Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE și negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (2028–2034), a vorbit, într-un amplu interviu pentru Calea Europeană, despre direcțiile de negociere privind bugetul Uniunii Europene, prioritățile României și provocările negocierilor interinstituționale aflate în desfășurare.

„Bugetul UE este întotdeauna planificat în mare pentru șapte ani, tocmai pentru a da predictibilitate autorităților locale și centrale, beneficiarilor de fonduri, fermierilor, oamenii să știe câți bani vor veni, în ce condiții și în ce domenii, pe ce tipuri de proiecte. Ne aflăm acum în exercițiul bugetar 2021-2027 și am început munca, începem negocierile pe exercițiul 2028-2034. Eu sunt negociator șef al Parlamentului European, având obligația de a elabora poziția Parlamentului European pe această lege și de a negocia în numele Parlamentului European cu Comisia Europeană și cu Consiliul în care sunt grupate guvernele statelor membre”, a explicat Siegfried Mureșan.

Predictibilitate și stabilitate în viitorul CFM 2028-2034. Mizele României

El a precizat că proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană în iulie include atât aspecte pozitive, cât și propuneri care pot dezavantaja România și „pe care trebuie să le corectăm”.

Eurodeputatul a salutat, astfel, decizia Comisiei de a majora fondurile pentru securitate, apărare și competitivitate economică.

„Ce este corect? Corect este faptul că Comisia Europeană propune o creștere semnificativă a fondurilor pentru securitate și apărare și pentru creșterea competitivității. Securitatea și apărarea, pe de o parte, și o economie puternică, competitivă, de partea cealaltă, sunt noile priorități ale Uniunii Europene. Dacă acestea sunt priorități, e firesc să investim și mai multe fonduri aici, pentru a ne proteja frontiera externă, a ne proteja spațiu cibernetic, a investi în apărare, în cercetare, în domeniul apărării, astfel încât echipamentele militare pe care statele membre le-au la dispoziție să fie noi, moderne, competitive. Și, în al doilea rând, în competitivitate, o economie puternică, competitivă, digitală, eficientă din punct de vedere energetic. Acestea sunt noile priorități. Aici vor fi mai multe fonduri. E bine, e în interesul României, e corect”, a detaliat Mureșan.

Pe de altă parte, eurodeputatul a criticat ferm ideea Comisiei de a diminua ponderea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii.

„Comisia Europeană a propus o slăbire a celor două priorități tradiționale ale Uniunii Europene – politica agricolă comună și politica de coeziune. Acestea și-au dovedit viabilitatea și utilitatea în timp”, a subliniat el. „Politica agricolă comună înseamnă subvenții pentru fermieri, garantează securitatea alimentară și milioane de locuri de muncă. Din politica de coeziune construim autostrăzi, modernizăm școli, spitale, grădinițe, rețele de apă, canalizare și iluminat public. Aceste două politici nu trebuie slăbite”, a explicat Siegfried Mureșan, respingând propunerea Comisiei Europene de a contopi politica agricolă comună și politica de coeziune într-un singur fond.

„Comisia propune contopirea acestor două programe într-un singur fond. Asta ar însemna că, în viitor, primarii și fermierii vor trebui să concureze pe aceleași fonduri. Nu e corect. Nevoile fermierilor și nevoile comunităților sunt două chestiuni diferite și nu trebuie să se bată cap în cap”, a evidențiat eurodeputatul.

Negociatorul-șef al Parlamentului European a adăugat că o asemenea măsură ar duce la pierderea coerenței și la lipsa de predictibilitate:

„Comisia mai propune ca fiecare stat membru să decidă singur cum împarte banii între coeziune și agricultură. În practică, asta ar însemna renaționalizarea politicilor europene. Fermierii ar primi atât cât dorește guvernul. Iar dacă se schimbă guvernul, se schimbă și subvențiile. Asta înseamnă lipsă de stabilitate și de reguli comune.”

Protejarea politicilor tradiționale ale UE – coeziune și agricultură

„Noi, în Parlamentul European, vrem politici europene, o politică agricolă comună și o politică de coeziune distincte, cu bugete clare și reguli stabilite la nivel european”, a adăugat Mureșan, subliniind și necesitatea implicării administrației locale în procesul decizional:

„Dacă deciziile se iau doar între Comisia Europeană și guverne, vocea oamenilor nu e auzită. Administrațiile locale sunt cele mai apropiate de cetățeni, știu cel mai bine care sunt nevoile. De aceea, noi, Partidul Popular European, care ne vedem a fi un partid al fermierilor și al regiunilor, vom lupta și pentru un rol puternic al regiunilor în viitor la alocarea de fonduri europene.”

Mureșan a explicat că cele două politici trebuie menținute la nivelul actual de finanțare, ajustat la inflație, dar trebuie să fie și modernizate, aceasta reprezentând o cerință din partea grupului PPE.

„Practic, Politica de Coeziune s-a modernizat în ultimii ani. Facem în acest domeniu mai multe proiecte digitale, mai multe proiecte care reduc poluarea, contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice. Și, practic, dacă anvelopezi un bloc, factura la energie e mai mică. Ai îmbunătățit eficiența energetică. Ai costuri mai mici, economisești pe viitor. La fel cu transportul public; autobuzele, troleibuzele noi, moderne, electrice, cumpărate în multe orașe din România din fonduri europene, înseamnă reducerea poluării în oraș, reducerea consumului de energie, implicit și reducerea costurilor. Deci aceste politici trebuie să continue să fie modernizate. Există o viziune de modernizare a lor, să fie finanțate în mod suficient. Asta cerem noi din partea grupului Partidului Popular European. Și sigur, Comisia Europeană a făcut o propunere. Niciunui guvern nu-i place să i se schimbe propunerea când solicită Parlamentul, dar realitatea este că guvernul propune și Parlamentul decide”, a explicat eurodeputatul.

În calitatea sa de negociator-șef al Parlamentului European, Siegfried Mureșan a explicat că discuțiile actuale între instituții au ca scop definirea unui echilibru între noile priorități europene — apărare, competitivitate, tranziție digitală — și menținerea sprijinului pentru domeniile tradiționale.

„Este clar că nu vom putea aloca mai mulți bani în toate domeniile și e clar că trebuie să alocăm mai mulți bani pentru securitate și apărare. Dar nu vom avea mai mulți bani pentru Politica Agricolă Comună și pentru Politica de Coeziune. Ele vor rămâne finanțate la cam același nivel ca până acum. E important să nu fie reduceri, să fie la nivelul de până acum plus rata inflației”, a explicat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, Parlamentul European este pregătit să își folosească prerogativele legislative pentru a apăra aceste obiective. „Guvernul propune și Parlamentul decide. Așa e la nivel național, așa e și la nivel european, unde Parlamentul, împreună cu Consiliul, decid. Ca atare, dacă Parlamentul European solicită ca aceste politici să continue să rămână importante, cred că și Comisia trebuie să țină cont.”

Negocieri interinstituționale tensionate

Mureșan a subliniat că negocierile aflate acum în derulare la Bruxelles vor continua în următoarele săptămâni, iar Parlamentul European se așteaptă ca Executivul european să vină cu modificări legislative care să reflecte cerințele majorității eurodeputaților.

„Comisia Europeană va propune în următoarele zile niște modificări legislative care să corespundă așteptărilor Parlamentului European. Nu avem încă textele oficiale, dar Comisia și-a luat angajamentul de a veni cu propuneri care ne vor satisface.”

Vicepreședintele PPE a explicat și că actualele negocieri nu sunt doar tehnice, ci și politice, întrucât bugetul pe 2028–2034 va defini viitorul proiectului european.

„Ceea ce propune Comisia Europeană este o chestiune fără precedent. Practic, ei propun ca jumătate din buget, 44%, să fie comasat în aceste planuri naționale. Ca atare, respingerea unui lucru fără precedent, evident că nu are precedent de asemenea”, a spus Mureșan, adăugând că Parlamentul European nu va ezita să respingă propunerile care nu respectă principiile de solidaritate și echilibru între statele membre.

„Am transmis aceste solicitări oficial, printr-o scrisoare semnată de președinții celor patru grupuri politice pro-europene și de noi, raportorii privind bugetul multianual. Comisia Europeană a înțeles solicitările Parlamentului și și-a luat angajamentul de a veni cu propuneri legislative care să ne satisfacă. Dacă aceste propuneri vor corespunde așteptărilor noastre, vom începe negocierile. Dacă nu, ne vom vedea nevoiți să respingem actul legislativ și să cerem Comisiei un nou proiect de lege”, a afirmat Siegfried Mureșan.

Obiectivul: un acord bugetar finalizat până la sfârșitul anului 2026

Eurodeputatul a arătat că obiectivul Parlamentului este adoptarea rapidă a bugetului, pentru a evita întârzierile din trecut, care au afectat statele membre în contextul exercițiului financiar actual.

„Obiectivul nostru este să încheiem negocierile pe tot bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 până la finalul anului 2026. Astfel încât în anul 2027 autoritățile centrale și locale să poată pregăti programele, ghidurile, să pregătească licitațiile, încât de la 1 ianuarie 2028 să poată fi absorbiți banii fără întârzieri. Pentru bugetul 2021-2027 deciziile s-au luat în decembrie 2020 cu două săptămâni înainte de intrarea în vigoare. Ca atare, la 1 ianuarie 2021 când bugetul a intrat în vigoare, nimic n-a fost pregătit și au trecut aproape doi ani de zile până au fost pregătite ghidurile, până oamenii au putut absorbi fonduri. Deci de aceea noi vrem să ajungem la un acord până la finalul anului 2026 pentru ca în anul 2027 să fie totul pregătit”, a spus Mureșan.

Mureșan a precizat că există un sprijin politic consistent în Parlamentul European pentru apărarea celor două politici fundamentale.

„Ca vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European am reușit, împreună cu președintele grupului, să formăm o majoritate foarte clară în Parlamentul European, să convingem grupul Socialiștilor, grupul pro-european de centru Renew și grupul Verzilor să solicităm împreună Comisiei Europene creșterea rolului regiunilor, apărarea acestor două politici tradiționale și un buget transparent, cu un rol puternic al Parlamentului European în procesul legislativ”, a declarat el.

Menținerea finanțării europene pentru coeziune și agricultură – prioritatea zero a României

În ceea ce privește interesele României în negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, negociatorul-șef al Parlamentului a subliniat că menținerea finanțării pentru politicile tradiționale, agricultura și coeziunea, reprezintă obiectivul central.

„De când am aderat la Uniunea Europeană până astăzi, am absorbit aproximativ 105 miliarde de euro fonduri europene și am contribuit cu 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Am primit, așadar, peste 75 de miliarde de euro în plus față de ceea ce am contribuit”, a spus Mureșan, subliniind că „fondurile europene au schimbat România” și au fost „principala sursă de investiții și de dezvoltare”.

Eurodeputatul a arătat că aceste rezultate s-au datorat în principal politicii de coeziune și politicii agricole comune, care trebuie apărate în viitorul buget.

„Prioritatea zero a României este să avem în continuare cât mai multe fonduri prin politica agricolă comună și prin politica de coeziune, în domenii care să corespundă nevoilor noastre”, a declarat el.

În opinia sa, România trebuie să valorifice și creșterea alocărilor pentru apărare și securitate: „E evident că alocarea unor fonduri semnificative în domeniul securității și al apărării este un lucru bun. Este un lucru care este și în interesul României. Noi va trebui să ne propunem să accesăm cât mai multe dintre aceste fonduri de asemenea”, a spus eurodeputatul.

El a atras, însă, atenția că România trebuie să evite o strategie unilaterală concentrată exclusiv pe infrastructură și proiecte tradiționale pentru a nu rămâne în urma altor state membre în materie de dezvoltare.

„Sigur că mai trebuie să recuperăm niște decalaje: infrastructură, autostrăzi, modernizări de căi ferate. Însă, dacă ne vom ocupa doar de asta, în timp ce în alte țări membre ale Uniunii Europene se investește în inteligența artificială, în digitalizare, în cercetare, în inovare, atunci decalajul dintre noi și ceilalți va crește. Nu va scădea. Ca atare, ce încerc să spun este că trebuie să ne ocupăm de prioritățile tradiționale, dar trebuie să investim și în noile priorități, în chestiuni ce țin de digitalizare, inteligența artificială, creșterea competitivității, fiindcă asta fac celelalte state membre ale Uniunii Europene și noi nu vrem să crească decalajele între alții și noi. Noi vrem să scadă. Deci, noi trebuie să ne concentrăm atât pe prioritățile tradiționale, care continuă să fie importante pentru noi, dar trebuie să vedem să nu rămânem în urmă nici pe aceste domenii legate de viitor”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Politica de Coeziune, în serviciul securității europene

Referindu-se la modul de utilizare a fondurilor, Mureșan a explicat că investițiile din politica de coeziune pot fi concepute astfel încât să servească și obiectivelor de securitate.

„Va trebui să avem și o îmbinare a Politicii de Coeziune și a fondurilor pe securitate-apărare, în sensul în care va trebui să vedem ca investițiile pe care le facem din Politica de Coeziune să ajute oamenii în viața de zi cu zi, să aibă o întrebuințare civilă, dar să facă și România mai sigură în același timp, să o facă mai competitivă, să avem drumuri, autostrăzi, în așa fel încât să putem călători mai rapid, să putem transporta bunuri și produse mai rapid, să avem un câștig în viața de zi cu zi, să facă România mai modernă, dar să facă România și mai sigură în caz de nevoie, să putem transporta echipamente militare, să aibă o întrebuințare duală, civilă și militară. Și la multe proiecte de infrastructură va trebui să vedem cum pot contribui și la creșterea siguranței cetățeanului, deci e clar că va fi o îmbinare între aceste domenii”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

Reducerea decalajului de competitivitate al UE

Abordând și tema competitivității economice, Siegfried Mureșan a arătat că Uniunea Europeană trebuie să răspundă decalajului față de economiile Statelor Unite și Chinei prin investiții masive, reforme și stimularea investițiilor private.

„Uniunea Europeană are un decalaj de competitivitate față de alte regiuni ale lumii. (…) Mereu când am fost loviți de un șoc extern, ne-am concentrat pe acea temă, am reușit să ajutăm oamenii, dar am neglijat poate lucrurile care erau importante și nu erau urgente. Cum, de exemplu, este competitivitatea. Și, ca atare, am avut o eroziune a competitivității Uniunii Europene”, a explicat eurodeputatul, care a indicat necesitatea mai multor surse de finanțare în completarea alocărilor din bugetul european pentru reducerea decalajului de competitivitate.

„Raportul elaborat de fostul prim-ministru al Italiei, Mario Draghi, spune că avem nevoie de investiții de 800 miliarde de euro pe an pentru reducerea decalajului de competitivitate. (…) Trebuie să investim 800 miliarde de euro pe an în plus pentru a reduce acest decalaj. O parte din acești bani să vină din bugetul Uniunii Europene, o altă parte din bugetele statelor membre și o a treia parte din investiții private”, a precizat el.

Potrivit lui Mureșan, bugetul UE trebuie să joace un rol de catalizator pentru aceste investiții: „Trebuie să alocăm cât mai mulți bani pentru proiecte de cercetare, inovare, modernizare, digitalizare, care să îmbunătățească competitivitatea și să stimulăm cât mai multe investiții private în acest domeniu.”

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un obiectiv realist pe termen mediu

În ceea ce privește procesul de extindere, eurodeputatul a evidențiat progresele semnificative ale Republicii Moldova și a transmis că aderarea sa la Uniunea Europeană este un obiectiv realist în următorii ani.

„Cea mai bună garanție pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este modernizarea, reformarea Republicii Moldova și îndeplinirea de către Republica Moldova a tuturor criteriilor de aderare. Republica Moldova se află pe drumul cel bun (…). Consider că aderarea se poate concretiza în următorii ani”, a declarat Mureșan.

Acesta a precizat că „Republica Moldova va primi fonduri de preaderare începând cu 1 ianuarie 2028, iar la momentul la care va adera va primi și fonduri structurale de coeziune, fonduri pentru fermieri, la fel ca România și la fel ca oricare alt stat membru”.

În opinia sa, aderarea Chișinăului nu presupune obstacole majore din punct de vedere financiar pentru Uniune.

„Integrarea ei ar însemna costuri adiționale pentru Uniunea Europeană care reprezintă doar o mică pondere din buget și care pot fi ușor acoperite. Extinderea cu Republica Moldova aduce doar câștig de cauză – pentru Republica Moldova, pentru România și pentru toată Uniunea Europeană, din punct de vedere al stabilității, al securității și al dezvoltării economice.”

În plan politic, eurodeputatul a subliniat sprijinul larg din Parlamentul European pentru continuarea și definitivarea procesului de aderare.

„Nu există niciun fel de opoziție față de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vedem mereu că adoptăm rapid și cu majoritate largă deciziile care o privesc. (…) Republica Moldova trebuie judecată pe baza propriilor merite. E clar că îndeplinește acum criteriile pentru începerea negocierilor tehnice și mă aștept ca acestea să înceapă cât mai curând”, a conchis vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan.

Aflat la București în prima sa vizită oficială în calitate de secretar general al NATO, Mark Rutte a subliniat, într-un interviu acordat în exclusivitate CaleaEuropeană.ro, angajamentul deplin al Statelor Unite și al Alianței Nord-Atlantice față de România și flancul estic, respingând orice speculații privind o eventuală „decuplare” între Europa și SUA privind securitatea europeană, pe fondul anunțului reducerii forțelor americane prezente în România.

„SUA sunt complet implicate în NATO, complet implicate în România. Ați văzut prezența președintelui Trump la Summitul de la Haga. (…) Această decizie are absolut nimic de-a face cu România. Sunteți un aliat NATO foarte respectat, foarte apreciat”, a declarat Mark Rutte.

Oficialul NATO a evidențiat totodată importanța sprijinului continuu pentru Ucraina, avertizând că o eventuală renunțare la acest sprijin ar amplifica direct amenințarea asupra României și asupra întregii Alianțe.

„Dacă Ucraina nu ar fi sprijinită, amenințarea la adresa României ar fi mult mai mare”, a adăugat el, sugerând că în acest caz România și aliații ar trebui să facă mult mai mult pentru apărare.

„Când vorbim despre NATO, vorbim despre România. Când vorbim despre România, vorbim despre NATO. Este unul și același lucru”, a completat el, precizând că amenințarea la adresa României și la adresa NATO ar fi una și aceeași.

Rutte a adăugat că Alianța se adaptează noilor realități de securitate prin integrarea apărării flancului estic în cadrul noului concept „Eastern Sentry”, care pornește din Marea Neagră și se extinde până în Nordul Îndepărtat. „Marea Neagră este de importanță strategică vitală pentru NATO. Ceea ce face România pentru a o menține sigură și liberă este crucial”, a afirmat el.

Secretarul general al NATO a mulțumit României și pentru modul în care sprijină Republica Moldova, subliniind că împărtășește „sentimentul de urgență” exprimat de președintele Nicușor Dan cu privire la amenințările hibride din partea Rusiei.

CaleaEuropeană.ro: Domnule secretar general al NATO, Mark Rutte, bun venit în România la prima dumneavoastră vizită aici în calitate de înalt oficial al NATO și, în mod special, bun venit la Calea Europeană!

Mark Rutte: Mulțumesc că m-ați invitat pe platformă.

CaleaEuropeană.ro: Domnule Secretar General, vizita dumneavoastră coincide cu anunțul Washingtonului privind repoziționarea forțelor americane rotaționale din România. Cum ar trebui să perceapă românii – un popor cu o înaltă încredere atât în NATO, cât și în Parteneriatul Strategic bilateral cu Statele Unite – această decizie?

Mark Rutte: Ei bine, permiteți-mi să fiu foarte explicit. Americanii au o prezență semnificativă în Europa. Ceea ce fac constant este să își ajusteze prezența, asigurându-se că utilizează cât mai bine trupele lor din Europa, iar această decizie a fost luată în acest sens. Nu are nicio legătură cu România, nicio legătură cu NATO sau cu angajamentul lor. Are legătură cu faptul că vor să se asigure că folosesc la maximum resursele pe care le au. Iar România este extrem de bine protejată de propriile sale forțe armate, de forța aliată terestră, dar și, desigur, de faptul că avem acest acord în NATO, potrivit căruia, dacă veți fi atacați, vom interveni colectiv pentru a vă apăra. Și toate acestea rămân valabile.

CaleaEuropeană.ro: Puteți confirma dacă alți aliați NATO – având în vedere că grupul de luptă NATO din România, condus de Franța, va fi extins la nivel de brigadă – vor compensa această ajustare a SUA în România?

Mark Rutte: Aceasta este o ajustare, pentru că americanii au ajuns la concluzia că pot utiliza mai bine acele trupe în alt mod. Avem această activitate numită Eastern Sentry, care începe din Marea Neagră și se termină în nordul îndepărtat, integrând tot ceea ce facem pentru a proteja flancul estic. Dacă, în acest context, va fi nevoie de mai multe trupe sau resurse în România, ele vor fi acolo.

CaleaEuropeană.ro: Fie că sunt ele europene sau americane?

Mark Rutte: Da. Întreaga NATO apără în mod colectiv flancul estic. Asta înseamnă că nu este niciodată vorba doar de un singur drapel pe o misiune, ci mereu de un efort colectiv NATO. Dar întotdeauna pornind, desigur, de la propriile forțe armate române. Și tocmai de aceea sunt atât de bucuros că România investește cu adevărat în această apărare colectivă.

CaleaEuropeană.ro: Motivul pentru care insistăm pe acest subiect este că, în partea estică a NATO, există o sensibilitate sau o teamă privind o eventuală decuplare a Europei de SUA sau invers. Credeți că această reducere a trupelor americane va schimba echilibrul României de la o prezență militară echilibrată SUA–Europa către una mai europeană?

Mark Rutte: Permiteți-mi să vă spun încă o dată – interpretați prea mult această decizie. Statele Unite sunt complet angajate în NATO, complet angajate în România. L-ați văzut pe președintele Trump la summitul de la Haga. A avut o singură iritare față de NATO, și pe bună dreptate. Și anume faptul că noi, europenii, nu plăteam la fel ca americanii. Și aceasta este o problemă care datează din vremea când Eisenhower era președinte al SUA. Acest președinte american a reușit să corecteze această situație.

Odată cu summitul NATO de la Haga, europenii – inclusiv România – au decis că vom plăti la fel ca americanii. Nu doar pentru a ne egaliza cu SUA, ci pentru că avem nevoie de aceste investiții pentru propria noastră apărare colectivă, având în vedere acumularea militară masivă a Rusiei din ultimii ani, care continuă și acum. Așadar, SUA sunt complet implicate în NATO, complet implicate în România. Aceasta este activitatea zilnică normală a fiecărui stat – să se asigure că își utilizează trupele cât mai eficient. Au ajuns la concluzia că pot face o mică ajustare, așa cum au făcut. Absolut nimic din această decizie nu are legătură cu această țară. Sunteți foarte apreciați, pentru că „punch above your weight” – aveți o influență mai mare decât s-ar crede. Sunteți activi în întreaga zonă NATO. Sunteți un aliat NATO extrem de respectat. Și nu o spun doar eu. Aud acest lucru din toate colțurile NATO: România este respectată.

CaleaEuropeană.ro: În memoriile sale recente, predecesorul dumneavoastră, Jens Stoltenberg, vorbește despre summitul tensionat din 2018, când ați avut un rol în calmarea președintelui american Donald Trump. De asemenea, una dintre calitățile cu care ați fost portretizat de presă în cursa pentru funcția de Secretar General a fost aceea de „îmblânzitor al lui Trump”. Este dificil să câștigi inima și mintea lui Donald Trump?

Mark Rutte: Nimeni nu este un „îmblânzitor”. Nici pentru dumneavoastră, nici pentru mine, nici pentru președintele Trump. Să rămânem la fapte. Ceea ce a făcut el în timpul primei sale președinții, Trump 45, a fost să le spună europenilor: v-ați angajat la 2%. Era faimosul angajament de la Cardiff. Dar nu îl respectați.

Astfel, în 2018, am văzut într-adevăr o creștere a cheltuielilor europene pentru apărare, dar aceasta era minoră comparativ cu ceea ce se întâmplă acum, în timpul Trump 47. Pentru că acum vom trece la 3,5%. Germanii, de exemplu, dacă comparăm 2021 cu 2029, vor adăuga încă 100 de miliarde de euro – adică 115 miliarde de dolari – anual, la cheltuielile lor de apărare. Da, aceasta se datorează amenințării ruse, dar și faptului că americanii, pe bună dreptate, ne-au spus: „Vrem să rămânem implicați, vrem să fim angajați, dar trebuie să vă aliniați cheltuielile la nivelul nostru.” Și am făcut-o. Acesta a fost summitul de la Haga. Eu încă cred că acesta a fost unul dintre cele mai mari succese de politică externă ale președintelui Trump. Așa că nu are nevoie de un îmblânzitor. Faptele sunt acolo. El livrează rezultate, iar noi suntem alături de el.

CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc. Trecând acum la România, pentru că ați menționat rolul important pe care îl avem în Alianță… Știm că România a devenit centrală pentru prezența NATO în Marea Neagră, iar faptul că România promovează un rol mai important al regiunii Mării Negre în NATO nu mai este un secret, mai ales după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Totuși, oficialii NATO sunt adesea întrebați despre diferența dintre o prezență aliată mai articulată în regiunea Baltică și una mai redusă în Marea Neagră. Cum contracarăm această percepție?

Mark Rutte: Nu se discută așa ceva. Poate uneori există bârfe – sunteți jurnalist, știți cum e. Când mergeți la UE sau la NATO, întotdeauna există oameni care discută astfel de chestiuni. Dar nu asta se întâmplă în realitate. Faptul că acum integrăm apărarea flancului estic în cadrul activității Eastern Sentry – aceasta începe în Marea Neagră. De ce? Pentru că Marea Neagră are o importanță strategică vitală pentru NATO.

Ceea ce faceți voi, ceea ce face Turcia, ceea ce fac alții pentru a menține Marea Neagră sigură și liberă este crucial. Dar, desigur, trebuie să apărăm și nordul îndepărtat, așa că întregul flanc estic este esențial. Iar aspectul extraordinar al acestei noi activități, Eastern Sentry, este că reunim toate aceste acțiuni. Asta, pe de o parte, ne face mai flexibili. Putem, așa cum am spus înainte, să creștem prezența în România sau oriunde și oricând este necesar.

Dar, de asemenea, când vine vorba de noile tehnologii – știm despre dronele care au pătruns în spațiul aerian NATO în ultimele săptămâni. A fost un act foarte imprudent, chiar dacă nu intenționat. A fost cel puțin imprudent și inacceptabil. Dar dezvoltarea propriilor noastre tehnologii anti-drone va face parte din această platformă, pentru a putea accelera și extinde ceea ce facem în privința combaterii acestor activități cu drone. Un astfel de proiect este Eastern Sentry.

CaleaEuropeană.ro: Iar prin acest proiect Eastern Sentry, care a pornit oarecum de la ideea Baltic Sentry, vedeți Marea Neagră evoluând către un cadru mai permanent de coordonare maritimă NATO – inclusiv pentru drone, anti-drone, drone aeriene și navale și așa mai departe?

Mark Rutte: Baltic Sentry este specific pentru regiunea Baltică. A fost creat din cauza amenințărilor hibride – tăierea cablurilor de comunicații, etc. De aceea l-am lansat pe 5 ianuarie anul acesta, la zece zile după ultimul incident dintre Finlanda și Estonia, din 25 decembrie. Așadar, Baltic Sentry este dedicat Mării Baltice. Dar Eastern Sentry integrează întreaga apărare a flancului estic – aeriană și de orice alt tip – începând din Marea Neagră și până în nordul îndepărtat, dacă este necesar. De fapt, nu cred că există un „dincolo” de nordul îndepărtat. Deci este de la Marea Neagră până la nordul îndepărtat.

Da, scopul este să devenim mai flexibili, să integrăm tot ceea ce facem, dar și, așa cum ați spus, să ne asigurăm că putem implementa cele mai noi tehnologii, în special cele privind amenințările hibride, dronele etc. În același timp, învățăm de la ucraineni și tragem concluzii din ceea ce s-a întâmplat recent în Danemarca, iar belgienii se confruntă acum cu drone deasupra aeroporturilor lor. Lucrăm împreună, ca state NATO, pentru a ne sprijini reciproc, dar și pentru a învăța, astfel încât să devenim tot mai buni în contracararea lor.

CaleaEuropeană.ro: Ați dat startul aici, la București, împreună cu președintele Nicușor Dan, Forumului NATO pentru Industrie. Ați plasat creșterea producției militare și atingerea obiectivelor de capabilități în centrul mandatului dumneavoastră – ați vorbit despre „un salt cuantic”. Dar care este mai urgent: punerea industriei în mișcare pentru a livra capabilități aliaților, sprijinul pentru Ucraina, care intră într-o nouă iarnă de război, sau perspectiva ca Rusia să testeze agilitatea NATO și poate chiar articolul 5?

Mark Rutte: Când vine vorba de Ucraina, vreau să transmit un mesaj special telespectatorilor dumneavoastră, dacă îmi permiteți. Știu că există o dezbatere în fiecare țară – și în România – dacă ar trebui să continuăm să sprijinim Ucraina. Vă rog să înțelegeți: dacă Ucraina nu ar fi sprijinită, amenințarea la adresa României ar fi mult mai mare decât este acum, cu ucrainenii care continuă lupta.

CaleaEuropeană.ro: Și pentru NATO, de asemenea.

Mark Rutte: Da, dar România este NATO, NATO este România. Nu există nicio diferență. Când vorbiți despre NATO, vorbiți despre România. Când vorbiți despre România, vorbiți despre NATO. Așa cum vedeți aici – steagul României, NATO – este același lucru. Trebuie să ne asigurăm că ucrainenii rezistă, nu doar pentru valorile noastre, ci pentru că este o amenințare directă la adresa securității României și a întregii NATO dacă ei nu ar continua lupta. Dacă nu ar rezista. Și uitați de ideea că ați putea cheltui doar 3,5% din PIB pentru apărare – și vă mulțumesc, România, pentru că o faceți, chiar înainte de 2035. Dar dacă Ucraina ar cădea, ar trebui să ajungeți la 5, 6, 7% din PIB pentru apărare. Ar avea efecte masive asupra societăților noastre. Pentru că rușii ar fi atunci încurajați și mult mai puternici.

Trebuie să creștem producția de apărare, absolut, pentru că este o parte integrantă a apărării noastre disuasive. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că Ucraina rămâne cât mai puternică în luptă.

CaleaEuropeană.ro: Exact acum un an, democrația României a fost supusă presiunii unei campanii sofisticate care a vizat alegerile prezidențiale. Referindu-se la activitățile destabilizatoare ale Rusiei în România, președintele Nicușor Dan a citat declarația Consiliului Nord-Atlantic care condamna activitățile cibernetice malițioase ale Moscovei în România și consideră că, în ceea ce privește războiul hibrid, suntem cu un pas în urma Rusiei. Cum putem schimba această tendință?

Mark Rutte: Nu sunt sigur că suntem cu un pas în urmă. Nu sunt sigur că aș subscrie complet la ceea ce a spus, dacă l-ați citat corect. Dar, desigur, împărtășesc sentimentul de urgență al președintelui, care se reflectă în acea declarație. Vă pot asigura că întreaga NATO, inclusiv România, suntem cu toții foarte conștienți de amenințarea hibridă. Ea are multe fețe. Este multifațetată. Nu putem vorbi întotdeauna public despre ceea ce facem pentru a o contracara, pentru a ne asigura că alții nu vor încerca din nou. Dar este o parte integrantă a apărării noastre. Să fiu foarte clar: am văzut acest lucru și la alegerile recente din Republica Moldova. Și, din nou, mulțumiri României pentru tot ceea ce faceți pentru Moldova. Este crucial. Este extrem de important ca alegerile să fie cât mai libere posibil.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim foarte mult, domnule secretar general al NATO.

Mark Rutte: Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc.

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonator al Centrului Național de Competență în Domeniul Cancerului (CNCC) și coordonator științific al Planului Național de Combatere și Control a Cancerului (PNCC), a oferit detalii despre procesul de implementare al Centrului de Competență în Domeniul Cancerului (CNCC), proiect pentru care Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca a obținut o finanțare europeană de 4,5 milioane de euro prin PNRR. Inițiativa reunește 11 parteneri din mediul public și privat, atât din sfera academică, cât și din cea medicală. 

Centrul Național de Competență în Domeniul Cancerului vine în sprijinul implementării Planului Național de Combatere și Control a Cancerului

• Planul Național de Control și Combatere a Cancerului are nevoie de implementare concretă pe toți pilonii pentru a nu rămâne doar o declarație. 
• CNCC se bazează un model de colaborare între 11 parteneri (cinci instituții publice și șase private): România trebuie să dezvolte mecanisme interne, cât mai eficiente de colaborare. 
• CNCC urmărește standardizarea serviciilor oncologice la nivel național, pentru ca pacienții din România să beneficieze de aceeleași șanse la diagnostic și tratament ca în statele vest-europene. 
• CNCC are la bază cinci proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare care acoperă întreaga paletă de obiective ale Planului Național de Control și Combatere a Cancerului: prevenție, depistare precoce, diagnostic personalizat, tratament țintit și îngrijire/paliație. 

„Planul Național de Control și Combatere a Cancerului rămâne o declarație frumoasă, dar fără efect, dacă nu este implementat pe toți pilonii. Centrul Național de Competență în Domeniul Cancerului vine în sprijinul implementării Planului Național de Control și Combatere a Cancerului. Un prim obiectiv al CNCC ar fi standardizare. Adică să oferim aceeași calitate a serviciilor oncologice oriune în țară, ținând cont de ghiduri și protocoale europene, pentru a oferi pacienților noștri aceeași șansă în acest drum complicat pe care îl au de parcurs în lupta cu această boală teribilă. Prin CNCC, aducem în țara noastră mijloacele moderne de prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire.”

Apartenența țării noastre la spațiul european, fundamentul progresului în oncologia din România 

• Planul European de Luptă împotriva Cancerului și misiunea europeană privind cancerul oferă României cadrul strategic, know-how-ul și finanțarea necesare pentru a construi un sistem modern de combatere a cancerului.
• Fără apartenența europeană la Uniunea Europeană, implementarea unui Centru de Competență și a unor programe complexe de cercetare ar fi aproape imposibilă, în condițiile în care bugetul național al cercetării și sănătății este insuficient. 
• Finanțarea europeană, de peste 4 milioane de euro, reprezintă o investiție directă în România, nu o cheltuială, cu efecte asupra întregii populații: de la prevenție la tratament. 
• Accesul la know-how european presupune nu doar resurse, ci și învățare și colaborare între instituții publice și private, pentru uniformizarea standardelor.
• Unul dintre obiectivele finale: reducerea inegalităților în accesul la diagnostic și tratament, astfel încât pacienții din zonele rurale sau defavorizate să beneficieze de aceleași șanse ca cei din marile orașe.
• Modelul francez de organizare în trei niveluri de centre oncologice (primare, regionale și de excelență) este un exemplu de eficiență și echitate, spre care România ar putea să evolueze, aducând beneficii medicale pentru pacienți și economii importante pentru sistemul public de sănătate, evitând tratamente greșite, întârzieri și costuri suplimentare. 

„CNCC, prin proiectele sale, va aborda piloni cheie ai Planului European de Combatere a Cancerului și va ține cont de recomandările misiunii europene privind cancerul. Toate acestea sunt mecanisme europene. Sprijinul european pentru Centrul Național de Competență în Domeniul Cancerului este unul extrem de important și prin know-how, dar și în mod direct prin finanțare. CNCC este un model prin care finanțarea europeană sprijină cercetarea din România, dar în definitiv ajută pacienții români, cât și populația generală.”

CNCC va sprijini modernizarea registrelor regionale de cancer, transformându-le într-un instrument modern de analiză

• Registrele de cancer sunt esențiale pentru evaluarea reală a calității actului medical, a ratei de supraviețuire și a calității vieții pacienților. 
• CNCC sprijină aducerea registrelor existente în era digitală, trasformându-le într-un instrument modern de analiză și decizie. 

„Fără registre digitale de cancer nu putem măsura calitatea muncii noastre, nici supraviețuirea, nici calitatea vieții pacienților. Doar prin modernizarea acestor registre putem aduce România în secolul XXI.”

România, parte din rețeaua europeană de centre oncologice de competență: colaborarea este cheia progresului

• Cooperarea internațională și transferul de cunoștințe sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a Centrelor de Competență.
• EUNET CCC (European Network of Comprehensive Cancer Centres) este rețeaua europeană de centre oncologice în care România participă, beneficiind de ghidare, acreditare și standarde comune.
• Profesorul Achimaș-Cadariu subliniază nevoia unei schimbări de mentalitate: România trebuie să învețe să colaboreze eficient nu doar la nivel european, ci și intern, între propriile instituții.
• Participarea mai multor centre românești la rețele și proiecte europene va accelera uniformizarea standardelor și consolidarea expertizei naționale în oncologie. 

„Fără colaborare și fără transfer de cunoștințe totul devine utopic. Avem drepturi și oportunități ca membri ai Uniunii Europene, dar depinde de noi să le folosim. Cu cât vom fi mai multe centre românești implicate în rețele europene, cu atât vom învăța mai bine să colaborăm și între noi, acasă.”

Comunicarea privind prevenția trebuie susținută pe tot parcursul anului, pentru a deveni cu adevărat o componentă integrantă a Planului Național de Control și Combatere a Cancerului

• România are nevoie de o strategie național coerentă de comunicare pentru prevenirea cancerlor, nu doar acțiuni fragmentare sau campanii punctuale.
• Este esențială implicarea tuturor profesioniștilor din sănătate, de la medicii de familie la specialiști, pentru a transmite un mesaj unitar și credibil. 
• Prevenția nu înseamnă doar informare, ci și infrastructură medicală funcțională: centre de screening, diagnostic și tratament conectate între ele. 

„Într-o epocă în care vedem că se aruncă tot felul de mesaje antivacciniste, chiar împotriva screening-ului. Campaniile de informare și prevenție nu ar trebui să fie nici de o zi, nici de o lună, trebuie să fie de 365 sau 366 de zile pe an și să se constituie în final în acea parte componentă integrantă a Planului Național de Control și Combaterea Cancerului.”

Dezvoltarea și implementarea unui Centru de Competență în Cancer intitulat: Crearea, Operarea și Dezvoltarea Centrului Național de Competență în Domeniul Cancerului (NCCC) este axat pe îmbunătățirea managementului bolnavilor de cancer prin dezvoltarea de programe integrate bazate pe progresele recente în domeniul medicinei personalizate, telemedicină, caracterizare moleculară a tumorilor, sisteme de imagistică și inteligență artificială. NCCC se bazează pe un consorțiu de entități publice și private, conform Planului Național de Recuperare și Reziliență al României (PNRR), Pilonul III, secțiunea I5. Înființarea și operaționalizarea Centrelor de Competență PNRR-III-C9-2022 – I5.

Dezvoltarea CNCC se bazează pe implementarea a 5 proiecte CDI, ale căror obiective sunt interconectate între partenerii privați și publici, cu domenii interdisciplinare, astfel încât scopul principal al acestui consorțiu să fie atins.

Cei cinci parteneri ai acestui Proiect Complex au o distribuție geografică care acoperă trei mari zone administrative ale României:

• Regiunea de dezvoltare Nord-Vest: Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca (IOCN), în calitate de lider de parteneriat.
• Regiunea de dezvoltare Nord-Est: Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași, în calitate de partener 3
•  București – Regiunea de dezvoltare Ilfov:Universitatea de Medicină și Farmacia “Carol Davila” București (UMFCD), în calitate de partener 1;Universitatea Politehnica din București, în calitate de partener 2; Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale ”Victor Babeș” București, în calitate de partener 4.

Proiectul antrenează în consortiu și companii medicale private și IT, pentru servicii medicale digitalizate de ultimă generație:

• Centrul de Oncologie Sf Nectarie SRL, în calitate de partener 5
• SC Kol Medical Media SRL (KOL MEDICAL), în calitate de partener 6
• SC ONCOHELP TM SRL, în calitate de partener 7
• SC ONCOMED SRL, în calitate de partener 8
• SC NETVIBES SRL, în calitate de partener 9
• SC MED LIFE SA, în calitate de partener 10