Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat miercuri în plenul Parlamentului European pentru măsuri urgente menite să relanseze competitivitatea Uniunii, să aprofundeze piața unică și să reducă presiunea costului vieții asupra cetățenilor. Într-un discurs rostit în ajunul summitului competitivității europene de la castelul Alden Biesen, ea a subliniat că forța geopolitică a Europei este inseparabilă de performanța sa economică.
„Competitivitatea nu este doar fundamentul prosperității noastre, ci și al securității noastre și, în ultimă instanță, al democrațiilor noastre”, a afirmat președinta Comisiei, în plenul de la Strasbourg, înainte de a participa și la un summit al industriei, care avea loc tot miercuri, la Anvers.
Reuniunea liderilor europeni a fost convocată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, pentru a da un impuls politic domeniului competitivității și pieței unice, și este precedată de o intensificare a declarațiilor și pozițiilor liderilor statelor membre.
Summitul este programat să se desfășoare pe parcursul a două sesiuni, una consacrată contextului geoeconomic mondial și alta strategiei internă a UE. La prima sesiune liderii celor 27 de state membre vor fi acompaniați de Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, ex-premier italian și autorul faimosului raport privind competitivitatea europeană, document transformat într-un fel de doctrină în birourile de la Bruxelles. La cea de-a doua sesiune va fi prezent fostul premier italian Enrico Letta, cel care a redactat în urmă cu doi ani un raport privind valorificarea potențialului pieței unice.
În discursul său, Ursula von der Leyen a reamintit că încă de la începutul mandatului a transformat rapoartele Draghi și Letta într-un plan concret de acțiune – Busola Competitivității – și că ultimul an a fost „un an al acțiunii”, marcat de Pactul pentru Industrie Curată, investiții în inteligență artificială, acorduri comerciale și măsuri de simplificare legislativă.
Europe’s power on the global stage depends greatly on our strength on the economic front.
This is why competitiveness has been at the top of our agenda from day one.
What matters now is the speed of delivery ↓ https://t.co/XsriKw2w8i
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 11, 2026
„Aceasta este mentalitatea de urgență de care avem nevoie și vom rămâne ferm pe acest drum până când vom duce totul la bun sfârșit”, a subliniat ea, la o zi după ce președintele francez Emmanuel Macron a opinat că Europa se confruntă cu o „stare de urgență geopolitică și geoeconomică” în care dacă nu investește în competitivitate va fi „măturată” de SUA și de China. În schimb, Germania a tăiat din apetitul liderului francez pentru un nou mecanism de împrumuturi, precizând că acest subiect distrage puțin atenția de la miza reală, respectiv „problema de productivitate”.
Comerțul și independența strategică a Europei
În ceea ce privește politica comercială, șefa executivului european a insistat că autonomia strategică a UE depinde de consolidarea relațiilor comerciale cu parteneri de încredere și de reducerea dependențelor critice.
„O Europă competitivă poate fi doar o Europă independentă”, a declarat ea, avertizând că „astăzi, dependențele riscă să devină arme de constrângere”.
Comisia a accelerat încheierea acordurilor comerciale, inclusiv cu Mexic, Indonezia și Elveția, dar și cu Mercosur și India. Referindu-se la acordul cu India, von der Leyen l-a descris drept „cel mai mare acord de liber schimb din istorie. Acordul suprem”.
„O piață de 2 miliarde de oameni. 25% din PIB-ul global. Oferă Europei un acces unic la cea mai rapidă economie mare în creștere – un avantaj clar de pionier pentru companiile noastre”, a precizat ea.
În opinia sa, această strategie comercială reprezintă „calea europeană către independență”, iar concluzia a fost categorică: „Momentul independenței Europei este acum”.
Piața Unică: „conducem cu frâna de mână trasă”. Urmează „Eu Inc” – al 28-lea regim
Un alt punct central al intervenției a fost necesitatea eliminării barierelor interne care frânează Piața Unică. Von der Leyen a invocat datele FMI potrivit cărora barierele dintre statele membre sunt de trei ori mai ridicate decât cele dintre statele americane.
„Avem a doua economie a lumii, dar o conducem cu frâna de mână trasă”, a afirmat ea.
Pentru a accelera integrarea, Comisia va propune așa-numitul „al 28-lea regim”, denumit „EU Inc”, care ar urma să introducă „un set unic și simplu de reguli care se va aplica fără întreruperi în întreaga Uniune, astfel încât întreprinderile să poată opera mult mai ușor între statele membre”.
„Antreprenorii noștri vor putea înregistra o companie în orice stat membru în 48 de ore – complet online”, a explicat președinta Comisiei, adăugând: „Aceasta este viteza de care avem nevoie. Aceasta este «Europa simplificată».”
Piețele de capital: fragmentare excesivă și nevoia unei piețe unice
Ursula von der Leyen a criticat fragmentarea sistemului financiar european, comparând situația cu modelul american.
„Să luăm din nou exemplul Statelor Unite: un singur sistem financiar, un singur capital financiar și o mână de alte centre financiare. În Europa avem nu doar 27 de sisteme financiare diferite, fiecare cu propriul supraveghetor, ci și peste 300 de platforme de tranzacționare în întreaga Uniune. Aceasta este fragmentare la cote extreme”, a punctat ea.
Obiectivul este crearea „unei piețe de capital mari, profunde și lichide”, prin Uniunea Economiilor și Investițiilor.
„Companiile noastre au nevoie de capital acum. Așadar, să finalizăm acest proces în acest an”, a cerut ea eurodeputaților. În lipsa unui consens deplin, tratatele permit „cooperarea consolidată”, iar mesajul a fost clar: „Trebuie să facem progrese, într-un fel sau altul”.
În același spirit s-a pronunțat și prim-ministrul belgian Bart De Wever. Într-un eseu de 136 de pagini despre prosperitatea europeană, liderul belgian a pledat pentru o integrare europeană mai profundă, cu o piață unică fără obstacole și o uniune a piețelor de capital deplin funcțională.
Energie: costuri ridicate și investiții în surse curate
Șefa Comisiei a abordat și problema prețurilor la energie, pe care le-a calificat drept „prea ridicate și prea volatile”, explicând că situația este determinată de lipsa interconectărilor și de dependența de combustibili fosili.
„În 2025, energia electrică produsă din gaz a costat în medie peste 100 de euro pe megawatt-oră. Prețul energiei electrice din solar? 34 de euro. Energia nucleară? Între 50 și 60 de euro pe megawatt-oră”, a arătat ea.
Potrivit președintei Comisiei, „energiile cu emisii scăzute de carbon nu sunt doar produse interne și curate”, ci „oferă mai multă independență, mai multă securitate și reduc costurile”.
Referindu-se la proiectul Insulei Energetice Bornholm, ea a subliniat că acesta „va transforma vântul baltic dintr-o resursă națională într-o putere europeană comună”, iar obiectivul este simplu: „Energia curată trebuie să circule liber în întreaga Uniune.”
Preferința europeană și limitele sale
Ursula von der Leyen a susținut introducerea preferinței europene în sectoarele strategice, dar cu prudență.
„Cred că, în sectoarele strategice, preferința europeană este un instrument necesar care va contribui la consolidarea bazei proprii de producție a Europei”.
Totodată, ea a avertizat că „este o linie fină” și că „nu există o soluție universal valabilă”, fiecare inițiativă trebuind să fie susținută de analize economice solide și să respecte obligațiile internaționale ale Uniunii.
De altfel, președinta Comisiei Europene a pledat pentru introducerea unei „preferințe europene” în sectoarele strategice, ca parte a eforturilor de consolidare a competitivității industriale și de reducere a dependențelor externe ale Uniunii Europene, potrivit unei scrisori transmise liderilor statelor membre în ajunul summitului de joi.
Între timp, un document de orientare pe care Germania l-a trimis statelor membre înainte de summitul din Alden Biesen arată că țările UE vor putea avansa cu integrarea economiilor naționale și facilitarea circulației mărfurilor și a lucrătorilor numai dacă acest lucru nu va însemna mai multe sarcini birocratice pentru industrie.
Simplificarea și combaterea „supralegiferării”
În final, președinta Comisiei a insistat asupra reducerii birocrației, arătând că firmele europene cheltuiesc aproape la fel de mult pe conformarea administrativă cât pe cercetare și dezvoltare.
„Am propus deja reducerea costurilor birocratice pentru companii cu 15 miliarde de euro pe an”, a precizat ea.
În același timp, a criticat fenomenul „supra-legiferării” la nivel național, explicând că straturile suplimentare de reglementare creează bariere în piața unică. „Dacă suntem serioși în privința simplificării, trebuie să combatem supra-legiferarea și fragmentarea. Este timpul pentru o curățenie legislativă profundă – la toate nivelurile”.
În încheiere, Ursula von der Leyen a făcut apel la asumarea unui calendar clar și la mobilizarea instituțiilor europene pentru adoptarea rapidă a reformelor. „Acesta este momentul pentru unitate și pentru urgență”, a declarat ea. „Așa facem Europa să meargă mai repede – și așa facem Europa mai puternică”, a conchis ea.
Summitul informal al celor 27 de șefi de stat sau de guvern are și o miză simbolică grație locului unde se va desfășura, în apropierea celor două orașe simbol pentru unitatea europeană – Maastricht și Aachen, dar și a apelurilor politice pe care autorii celor două rapoarte privind competitivitatea și piața unică le-au transmis liderilor – Mario Draghi propunând doctrina unui „federalism pragmatic” pentru a salva proiectul european prin „coaliții ale celor dispuși să acționeze”, iar Enrico Letta cerând integrarea energiei, finanțelor și telecomunicațiilor în piața UE pentru a nu ajunge „o colonie a SUA sau a Chinei”.
