Connect with us

SUA

Alianță SUA-Germania pentru descurajarea utilizării de către Rusia a gazoductului Nord Stream 2 și a energiei ca armă geopolitică

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

SUA și Germania au ajuns la un acord pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa, se arată într-o declarație comună emisă miercuri, 21 iulie. 

Statele Unite și Germania sunt unite în hotărârea lor de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și activitățile sale dăunătoare prin impunerea de costuri cu ajutorul sancțiunilor și al altor instrumente. Ne angajăm să lucrăm împreună prin intermediul noului Dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia, precum și prin canale bilaterale, pentru a ne asigura că Statele Unite și UE sunt în continuare pregătite, inclusiv cu instrumente și mecanisme adecvate, să răspundă împreună la agresiunea și activitățile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv la eforturile acesteia de a folosi energia ca armă. În cazul în care Rusia încearcă să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte de agresiune împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, și/sau în alte sectoare relevante din punct de vedere economic. Acest angajament este menit să garanteze că Rusia nu va utiliza în mod abuziv niciun gazoduct, inclusiv Nord Stream 2, pentru a-și atinge scopurile politice agresive prin folosirea energiei ca armă”, se menționează în declarația comună SUA-Germania.

Alianța SUA-Germania pentru descurajarea acțiunilor coercitive în domeniul energiei

Anunțul vine după o întâlnire bilaterală care a avut loc săptămâna trecută la Casa Albă între președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel, care au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia,  prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite. 

Citiți și Joe Biden și Angela Merkel au lansat Parteneriatul SUA-Germania privind energia: Vom mobiliza investițiile în Europa Centrală și de Est. Nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă

Prin intermediul parteneriatului, SUA și Germania vor mobiliza investiții în Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, într-o referire indirectă la gazoductul Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, amplu criticat de SUA, dar care va fi finalizat până la finele anului.

Construcția gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este de multă vreme un punct nevralgic între Washington și Berlin. Oficialii americani consideră că este vorba despre un proiect geopolitic al președintelui rus Vladimir Putin de a menține Europa dependentă de serviciile energetice ale țării sale, punând în același timp în pericol securitatea țărilor din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ucraina, adesea afectată de întreruperi în livrarea de gaze rusești din motive politice. 

În luna mai, Statele Unite au suspendat sancțiunile impuse asupra Nord Stream 2 AG, companie care gestionează proiectul și o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, germanul Matthias Warnig. Această scutire, motivată de interesele naționale ale SUA, care încearcă să evite deteriorarea mai mare a relațiilor cu partenerii europeni, a acordat Berlinului și Washingtonului încă trei luni pentru a ajunge la un acord cu privire la Nord Stream 2.

Cancelarul german Angela Merkel a reafirmat în contextul vizitei de la Washington că Ucraina trebuie să rămână „o ţară de tranzit” pentru gazul rus, în pofida construirii unui gazoduct care va lega direct Germania de Rusia prin Marea Baltică. Liderul german a mai subliniat că „Nord Stream 2 este un proiect suplimentar şi cu siguranţă nu este un proiect de înlocuire a niciunui tranzit via Ucraina”. 

De altfel, în declarația comună emisă miercuri, Statele Unite și Germania sunt de acord că este în interesul Ucrainei și al Europei ca tranzitul de gaze prin Ucraina să continue și după 2024. În conformitate cu această convingere, Germania s-a angajat să utilizeze „toate pârghiile disponibile pentru a facilita o prelungire cu până la 10 ani a acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina și Rusia, inclusiv prin numirea unui trimis special care să sprijine aceste negocieri, urmând să înceapă cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 septembrie”. La rândul lor, Statele Unite s-au angajat să sprijine pe deplin aceste eforturi.

Fond Ecologic și pachet de reziliență pentru Ucraina

În context, Berlinul va înființa un Fond Ecologic de un miliard de dolari pentru a promova tranziția Ucrainei către energia curată, începând cu o sumă inițială de 175 de milioane de dolari, în timp ce SUA vor contribui la promovarea și sprijinirea investițiilor, inclusiv din partea unor părți terțe, cum ar fi entități din sectorul privat.

În plus, Germania va continua să sprijine proiectele energetice bilaterale cu Ucraina, în special în domeniul energiilor regenerabile și al eficienței energetice, precum și sprijinul pentru tranziția de la cărbune, inclusiv prin numirea unui emisar special cu o finanțare dedicată de 70 de milioane de dolari.

De asemenea, Germania este pregătită să lanseze un pachet de reziliență pentru Ucraina pentru a sprijini securitatea energetică a țării. Acesta va include eforturi de protejare și de creștere a capacității pentru fluxuri inverse de gaze către Ucraina, cu scopul de a proteja complet Ucraina de eventualele încercări ale Rusiei de a întrerupe furnizarea de gaze către această țară în viitor.

Ucraina, nemulțumită de acordul SUA-Germania

După ce SUA și Germania au transmis o declarație comună în care își prezentau acordul, oficialii ucraineni au reacționat cu furie, relatează Financial Times. Ministrul de externe Dmytro Kuleba a afirmat pe Twitter că țara sa va începe consultări cu UE și Germania cu privire la legalitatea gazoductului. „Notele către Bruxelles și Berlin au fost deja trimise”, a adăugat Kuleba.

La rândul său, biroul președintelui ucrainean, Volodymyr Zelensky, a precizat într-o declarație că „discuțiile privind proiectul Nord Stream 2 ca amenințare la adresa securității Ucrainei și a regiunii vor continua” în timpul vizitei pe 30 august a liderului ucrainean la Casa Albă, pe care administrația Biden a anunțat-o cu doar câteva ore înainte de acordul privind gazoductul. 

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Teheranul a răspuns „textului final” al UE, menit să relanseze dosarul nuclear iranian: „Un acord va fi încheiat dacă SUA reacționează cu realism și flexibilitate”

Published

on

© Josep Borrell / Twitter

Teheran a transmis răspunsul său la „textul final” elaborat la Viena de către Uniunea Europeană pentru a relansa acordul internaţional din 2015 privind dosarul nuclear iranian, a transmis marţi agenţia oficială iraniană Irna, potrivit AFP, scrie Agerpres.

„Iranul a predat răspunsul său scris la o schiţă a proiectului de acord de la Viena şi a anunţat că un acord va fi încheiat dacă Statele Unite reacţionează cu realism şi flexibilitate”, notează Irna.

După mai multe luni de blocaj, la 4 august discuţiile au fost reluate în capitala austriacă pentru o nouă tentativă de a salva, sub egida UE, acordul internaţional semnat în 2015 între Iran, pe de o parte, şi SUA, Regatul Unit, Franţa, Germania, Rusia şi China, pe de altă parte.

Acest pact, cunoscut şi sub acronimul englez JCPOA, vizează să garanteze caracterul civil al programului nuclear al Iranului, acuzat că încearcă să se doteze cu arma atomică, în pofida dezminţirilor din partea Teheranului.

Însă după retragerea unilaterală a SUA din acest acord, în 2018, Teheranul şi-a încălcat treptat obligaţiile asumate. Obiectivul tratativelor de la Viena, la care SUA participă în mod indirect, este de a repune procesul pe făgaşul său.

La 26 iulie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a prezentat un proiect de compromis şi le-a cerut părţilor angajate în discuţii să accepte documentul pentru a se evita o „criză periculoasă”.

Mai mult, Josep Borrell a declarat la 8 august că un proiect de 25 de pagini a fost transmis capitalelor implicate pentru a lua decizii privind acceptarea acestuia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Borrell, proiectul este un „text final” care avea nevoie de un răspuns afirmativ sau negativ din partea tuturor participanților, întrucât nu mai exista „niciun spațiu pentru negocieri”.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Statele Unite sunt pregătite să „încheie rapid o înțelegere” pentru a relansa acordul din 2015 pe baza propunerilor UE.

Ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian a declarat că ţara sa va prezenta până marţi „propunerile sale finale”.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, susține că un acord nuclear restabilit va consolida securitatea regională și globală și va arăta că acordurile internaționale echilibrate sunt posibile în vremuri turbulente.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia au organizat exerciții de apărare antirachetă pentru a proteja securitatea comună

Published

on

Foto: Departamentul de Apărare al SUA/ Agenția pentru Apărare împotriva Rachetelor Balistice

Pentagonul a informat luni că Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud şi Japonia au participat săptămâna trecută la un exerciţiu de avertizare de rachete şi căutare şi urmărire a rachetelor balistice în largul coastelor insulelor Hawaii, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Exerciţiul a avut loc în perioada 8-14 august şi a demonstrat angajamentul celor trei ţări de a răspunde provocărilor reprezentate de Coreea de Nord, de a proteja securitatea comună şi de a întări ordinea internaţională bazată pe reguli, a precizat Pentagonul într-un comunicat.

Participanții din SUA, Japonia și Coreea au făcut schimb de informații privind legăturile de date tactice în conformitate cu un acord trilateral de schimb de informații.

Potrivit comunicatului citat, în urma reuniunii ministeriale trilaterale SUA-Coreea-Japonia din 11 iunie de la Singapore, acest exercițiu de alertă antirachetă și de căutare și urmărire a rachetelor balistice a demonstrat angajamentul SUA, al Coreei și al Japoniei de a continua cooperarea trilaterală pentru a răspunde tuturor provocărilor.

Continue Reading

INDIA

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

Published

on

© The White House/ Flickr

Preşedintele Joe Biden a felicitat duminică India pentru 75 de ani de independenţă şi a spus că Statele Unite şi India sunt „parteneri indispensabili” care vor continua să lucreze împreună pentru a aborda provocările globale în anii următori, informează Reuters, citat de Agerpres.

India marchează luni 75 de ani de independenţă, sărbătorind sfârşitul dominaţiei coloniale britanice în 1947.

„Statele Unite se alătură poporului Indiei pentru a-i onora călătoria democratică, ghidată de mesajul durabil al adevărului şi non-violenţei al lui Mahatma Gandhi”, a spus preşedintele Joe Biden într-un comunicat, referindu-se la liderul mişcării de independenţă a Indiei.

Citiți și: G7 pregătesc un mecanism de plafonare a prețurilor la exporturile de țiței din Rusia. China și India s-ar putea alătura coaliției

Liderul de la Casa Albă a precizat că India şi Statele Unite sunt parteneri indispensabili, iar Parteneriatul Strategic SUA-India se bazează pe angajamentul comun faţă de statul de drept şi promovarea libertăţii şi a demnităţii umane.

De asemenea, preşedintele Biden a mai spus că graţie comunităţii indiano-americane, Statele Unite sunt o naţiune mai inovatoare, mai incluzivă şi mai puternică.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA5 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending