Connect with us

U.E.

COVID-19. Raport oficial: Rusia și China continuă să promoveze campanii de fake news cu scopul de a submina credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi

Published

on

©euvsdisinfo.eu

China și Rusia continuă să utilizeze criza sanitată provocată de pandemia de coronavirus pentru a difuza fake news, potrivit celei mai recente actualizări a raportului realizat de echipa Serviciului European de Acțiune Externă, care are drept sarcină semnalarea și demontarea unor astfel de tactici din spațiul online, informează Politico Europe.

În Uniunea Europeană și nu numai, mesajele de dezinformare (disinformation) urmăresc să alimenteze (…) neîncrederea în capacitatea instituțiilor democratice de a oferi răspunsuri eficiente pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Unii actori statali sau sprijiniți de state exploatează această criză sanitară pentru a-și promova interesele geopolitice, de cele mai multe ori punând la îndoială credibilitatea Uniunii Europene și a partenerilor săi”, precizează experții din cadrul East Stratcom:

Astfel, la nivel global, aceștia semnalează că afimațiile din social media potrivit cărora Uniunea Europeană se dezintegreză în fața COVID-19 sunt în trend în toate regiunile analizate. ”Printre materialele legate de acest subiect – pandemia de coronavirus – publicate de Russia Today sau Sputnik, articole care aveau un conținut conspirativ precum <<virusul a fost creat în laborator>> sau a fost intenționat răspândit, au avut un engagement mai mare decât alte relatări”, este precizat în raportul amintit mai sus.

În Uniunea Europeană, dezinformarea și sfaturile medicale eronate privind COVID-19 continuă să circule pe rețelele de socializare, în contradicție cu recomandările făcute de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau cu sfaturile autorităților naționale transmise prin diferite canale de comunicare, precum platforme online dedicate.

Experții dau exemplu în acest caz informațiile transmise de Sputnik Deutschland, care promovează pe Facebook și Twitter afirmația potrivit căreia ”spălatul pe mâini” nu contribuie la prevenirea infectării cu SARS-CoV-2.

În China, ”mass-media de stat și oficialii guvernamentali promovează teorii nedovedite despre originea noului coronavirus, evidențiind mesajele de recunștință ale unor lideri europeni pentru ajutorul pe care Beijingul l-a oferit statelor în cauză”, este semnalat în raport.

MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord): Experții subliniază că în această regiune ”Daesh încurajează militanții să se folosească de haosul și confuzia privind COVID-19, calificând în același timp pandemia drept <<o tortură durerosă>> împotriva <<națiunilor cruciate>>. În același timp, statele membre UE sunt înfățișate în această regiune ca fiind incapabile să se sprijine reciproc”.

Rusia: Mai bine de 150 de cazuri de dezinformare privind pandemia de coronavirus, provenite din surse pro-Kremlin, au fost înregistrate în baza de date EUvsDisinfo, din 22 ianuarie până în prezent.

În același timp, experții subliniază că mass-media ruse și-au orientat atenția asupra evidențierii pregătirilor întreprinse de Rusia pentru a face față crizei sanitare. În raportul Serviciului European de Acțiune Externă mai este precizat că ajutorul rus acordat Italiei a fost puternic mediatizat de presa rusă.

Balcanii de Vest: În această regiune predomină ”teoriile conspirative care sugerează că virusul SARS-CoV-2 reprezintă o armă biologică americană sau un pretext pentru o invazie”, au mai spus experții, care subliniază că, ”fake news-urile sau informațiile lipsite de acuratețe (misinformation) promovează ideea că, din cauza acestei crize sanitare Uniunea Europeană <<întoarce spatele>> Balcanilor de Vest”.

În același timp, echipa East Stratcom a prezentat abordarea taxonomică privind demontarea informațiilor lipsite de acuratețe (misinformation) sau a celor care dezinformează (disinformation) legate de pandemia de coronavirus:

© euvsdisinfo.eu

Serviciul European de Acțiune Externă a listat în același raport amintit mai sus cele mai des întâlnite afirmații care vizează Uniunea Europeană, în încercarea de a o decredibiliza:

”Uniunea Europeană nu reușește să facă față pandemiei, Uniunea Europeană este pe cale să colapseze”: Experții punctează că acest tip de discurs estre promovat de surse pro-Kremlin, guverne sau surse din statele membre ale comunității europene, din state ale Parteneriatului Estic sau din regiunea MENA, din Balcanii de Vest și țările africane.

”Uniunea Europeană este egoistă și își trădează propriile valori”: Aceste mesaje sunt transmise de surse pro-Kremlin, este precizat în raport, de numeroase surse din statele membre UE, din state ale Parteneriatului Estic, din regiunea MENA, din Balcanii de Vest sau din țările din Africa. Experții dau exemplu cazul Ucrainei, unde mesajele alarmiste care propovăduiesc prăbușirea iminentă a Uniunii Europene sunt coroborate cu portretizarea Ucrainei drept ”un stat eșuat” care a fost ”abandonat de aliații săi europeni”.

”Rusia și China sunt puteri responsabile”: Astfel de afirmații, precizează echipa East Stratcom în raport, sunt transmise de mass-media pro-Kremlin, care evidențiază, cu precădere, ajutorul acordat de Moscova Italiei, indicând că ”Rusia ajută Italia, iar Uniunea Europeană nu”. Astfel, în încercarea de a promova această idee, ”numeroase video-uri au fost distribuite pe Instagram care înfățișează indivizi care schimbă drapelul UE cu cel rusesc sau prezintă vehicule militare rusești pe străzile italiene. De altfel, postul de televiziune controlat de stat Rossiya 1 TV a prezentat, sarcastic, că un convoi militar rus a traversat <<drumurile NATO>>”, mai este precizat în raport. În același timp, ”mass-media controlate de statul chinez și canalele de social media promovează ideea că modelul chinez de combaterea a pandemiei de COVID-19 este superior, scoțând în evidență mesajele de mulțumire din partea diferitelor state pentru ajutorul acordat”, este punctat de echipa East Stratcom în documentul amintit mai sus. 

”Uniunea Europeană exploatează această criză pentru a-și promova interesele”: Experții semnalează că această afirmați a fost promovată în anumite regiuni care intră sub incidența analizei prezentate în raport, chiar dacă a fost mai puțin proeminentă. Aceștia dau drept exemplu Siria, unde regimul de la Damasc promovează ideea că Uniunea Europeană și Statele Unite pun în pericol răspunsurile umanitare și medicale la COVID-19, prin menținerea sancțiunilor.

În încercarea de a combate răspândirea informațiilor lipsite de concretețe sau care dezinformează, președintele Comisiei Europene a solicitat giganților internetului, dar și cetățenilor, să depună eforturi pentru a opri răspândirea unor astfel de mesaje.

Astfel, companii precum Google, Facebook sau Twitter și-au consolidat răspunsul la criza sanitară, prin promovarea infomațiilor oficiale, eliminarea materialelor dăunătoare, utilizând în același timp inteligența artificală pentru a lua urma fake-news-urilor.

”Poate usturoiul sau vitamina C să vindece coronavirusul? Nu. Consumul de înălbitor vindecă virusul? Fals! Băutul de înălbitor poate cauza decesul! Dezinformarea poate costa vieți. Împreună, putem lămuri lucrurile”, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen într-un video postat pe pagina de Facebook.

De altfel, Comisia Europeană a prezentat un material informativ dedicat luptei împotriva dezinformării în ceea ce privește COVID-19 care poate fi accesat AICI. 

Baza de date EUvsDisinfo poate fi accesată  AICI.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European pentru inițiativa de angajare a tinerilor: ”Suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută rezoluția Parlamentului European prin care solicită creșterea fondurilor alocate Inițiativei pentru angajarea tinerilor – Youth Employment Initiative, rezoluție pe care a și votat-o în cadrul sesiunii plenare.

”Șomajul în rândul tinerilor este una dintre marile probleme ale Uniunii Europene și ale României. Pentru a veni în sprijinul lor, suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili cetățeni și din păcate, mulți tineri sunt vulnerabili în fața acestui recul economic”,  a menționat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Rezoluția a fost votată cu 55 de voturi pentru, 128 împotrivă și 10 abțineri, solicitând măsuri radicale pentru a atenua șomajul în rândul tinerilor, potrivit comunicatului oficial. 

”Prin aprobarea acestei propuneri a Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, bugetul programului dedicat reducerii șomajului în rândul tinerilor a fost suplimentat cu peste 28 milioane euro, astfel încât bugetul final pentru anul 2020 ajunge la 145 milioane euro”, mai explică Marian-Jean Marinescu.

Potrivit deputatului european, ”pandemia coronavirus a generat atât o criză de sănătate, cât și una economică, care afectează puternic piața muncii.”

Fondurile sunt alocate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a-și continua educația prin stagii de ucenicie, training sau alte forme de profesionalizare, precum și pentru găsirea unui loc de muncă.

Prin intermediul NextGenerationEU și al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunități semnificative de finanțare din partea UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cel puțin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Citiți și: Comisia Europeană lansează noi măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Cel puțin 22 de miliarde de euro ar trebui cheltuite pentru viitoarea generație

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending