Connect with us

SUA

Alianță SUA-Germania pentru descurajarea utilizării de către Rusia a gazoductului Nord Stream 2 și a energiei ca armă geopolitică

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

SUA și Germania au ajuns la un acord pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa, se arată într-o declarație comună emisă miercuri, 21 iulie. 

Statele Unite și Germania sunt unite în hotărârea lor de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și activitățile sale dăunătoare prin impunerea de costuri cu ajutorul sancțiunilor și al altor instrumente. Ne angajăm să lucrăm împreună prin intermediul noului Dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia, precum și prin canale bilaterale, pentru a ne asigura că Statele Unite și UE sunt în continuare pregătite, inclusiv cu instrumente și mecanisme adecvate, să răspundă împreună la agresiunea și activitățile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv la eforturile acesteia de a folosi energia ca armă. În cazul în care Rusia încearcă să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte de agresiune împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, și/sau în alte sectoare relevante din punct de vedere economic. Acest angajament este menit să garanteze că Rusia nu va utiliza în mod abuziv niciun gazoduct, inclusiv Nord Stream 2, pentru a-și atinge scopurile politice agresive prin folosirea energiei ca armă”, se menționează în declarația comună SUA-Germania.

Alianța SUA-Germania pentru descurajarea acțiunilor coercitive în domeniul energiei

Anunțul vine după o întâlnire bilaterală care a avut loc săptămâna trecută la Casa Albă între președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel, care au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Citiți și Joe Biden și Angela Merkel au lansat Parteneriatul SUA-Germania privind energia: Vom mobiliza investițiile în Europa Centrală și de Est. Nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă

Prin intermediul parteneriatului, SUA și Germania vor mobiliza investiții în Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, într-o referire indirectă la gazoductul Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, amplu criticat de SUA, dar care va fi finalizat până la finele anului.

Construcția gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este de multă vreme un punct nevralgic între Washington și Berlin. Oficialii americani consideră că este vorba despre un proiect geopolitic al președintelui rus Vladimir Putin de a menține Europa dependentă de serviciile energetice ale țării sale, punând în același timp în pericol securitatea țărilor din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ucraina, adesea afectată de întreruperi în livrarea de gaze rusești din motive politice. 

În luna mai, Statele Unite au suspendat sancțiunile impuse asupra Nord Stream 2 AG, companie care gestionează proiectul și o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, germanul Matthias Warnig. Această scutire, motivată de interesele naționale ale SUA, care încearcă să evite deteriorarea mai mare a relațiilor cu partenerii europeni, a acordat Berlinului și Washingtonului încă trei luni pentru a ajunge la un acord cu privire la Nord Stream 2.

Cancelarul german Angela Merkel a reafirmat în contextul vizitei de la Washington că Ucraina trebuie să rămână „o ţară de tranzit” pentru gazul rus, în pofida construirii unui gazoduct care va lega direct Germania de Rusia prin Marea Baltică. Liderul german a mai subliniat că „Nord Stream 2 este un proiect suplimentar şi cu siguranţă nu este un proiect de înlocuire a niciunui tranzit via Ucraina”. 

De altfel, în declarația comună emisă miercuri, Statele Unite și Germania sunt de acord că este în interesul Ucrainei și al Europei ca tranzitul de gaze prin Ucraina să continue și după 2024. În conformitate cu această convingere, Germania s-a angajat să utilizeze „toate pârghiile disponibile pentru a facilita o prelungire cu până la 10 ani a acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina și Rusia, inclusiv prin numirea unui trimis special care să sprijine aceste negocieri, urmând să înceapă cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 septembrie”. La rândul lor, Statele Unite s-au angajat să sprijine pe deplin aceste eforturi.

Fond Ecologic și pachet de reziliență pentru Ucraina

În context, Berlinul va înființa un Fond Ecologic de un miliard de dolari pentru a promova tranziția Ucrainei către energia curată, începând cu o sumă inițială de 175 de milioane de dolari, în timp ce SUA vor contribui la promovarea și sprijinirea investițiilor, inclusiv din partea unor părți terțe, cum ar fi entități din sectorul privat.

În plus, Germania va continua să sprijine proiectele energetice bilaterale cu Ucraina, în special în domeniul energiilor regenerabile și al eficienței energetice, precum și sprijinul pentru tranziția de la cărbune, inclusiv prin numirea unui emisar special cu o finanțare dedicată de 70 de milioane de dolari.

De asemenea, Germania este pregătită să lanseze un pachet de reziliență pentru Ucraina pentru a sprijini securitatea energetică a țării. Acesta va include eforturi de protejare și de creștere a capacității pentru fluxuri inverse de gaze către Ucraina, cu scopul de a proteja complet Ucraina de eventualele încercări ale Rusiei de a întrerupe furnizarea de gaze către această țară în viitor.

Ucraina, nemulțumită de acordul SUA-Germania

După ce SUA și Germania au transmis o declarație comună în care își prezentau acordul, oficialii ucraineni au reacționat cu furie, relatează Financial Times. Ministrul de externe Dmytro Kuleba a afirmat pe Twitter că țara sa va începe consultări cu UE și Germania cu privire la legalitatea gazoductului. „Notele către Bruxelles și Berlin au fost deja trimise”, a adăugat Kuleba.

La rândul său, biroul președintelui ucrainean, Volodymyr Zelensky, a precizat într-o declarație că „discuțiile privind proiectul Nord Stream 2 ca amenințare la adresa securității Ucrainei și a regiunii vor continua” în timpul vizitei pe 30 august a liderului ucrainean la Casa Albă, pe care administrația Biden a anunțat-o cu doar câteva ore înainte de acordul privind gazoductul. 

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică, a declarat David Muniz, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”, potrivit unui mesaj pe Facebook.

„Subliniez cât de mult apreciază Statele Unite parteneriatul cu România. Împreună vom continua să ne adaptăm și să rafinăm eforturile bilaterale de stimulare a securității cibernetice și să ne protejăm economiile și popoarele de această amenințare”, a declarat astăzi David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA, la conferința „Parteneriatul Strategic Româno-American în domeniul Securității Cibernetice”.

 

La eveniment au participat experți din sectorul public, privat și din mediul academic, care au discutat despre importanța cooperării în domeniul securității cibernetice, provocările și tendințele din domeniu și despre programe de formare.

„Securitatea cibernetică reprezintă o prioritate de top pentru Guvernul SUA, iar ambasada colaborează susținut cu Guvernul României pe inițiative care țin de securitate cibernetică”, mai transmite Ambasada SUA.

Menționăm că la 14 octombrie, la inițiativa SUA, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europene, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că „fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Declarația, consfințită la finalul evenimentului „Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

CHINA

Viitorul ambasador al SUA în China avertizează că „nu se poate avea încredere” în Beijing: Genocidul din Xinjiang și hărțuirea Taiwanului trebuie să înceteze

Published

on

© The White House/ Flickr

Diplomatul Nicholas Burns, desemnat de preşedintele Joe Biden ambasador al SUA în China, a declarat miercuri – la audierea sa în Comisia de afaceri externe din Senat, care trebuie să confirme numirea sa la post – că „nu se poate avea încredere” în Beijing în privinţa Taiwanului și a recomandat suplimentarea vânzărilor de arme insulei pentru ca aceasta să-şi poată consolida capacităţile de apărare, informează Agerpres.

Acesta a denunţat recentele incursiuni chineze în zona de identificare a apărării aeriene taiwaneze (ADIZ), calificându-le drept „reprobabile”.

„Este cert că nu putem avea încredere în chinezi în această problemă. Responsabilitatea noastră este de a face din Taiwan un adversar puternic, furnizându-i în continuare armament pentru a-şi consolida capacităţile de apărare”, a afirmat Burns.

Audiat în Comisia pentru afaceri externe din Senat, el a rostit cuvinte dure la adresa regimului chinez, pe care l-a acuzat de „agresiune împotriva Indiei, de-a lungul frontierei himalayene, împotriva Vietnamului, Filipinelor şi altor state riverane mării Chinei de Sud, împotriva Japoniei în Marea Chinei de Est”.

„Beijingul a lansat o campanie de intimidare împotriva Australiei şi chiar recent împotriva Lituaniei, care a acceptat deschiderea pe teritoriul său a unui birou de reprezentare a autorităţilor taiwaneze. Genocidul Republicii Populare Chineze în Xinjiang, violenţele sale în Tibet, reprimarea autonomiei şi a libertăţilor în Hong Kong şi hărţuirea Taiwanului sunt nedrepte şi trebuie să înceteze”, a adăugat el.

Citiți și: Summitul SUA-Rusia și elefantul din încăpere numit “China”. Joe Biden: Ultimul lucru pe care Putin îl dorește este un Război Rece cu SUA. Are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere

În luna iunie, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Joe Biden a avut, luna trecută, o convorbire telefonică „deschisă și strategică” cu omologul chinez, Xi Jinping, prima între cei doi lideri din luna februarie. Cei doi au discutat despre domeniile „în care interesele converg, dar și despre aspectele în care interesele, valorile și perspectivele” celor două țări sunt divergente.

Continue Reading

ROMÂNIA

Înainte de reuniunea miniștrilor apărării din NATO, șeful Pentagonului a mers la Baza Mihail Kogălniceanu: “Regiunea Mării Negre face parte din interesul naţional al SUA”

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a avut miercuri o întrevedere cu militarii americani staționați la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de pe coasta Mării Negre înainte de a-și încheia vizita oficială în România și de a se deplasa la Bruxelles pentru o reuniune importantă a miniștrilor apărării din țările NATO, pe a cărei agendă vor figura inclusiv măsuri pentru securitatea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.

Înainte de a părăsi România, am avut plăcerea de a mă întâlni cu trupele de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Acești bărbați și femei talentați, împreună cu aliații noștri, sunt absolut esențiali pentru menținerea securității în regiunea Mării Negre“, a spus el, având în vedere că aproximativ 1000 de militari americani sunt prezenți la MK, iar baza este în aceste zile gazda exercițiului CASTLE FORGE, la care participă forțe americane, canadiene și române împreună cu avioane de luptă  CF-188 Hornet canadiene, F-16 românești și F-15 americane. 

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților“.

La întâlnirea cu ministrul Ciucă, secretarul Austin s-a concentrat pe implementarea liniilor strategice incluse în Foaia de Parcurs privind cooperarea în domeniul apărării 2020-2030, document semnat anul trecut, la Washington, de oficialul român și predecesorul lui Austin, Mark Esper. Totodată, în timp ce ministrul Nicolae Ciucă a pledat pentru creșterea prezenței forțelor armate americane pe teritoriul României, secretarul Austin a promis că SUA vor continua să furnizeze asistență pentru întărirea capacităților maritime ale României.

Ulterior întrevederii, cei doi înalți demnitari au susținut o conferință comună de presă în care secretarul american a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA

Regiunea Mării Negre face parte din interesul naţional al SUA şi vom fi concentraţi asupra ei şi vom continua să lucrăm cu partenerii noştri din regiune“, a punctat secretarul american al Apărării.

Lloyd Austin a fost primit și de președintele Klaus Iohannis, căruia șeful Pentagonului i-a transmis că SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO.

La reuniunea miniștrilor apărării din NATO, țările aliate vor aproba un nou master plan de apărare împotriva oricărui potenţial atac din partea Rusiei pe multiple fronturi, ei reafirmând astfel voinţa Alianţei de descurajare a Moscovei. Strategia, care este secretă, merge dincolo de planurile de apărare existente şi vizează să asigure pregătirea împotriva unui atac simultan în regiunile Mării Baltice şi Mării Negre, care ar putea include arme nucleare, piratarea reţelelor informatice sau atacuri din spaţiu. De asemenea, miniștrii vor lansa Fondul NATO pentru Inovare și vor adopta prima strategie aliată privind inteligența artificială.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN11 mins ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN26 mins ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.55 mins ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Consiliul European cere Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil

NATO2 hours ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

NATO2 hours ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din “unele state membre”: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

POLITICĂ22 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu23 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending