFE, încheiat astăzi de președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene reprezintă un pas important către o Europă mai puternică. Acesta respectă angajamentele asumate de liderii UE în luna martie, ajutând statele membre să investească împreună în apărarea europeană și să consolideze securitatea noastră comună”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.

The agreement on the #SAFE loan instrument reached today by @POLAND25EU is an important step toward a stronger Europe. It delivers on the commitments made by EU leaders in March, helping member states invest jointly in European defence and strengthening our shared security.

— António Costa (@eucopresident) May 21, 2025

SAFE, propus de Comisia Europeană printr-un mecanism legislativ ce nu presupune votul Parlamentului European, necesită în continuare adoptarea formală de către statele membre, care este așteptată să aibă loc pe 27 mai, potrivit Euronews.

Ambasadorii statelor membre au susținut propunerea Comisiei potrivit căreia, pentru ca un sistem de armament să fie eligibil pentru finanțare din fonduri europene, cel puțin 65% din valoarea sa trebuie să provină din producția realizată într-un stat membru al UE, în Ucraina sau într-o țară din Spațiul Economic European sau din Asociația Europeană a Liberului Schimb. Restul de 35% poate proveni din orice țară terță din afara Uniunii Europene.

„Cu cât investim mai mult în echiparea armatelor noastre, cu atât îi vom descuraja mai bine pe cei care ne doresc răul. Securitate, Europa! Un mare succes pentru președinția poloneză, întrucât securitatea este prioritatea noastră principală. SAFE este un împrumut avantajos, cu dobândă redusă și pe termen lung, garantat de bugetul UE. Programul vizează, de asemenea, proceduri mai simple și accelerate pentru achiziții comune în domeniul apărării. 150 miliarde de euro vor fi în curând la dispoziția statelor membre.”, se arată într-o postare a președinției poloneze a Consiliului UE, pe X.

Great success of @Poland25eu as #security is our main priority.#SAFE is an advantageous, low-interest, multi-year loan guaranteed by the EU budget.

The programme is also about simpler and accelerated procedures for joint defence procurement.

— Polish presidency of the Council of the EU (@POLAND25EU) May 21, 2025

Citiți și: UE lansează mecanismul SAFE de 150 de mld. euro pentru apărare: După Războiul Rece, unii au crezut în integrarea Rusiei în securitatea Europei și în protecția nelimitată a SUA. Am creat un deficit de securitate

SAFE este un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.

„Aceste împrumuturi vor finanța achiziții de la producători europeni pentru a stimula industria noastră de apărare”, a explicat Ursula von der Leyen, în luna martie. Contractele vor fi multianuale, oferind predictibilitate companiilor din sector și sprijinind investițiile pe termen lung.

Un alt aspect esențial al instrumentului financiar este achiziția comună de echipamente militare. Prin lansarea SAFE și a altor măsuri complementare, Uniunea Europeană arată că este pregătită să își asume un rol mai activ în garantarea securității proprii și a aliaților săi.

Europarlamentarul Dan Motreanu a declarat că va vota în plenul Parlamentului European pentru prelungirea cu 18 luni a termenului de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerând că măsura reprezintă „o șansă pentru finalizarea proiectelor majore din România”.

„Voi vota pentru această prelungire când va fi discutată în plenul Parlamentului European, fiind o solicitare pe care am adresat-o Comisiei Europene încă de anul trecut”, a transmis Motreanu într-o postare pe Facebook.

Documentul privind extinderea termenelor din PNRR a fost elaborat în Parlamentul European de o echipă coordonată de eurodeputatul Victor Negrescu (din partea Comisiei pentru Bugete) și de eurodeputatul Siegfried Mureșan (din partea Comisiei pentru Afaceri Economice). Raportul a fost adoptat cu o largă majoritate – 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și 6 abțineri – și urmează să fie votat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg în luna iunie.

Printre măsurile prevăzute în raport se numără:

• prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR;

• posibilitatea transferului proiectelor nefinalizate către alte surse de finanțare;

• acces simplificat la fonduri pentru IMM-uri, societatea civilă și partenerii sociali;

• flexibilitate sporită pentru adaptarea planurilor în contextul geopolitic actual;

• prioritizarea investițiilor în educație și cultură;

• implicarea autorităților locale, regionale și a Parlamentului European;

• norme financiare clare pentru o implementare eficientă;

• măsuri ferme pentru combaterea fraudei și corupției în gestionarea fondurilor europene.

Dan Motreanu a subliniat și impactul local al acestor măsuri. În județul Giurgiu, condus de o administrație liberală, se desfășoară mai multe proiecte importante finanțate prin PNRR: construirea secțiilor de oncologie și neurologie ale noului Spital Județean de Urgență și dezvoltarea unui campus dual liceal și universitar.

Prelungirea termenelor de implementare vine în sprijinul României și al altor state membre care se confruntă cu dificultăți în respectarea calendarului prevăzut de planurile naționale de redresare. Până în prezent, România a încasat 9,2 miliarde de euro din cele 28,5 miliarde de euro disponibile prin PNRR – dintre care 13,6 miliarde sub formă de granturi și 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi.

Raportul cere, de asemenea, Comisiei Europene să găsească soluții pentru utilizarea fondurilor care riscă să rămână necheltuite, sugerând realocarea acestora către domenii precum coeziunea, economia sau apărarea.