Connect with us

SUA

Alianță SUA-Germania pentru descurajarea utilizării de către Rusia a gazoductului Nord Stream 2 și a energiei ca armă geopolitică

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

SUA și Germania au ajuns la un acord pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa, se arată într-o declarație comună emisă miercuri, 21 iulie. 

Statele Unite și Germania sunt unite în hotărârea lor de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și activitățile sale dăunătoare prin impunerea de costuri cu ajutorul sancțiunilor și al altor instrumente. Ne angajăm să lucrăm împreună prin intermediul noului Dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia, precum și prin canale bilaterale, pentru a ne asigura că Statele Unite și UE sunt în continuare pregătite, inclusiv cu instrumente și mecanisme adecvate, să răspundă împreună la agresiunea și activitățile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv la eforturile acesteia de a folosi energia ca armă. În cazul în care Rusia încearcă să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte de agresiune împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, și/sau în alte sectoare relevante din punct de vedere economic. Acest angajament este menit să garanteze că Rusia nu va utiliza în mod abuziv niciun gazoduct, inclusiv Nord Stream 2, pentru a-și atinge scopurile politice agresive prin folosirea energiei ca armă”, se menționează în declarația comună SUA-Germania.

Alianța SUA-Germania pentru descurajarea acțiunilor coercitive în domeniul energiei

Anunțul vine după o întâlnire bilaterală care a avut loc săptămâna trecută la Casa Albă între președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel, care au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Citiți și Joe Biden și Angela Merkel au lansat Parteneriatul SUA-Germania privind energia: Vom mobiliza investițiile în Europa Centrală și de Est. Nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă

Prin intermediul parteneriatului, SUA și Germania vor mobiliza investiții în Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, într-o referire indirectă la gazoductul Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, amplu criticat de SUA, dar care va fi finalizat până la finele anului.

Construcția gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este de multă vreme un punct nevralgic între Washington și Berlin. Oficialii americani consideră că este vorba despre un proiect geopolitic al președintelui rus Vladimir Putin de a menține Europa dependentă de serviciile energetice ale țării sale, punând în același timp în pericol securitatea țărilor din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ucraina, adesea afectată de întreruperi în livrarea de gaze rusești din motive politice. 

În luna mai, Statele Unite au suspendat sancțiunile impuse asupra Nord Stream 2 AG, companie care gestionează proiectul și o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, germanul Matthias Warnig. Această scutire, motivată de interesele naționale ale SUA, care încearcă să evite deteriorarea mai mare a relațiilor cu partenerii europeni, a acordat Berlinului și Washingtonului încă trei luni pentru a ajunge la un acord cu privire la Nord Stream 2.

Cancelarul german Angela Merkel a reafirmat în contextul vizitei de la Washington că Ucraina trebuie să rămână „o ţară de tranzit” pentru gazul rus, în pofida construirii unui gazoduct care va lega direct Germania de Rusia prin Marea Baltică. Liderul german a mai subliniat că „Nord Stream 2 este un proiect suplimentar şi cu siguranţă nu este un proiect de înlocuire a niciunui tranzit via Ucraina”. 

De altfel, în declarația comună emisă miercuri, Statele Unite și Germania sunt de acord că este în interesul Ucrainei și al Europei ca tranzitul de gaze prin Ucraina să continue și după 2024. În conformitate cu această convingere, Germania s-a angajat să utilizeze „toate pârghiile disponibile pentru a facilita o prelungire cu până la 10 ani a acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina și Rusia, inclusiv prin numirea unui trimis special care să sprijine aceste negocieri, urmând să înceapă cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 septembrie”. La rândul lor, Statele Unite s-au angajat să sprijine pe deplin aceste eforturi.

Fond Ecologic și pachet de reziliență pentru Ucraina

În context, Berlinul va înființa un Fond Ecologic de un miliard de dolari pentru a promova tranziția Ucrainei către energia curată, începând cu o sumă inițială de 175 de milioane de dolari, în timp ce SUA vor contribui la promovarea și sprijinirea investițiilor, inclusiv din partea unor părți terțe, cum ar fi entități din sectorul privat.

În plus, Germania va continua să sprijine proiectele energetice bilaterale cu Ucraina, în special în domeniul energiilor regenerabile și al eficienței energetice, precum și sprijinul pentru tranziția de la cărbune, inclusiv prin numirea unui emisar special cu o finanțare dedicată de 70 de milioane de dolari.

De asemenea, Germania este pregătită să lanseze un pachet de reziliență pentru Ucraina pentru a sprijini securitatea energetică a țării. Acesta va include eforturi de protejare și de creștere a capacității pentru fluxuri inverse de gaze către Ucraina, cu scopul de a proteja complet Ucraina de eventualele încercări ale Rusiei de a întrerupe furnizarea de gaze către această țară în viitor.

Ucraina, nemulțumită de acordul SUA-Germania

După ce SUA și Germania au transmis o declarație comună în care își prezentau acordul, oficialii ucraineni au reacționat cu furie, relatează Financial Times. Ministrul de externe Dmytro Kuleba a afirmat pe Twitter că țara sa va începe consultări cu UE și Germania cu privire la legalitatea gazoductului. „Notele către Bruxelles și Berlin au fost deja trimise”, a adăugat Kuleba.

La rândul său, biroul președintelui ucrainean, Volodymyr Zelensky, a precizat într-o declarație că „discuțiile privind proiectul Nord Stream 2 ca amenințare la adresa securității Ucrainei și a regiunii vor continua” în timpul vizitei pe 30 august a liderului ucrainean la Casa Albă, pe care administrația Biden a anunțat-o cu doar câteva ore înainte de acordul privind gazoductul. 

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

Published

on

© US Embassy Zagreb/ Facebook

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat luni seară nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Astăzi (n.r. – luni, 2 august) am nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Acest pas către călătorii fără vize recunoaște progresele extraordinare înregistrate de Croația în vederea îndeplinirii standardelor riguroase pentru țările participante. Așteptăm cu nerăbdare o relație și mai puternică între SUA și Croația“, a scris Blinken, pe contul său de Twitter.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. O potențială includere a Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză. Acest acord între Zagreb și Washington era anunțat în contextul unei rezoluții pe care votate de Parlamentul European, care a interpelat Comisia Europeană cu privire la motivele pentru care nu a propus reintroducerea obligativității vizei pentru cetățenii americani, având în vedere faptul că SUA continuă să ceară ca resortisanții din Bulgaria, Croația, Cipru și România să dețină viză pentru a intra pe teritoriul său.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Statele Unite ale Americii au transmis condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord, a transmis Secretarul de Stat, Antony Blinken, informează Ambasada Statelor Unite la București.  

„Ne alăturăm partenerilor și aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului împotriva navei „Mercer Street”, o navă comercială care tranzita apele internaționale în nordul Mării Arabiei”, a punctat Secretarul de Stat.

 

Potrivit comunicatului oficial, în urma analizării informațiilor disponibile, SUA sunt sigure că Iranul a comis atacul, folosind UAV explozibil, o capacitate letală ce se utilizează din ce în ce mai mult în întreaga regiune.

„Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante. Aceste acțiuni amenință libertatea de navigație pe această cale crucială, transportul maritim și comerțul internațional, precum și viețile celor de pe navele implicate”, a adăugat Antony Blinken. 

În urma atacului, un cetățean omân și unul britanic și-au pierdut viața. Portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură. 

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu comis asupra vasului “Mercer Street”.

„Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a transmis NATO.

Având în vedere elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, România a solicitat prezentarea de explicații de către autoritățile iraniene, fără întârziere, și își rezervă dreptul de a acționa în consecință, alături de partenerii săi internaționali, pentru un răspuns adecvat. În acest scop, ambasadorul Republicii Islamice Iran la București a fost convocat de urgență la MAE român.

Gestul a fost replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Continue Reading

RUSIA

SUA și Rusia se contrează pe tema efectivelor diplomatice, semnalând lipsa progreselor privind această chestiune sensibilă, în pofida summitului Biden-Putin

Published

on

© U.S. Department of State / Flickr

Statele Unite și Rusia au avut luni un schimb de replici cu privire la efectivele ambasadelor lor, semnalând lipsa de progrese legate de această problemă sensibilă, în pofida summitului dintre Joe Biden și Vladimir Putin și începutul unui ”dialog strategic” care ar trebui să stabilizeze relațiile lor agitate, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-un interviu acordat jurnalului american The National Interest, ambasadorul rus la Washington, Antoli Anyonov, a deplâns ”expulzările” unor diplomați ruși, acuzând SUA că sunt ”perverse și creative” limitând la trei ani durata vizelor rezervate diplomaților ruși, mai scăzută decât pentur ceilalți, în viziunea sa.

”Am primit o listă cu 24 de diplomaţi care trebuie să părăsească ţara înainte de 3 septembrie”, a explicat oficialul rus, subliniind că aproape toţi nu vor fi înlocuiţi ”pentru că Washingtonul a strâns brusc şurubul procedurilor de eliberare a vizelor”.

De cealaltă parte, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvând al Departamentului de Stat american, Ned Price, a apreciat că este o descriere ”inexactă” a situației. Conform acestuia, rușii știau că aceste vize expiră după trei ani și erau liberi să solicite reînnoirea lor.

Pe de altă parte, acesta a acuzat Moscova că a forțat SUA să concedieze angajații ruși din misiunile diplomatice din Rusia, interzicând ambasadelor să angajeze personal local sau din țări terțe.

”Este regretabil, deoarece aceste măsuri au un impact negativ asupra operaţiunilor misiunii americane în Rusia, potenţial asupra securităţii personalului nostru şi asupra capacităţii noastre de a avea schimburi diplomatice cu guvernul rus”, a declarat presei Ned Price.

”Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns la măsurile Rusiei”, a adăugat acesta, precizând totodată că expirarea vizelor denunţată de ambasadorul rus nu are nicio legatură cu acest lucru.

Geneva a fost în luna iunie gazda primului summit între președintele american, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, în urma căruia au stabilit ca ambasadorii celor două țări să revină la post și să stabilească un dialog privind stabilitatea strategică, săptămâna trecută având loc, de altfel, discuții cu privire la ”controlul armelor și reducerea riscurilor”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu5 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.6 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL8 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO9 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.9 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending