Muntenegru sprijină noile măsuri de protecție menite să împiedice viitoarele state membre ale UE să înregistreze regresuri în ceea ce privește statul de drept și standardele democratice, dar numai dacă acestea se bazează pe criterii obiective de evaluare a încălcărilor sistemice, a declarat pentru Euronews ambasadorul țării la UE.
Muntenegru este țara candidată cea mai avansată în procesul de aderare, fapt ce ar putea-o face cel de-al 28-lea stat membru al UE în 2028.
Însă demersul său ar putea fi complicat de o serie de propuneri menite să reformeze modul în care funcționează procesul de extindere.
Printre acestea se numără în primul rând faptul că cinci dintre cele șase state fondatoare ale UE au solicitat garanții mai solide împotriva regresului democratic după aderare — o lecție învățată din experiența Ungariei conduse de Viktor Orbán.
Petar Marković, șeful misiunii Muntenegrului pe lângă UE, a declarat pentru Euronews că țara sa susține garanții mai stricte, subliniind că Podgorica depășește deja unele state membre în ceea ce privește reformele în domeniul statului de drept, conform evaluărilor periodice ale Comisiei Europene.
„Muntenegru are interesul de a introduce garanții menite să mențină standardele UE. Însă eventualele încălcări ar trebui evaluate de la caz la caz, pe baza unor criterii obiective, care să dovedească o regresie sistematică”, a afirmat el.
Marković a susținut că aceste criterii trebuie convenite înainte de începerea procesului de aderare și nu ar trebui utilizate pentru a restrânge preventiv drepturile de vot ale unui nou membru pe durata unei perioade de tranziție — o măsură pe care a calificat-o ca fiind dubioasă din punct de vedere politic și juridic, avertizând că aceasta ar putea crea, în practică, o situație de membru de rangul secund.
În același timp, ambasadorul a recunoscut că unul dintre principalele motive ale Muntenegrului pentru acceptarea noilor garanții este faptul că acestea ar putea facilita procesul de ratificare, oferind o asigurare suplimentară, mai ales în contextul în care spectrul politic din unele state membre fondatoare se deplasează spre dreapta și devine tot mai sceptic față de extindere.
O altă propunere aflată în discuție este cea a „integrării treptate”, susținută de Franța și Germania, care ar permite țărilor candidate să beneficieze de avantajele aderării la UE încă din primele etape ale procesului de aderare.
„De prea mult timp nu a existat o discuție reală privind metodologia de extindere”, a afirmat Marković, salutând revenirea extinderii ca prioritate politică în capitalele europene.
El a susținut însă că, după 14 ani de muncă intensă în cadrul procesului de aderare, ar fi nedrept să se schimbe regulile atât de aproape de final — mai ales având în vedere că Muntenegru a fost prima țară care a acceptat actuala metodologie și cea mai avansată țară care se apropie de linia de sosire în conformitate cu aceasta.
