Connect with us

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel: Europa nu va mai avea nevoie de gazul rusesc în 25 ani

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Europa nu va mai avea nevoie de gazul rusesc peste 25 de ani, a anunțat cancelarul german Angela Merkel, la Kiev, după o întâlnire cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a avut loc duminică.

Europa va trebui să atingă neutralitatea climatică pas cu pas până în 2050“, a spus Merkel, potrivit EU Observer.

Aceasta înseamnă că în 25 de ani nu va mai fi furnizat niciun gaz, sau volume foarte mici de gaz, către Europa din Rusia“, a adăugat ea, făcând trimitere la obiectivele climatice ale UE și ambiția de a folosi gazul natural strict ca energie de tranziție și nu ca soluție pe termen lung pentru neutralitatea carbonului.

Merkel, aflată la una dintre ultimele sale vizite în străinătate în calitate de cancelar german, s-a deplasat la Kiev după o vizită la Moscova, al cărei punct culminant a fost primirea sa la Kremlin de către președintele rus Vladimir Putin

După discuțiile cu Putin cu privire la principalele dosare geopolitice, inclusiv criza din Ucraina și gazoductul Nord Stream 2, Angela Merkel s-a deplasat la Kiev, unde a dat asigurări Kievului că Berlinul ar putea apela la sancțiuni împotriva Moscovei, în limitele acordului convenit cu Washington, dacă Rusia folosește Nord Stream 2 ca ”armă geopolitică”.

Reamintim că Statele Unite și Germania au ajuns la 22 iulie la un acord privind gazoductul Nord Stream 2, Berlinul asumându-și obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Anunțul a fost făcut după o întâlnire bilaterală care a avut loc pe 15 iulie la Casa Albă între președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel, care au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia, prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Prin intermediul parteneriatului, SUA și Germania vor mobiliza investiții în Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, într-o referire indirectă la gazoductul Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, amplu criticat de SUA, dar și de aliați și parteneri europeni, precum Polonia, țările baltice și Ucraina.

În context, Berlinul va înființa un Fond Ecologic de un miliard de dolari pentru a promova tranziția Ucrainei către energia curată, începând cu o sumă inițială de 175 de milioane de dolari, în timp ce SUA vor contribui la promovarea și sprijinirea investițiilor, inclusiv din partea unor părți terțe, cum ar fi entități din sectorul privat.

În plus, Germania va continua să sprijine proiectele energetice bilaterale cu Ucraina, în special în domeniul energiilor regenerabile și al eficienței energetice, precum și sprijinul pentru tranziția de la cărbune, inclusiv prin numirea unui emisar special cu o finanțare dedicată de 70 de milioane de dolari.

De asemenea, Germania este pregătită să lanseze un pachet de reziliență pentru Ucraina pentru a sprijini securitatea energetică a țării. Acesta va include eforturi de protejare și de creștere a capacității pentru fluxuri inverse de gaze către Ucraina, cu scopul de a proteja complet Ucraina de eventualele încercări ale Rusiei de a întrerupe furnizarea de gaze către această țară în viitor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz se declară încrezător că Suedia și Finlanda vor putea adera la NATO „foarte rapid”

Published

on

© NATO

Cancelarul german Olaf Scholz s-a declarat marţi convins că Suedia şi Finlanda vor putea adera la NATO în curând, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Am o mare încredere că acest lucru se va întâmpla foarte rapid”, a spus Scholz după o întrevedere, la Stockholm, cu şefa guvernului suedez Magdalena Andersson.

El nu a menţionat vreo dată anume, dar şi-a exprimat încrederea că cele şapte state membre ale Alianţei Nord-Atlantice care încă nu au ratificat aderarea Suediei şi a Finlandei vor face acest lucru în viitorul apropiat. El s-a referit la Turcia, care a blocat mult timp procedura de aderare.

De partea sa, Magdalena Andersson a dat asigurări că Suedia va respecta acordul convenit de Suedia şi Turcia şi i-a mulţumit lui Olaf Scholz pentru sprijinirea cererii de aderare la NATO.

Protocoalele de aderare la NATO în cazul Finlandei şi Suediei au fost semnate pe 5 iulie la Bruxelles

23 de state din cele 30 au ratificat până acum protocoalele de aderare, printre care SUA, CanadaGermania, Lituania, Franţa,Italia și România, conform numărătorii ţinute de Adunarea Parlamentară a NATO. Toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, Finlanda şi Suedia să poată beneficia de prevederile articolului 5. Articolul 5 din tratatul Alianţei Nord-Atlantice prevede declanşarea unui răspuns comun în cazul unui atac împotriva unuia dintre membri.

Președintele Klaus Iohannis a semnat pe 22 iulie decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, punând capăt procedurii prin care care România a devenit unul dintre primele state aliate care au ratificat aderarea celor două țări scandinave la Alianța Nord-Atlantică.

Finlanda și Suedia au finalizat discuțiile de aderare la sediul NATO din Bruxelles, așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Ambele țări și-au confirmat în mod oficial dorința și capacitatea de a îndeplini obligațiile și angajamentele politice, juridice și militare pe care le presupune statutul de membru NATO.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina.

Continue Reading

U.E.

Letonia, a treia țară din UE care organizează o strângere de fonduri pentru a cumpăra Ucrainei o dronă militară

Published

on

© Wikipedia

Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

„Este important să arătăm sprijin Ucrainei pe termen lung -până când este complet eliberată de forțele de ocupație ruse”, a declarat ministrul leton.

 

În contextul continuării agresiunii rusești în Ucraina, cetățenii letoni sunt invitați să doneze pentru o dronă Bayraktar, pe care Ministerul Apărării intenționează să o achiziționeze din Turcia pentru a o dona Ucrainei.

„Bayraktar TB2″ (în turcă “purtător de steag”) este un vehicul aerian de luptă pilotat de la distanță (UAV)/dronă fabricată în Turcia. 

Citiți și Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

„Donând pentru Bayraktar-ul leton, avem, de asemenea, ocazia de a ne arăta sprijinul pentru Ucraina în acest război crud și, cu mâinile ucrainenilor, de a-i saluta pe ocupanții ruși!” spune Ralfs Eilands, unul dintre inițiatorii campaniei. Prietenul său ucrainean Volodymyr Biryukov, care este și ambasadorul proiectului, adaugă: „Sunt veșnic recunoscător pentru tot ceea ce a făcut deja Letonia pentru Ucraina! O vedem și o apreciem din adâncul inimii noastre. Acest sprijin este, de asemenea, foarte necesar pentru poporul meu. Ocupanții ruși și Vladimir Putin nu vor reuși niciodată, pentru că puternica armată ucraineană a dovedit deja că poate apăra nu numai Ucraina, ci și întreaga lume civilizată, democratică și, mai presus de toate, liberă!”

Letonia nu este prima țară ai cărei cetățeni au decis să își arate sprijinul pentru Ucraina prin colectarea de donații pentru această aeronavă de luptă fără pilot. Campanii similare au avut deja loc în țări precum Polonia, Lituania, Norvegia și Canada.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: În iunie, UE a înregistrat un deficit al balanței comerciale de 34 miliarde de euro, în urma majorării importurilor de energie

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Uniunea Europeană a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 34 miliarde de euro, faţă de un excedent de 14 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie, arată datele publicate marţi de Eurostat.

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 224,9 miliarde de euro, în creştere cu 19,4% faţă de iunie 2021, în timp ce importurile UE au urcat cu 48,5%, până la 258,9 miliarde de euro.

În primele şase luni din 2022, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la importurile şi la exporturile de energie (care au o valoare mai scăzută), astfel încât UE a înregistrat un avans semnificativ al deficitului comercial în domeniul energiei (minus 290,8 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2022, comparativ cu minus 105,6 miliarde de euro în ianuarie – iunie 2021), scrie Agerpres.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale UE au urcat la 1.237,3 miliarde de euro (o creştere de 17,9% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile s-au majorat la 1.438 miliarde de euro (un avans de 48,9% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021).

Ca rezultat, UE a înregistrat un deficit în perioada ianuarie – iunie 2022 de 200,7 miliarde de euro, faţă de un excedent de 83,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

Zona euro a înregistrat în iunie un deficit al balanţei comerciale de 24,6 miliarde de euro, faţă de un excedent de 17,2 miliarde de euro în perioada similară din 2021, în principal în urma majorării importurilor de energie.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile de bunuri ale zonei euro au urcat la 1.393,1 miliarde de euro (o creştere de 18,7% faţă de perioada similară din 2021), iar importurile la 1.533,6 miliarde de euro (un avans de 43% faţă de perioada ianuarie – iunie 2021). Ca rezultat, zona euro a înregistrat un deficit în ianuarie – iunie 2022 de 140,4 miliarde de euro, faţă de un excedent de 100,6 miliarde de euro în perioada similară din 2021.

© Eurostat

În perioada ianuarie – iunie 2022, China şi SUA au fost principalii parteneri comerciali ai UE. Exporturile UE în China au scăzut cu 0,4%, iar cele în SUA au crescut cu 29,1%, în timp ce importurile UE din China şi SUA au urcat cu 43,3% şi, respectiv, cu 51,1%. De asemenea, exporturile UE în Rusia au scăzut cu 30,4%, în timp ce importurile UE din Rusia s-au majorat cu 78,9%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că, în perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile au crescut cu 25% (la 44,8 miliarde de euro), în timp ce importurile au urcat cu 29% (la 60,2 miliarde de euro). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 15,4 miliarde de euro, comparativ cu 11,1 miliarde de euro în primele şase luni din 2021.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending