Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Criza prețurilor la energie: Comisia Europeană propune statelor UE să sprijine plata parțială a facturilor consumatorilor afectați, să reducă taxele și să acorde ajutoare pentru companii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene, informează un comunicat al executivului UE.

Comunicarea, solicitată de liderii statelor membre la Consiliul European informal de săptămâna trecută, precum și de statele membre în mod punctual, include un “set de instrumente” pe care UE și statele sale membre le pot utiliza pentru a face față impactului imediat al creșterii actuale a prețurilor și pentru a consolida și mai mult rezistența la șocurile viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Prezentând setul de instrumente, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat că această “creștere a prețurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE”.

“Pe măsură ce ieșim din pandemie și economiile încep să se redreseze, este important să îi protejăm pe consumatorii vulnerabili și să sprijinim societățile comerciale europene. Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creșteri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor în această iarnă. În același timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient și mai flexibil pentru a face față eventualelor volatilități cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziției. Situația actuală este excepțională, iar piața internă a energiei a funcționat bine în ultimii 20 de ani. Însă trebuie să fim siguri că va continua să funcționeze și în viitor, transformând în realitate țintele Pactul verde european, consolidându-ne independența energetică și îndeplinind obiectivele pe care ni le-am fixat în materie de climă, a adăugat ea.

 

Un set de măsuri pe termen scurt și mediu

Creșterea actuală a prețurilor necesită un răspuns rapid și coordonat, constată Comisia Europeană, cadrul juridic existent prevăzând că UE și statele sale membre pot să ia măsuri pentru a aborda impactul imediat asupra consumatorilor și a întreprinderilor.

Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor specifice care pot atenua rapid impactul pe care îl are creșterea prețurilor asupra consumatorilor vulnerabili și a întreprinderilor mici. Aceste măsuri ar trebui să poată fi ajustate cu ușurință în primăvară, când se preconizează că situația se va stabiliza. Nu ar trebui ca tranziția pe termen lung și investițiile în surse de energie mai curate să aibă de suferit.

Măsuri imediate de protecție a consumatorilor și a întreprinderilor:

  • acordarea de sprijin de urgență pentru venit consumatorilor afectați de sărăcia energetică, de exemplu prin bonuri valorice sau plata parțială a facturilor, care pot fi acoperite din veniturile EU ETS;
  • autorizarea reportării temporare a scadenței facturilor;
  • luarea unor măsuri de protecție pentru evitarea deconectării de la rețea;
  • prevederea unor reduceri temporare și specifice ale nivelurilor taxelor și impozitelor pentru gospodăriile vulnerabile;
  • acordarea de ajutoare întreprinderilor sau industriilor, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat;
  • consolidarea razei de acțiune internaționale în domeniul energiei pentru a asigura transparența, lichiditatea și flexibilitatea piețelor internaționale;
  • investigarea eventualelor comportamente anticoncurențiale pe piața energiei și însărcinarea Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) să consolideze în continuare monitorizarea evoluțiilor de pe piața carbonului;
  • facilitarea unui acces mai larg la contractele de achiziție de energie din surse regenerabile și sprijinirea acestora prin măsuri de însoțire.

Tranziția către o energie curată este cea mai bună garanție împotriva șocurilor asupra prețurilor în viitor și trebuie accelerată. UE va continua să dezvolte un sistem energetic eficient, cu o pondere ridicată a energiei din surse regenerabile. Deși sursele regenerabile de energie, care sunt mai ieftine, joacă un rol din ce în ce mai important în mixul energetic general, alte surse de energie, inclusiv gazele naturale, sunt încă necesare atunci când cererea este mai mare. În modul actual de organizare a pieței, atunci când se folosesc gazele naturale, prețul acestora încă determină prețul total al energiei electrice, deoarece toți producătorii primesc același preț pentru același produs – energia electrică – atunci când aceasta intră în rețea. Există un consens general cu privire la faptul că modelul actual de tarifare marginală este cel mai eficient, dar este necesară o analiză suplimentară. Criza a atras atenția și asupra importanței stocării pentru funcționarea pieței gazelor naturale din UE. În prezent, UE dispune de o capacitate de stocare de peste 20 % din consumul său anual de gaze, dar nu toate statele membre au instalații de stocare, iar utilizarea acestor instalații și obligațiile de a menține stocuri variază de la un stat membru la altul.

Măsuri pe termen mediu pentru un sistem energetic decarbonizat și rezilient:

  • intensificarea investițiilor în energia din surse regenerabile, în renovări și în eficiența energetică și eficientizarea licitațiilor pentru sursele regenerabile de energie și a procedurilor de acordare de licențe și autorizații;
  • dezvoltarea capacității de stocare a energiei pentru a sprijini creșterea ponderii surselor regenerabile de energie, care este tot mai mare, inclusiv a bateriilor și a hidrogenului;
  • însărcinarea organismelor europene de reglementare în domeniul energiei (ACER) să analizeze avantajele și dezavantajele organizării actuale a pieței energiei electrice și să propună, dacă va fi cazul, recomandări Comisiei;
  • o eventuală revizuire a Regulamentului privind securitatea aprovizionării pentru a asigura o utilizare și o funcționare mai bune a stocurilor de gaze în Europa;
  • analizarea beneficiilor potențiale ale unui sistem voluntar de achiziționare în comun de către statele membre a unor stocuri de gaze naturale;
  • înființarea unor noi grupuri regionale transfrontaliere în domeniul gazelor naturale care să analizeze riscurile din acest sector și să ofere consiliere statelor membre cu privire la elaborarea planurilor lor naționale de acțiune preventivă și de urgență;
  • consolidarea rolului consumatorilor pe piața energiei, oferindu-le posibilitatea de a-și alege și de a-și schimba furnizorul, de a-și genera propria energie electrică și de a constitui comunități energetice.

Măsurile preconizate vor oferi un răspuns prompt la creșterea prețurilor la energie cu care ne confruntăm în prezent, care este consecința unei situații excepționale la nivel mondial. Acestea vor contribui la asigurarea unei tranziții energetice accesibile ca preț, juste și durabile pentru Europa, precum și la o mai mare independență energetică. Investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică nu numai că vor reduce dependența de combustibilii fosili importați, dar vor oferi și prețuri angro mai accesibile la energie, care să fie mai reziliente la problemele globale în materie de aprovizionare. Tranziția către o energie curată este cea mai bună asigurare împotriva șocurilor viitoare asupra prețurilor, cum este cel cu care ne confruntăm în prezent, și trebuie accelerată, inclusiv din motive climatice.

Context

UE, ca multe alte regiuni ale lumii, se confruntă în prezent cu o creștere vertiginoasă a prețurilor la energie. Acest lucru este determinat în principal de creșterea cererii de energie la nivel mondial, în special de gaze naturale, deoarece s-a accelerat procesul de redresare economică de după perioada de vârf a pandemiei de COVID-19. Și prețul fixat la nivel european pentru emisiile de carbon a crescut brusc în 2021, dar într-o măsură mult mai mică decât prețul la gaze naturale. Impactul creșterii prețului gazelor naturale asupra prețului energiei electrice este de nouă ori mai mare decât impactul creșterii prețului emisiilor de carbon.

Comisia s-a consultat pe larg cu privire la care ar fi răspunsul adecvat la situația actuală și a participat la dezbateri pe această temă cu deputați din Parlamentul European și cu miniștri în cadrul Consiliului Uniunii Europene, inițiind în același timp un dialog pe acest subiect cu industria și furnizorii internaționali de energie. Unele state membre au anunțat deja măsuri naționale de atenuare a creșterii prețurilor, dar altele așteaptă de la Comisie orientări cu privire la măsurile pe care le pot lua. Unii parteneri internaționali au indicat deja că au în plan să suplimenteze livrările de energie către Europa.

Setul de măsuri prezentat astăzi permite un răspuns coordonat pentru a proteja persoanele cele mai expuse riscurilor. Acesta este atent conceput pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt de reducere a costurilor energiei pentru gospodării și întreprinderi, fără a afecta piața internă a energiei din UE sau tranziția verde pe termen mediu.

Etapele următoare

Comisarul Simson le va prezenta comunicarea și setul de măsuri deputaților din Parlamentul European la 14 octombrie, iar miniștrilor energiei – la 18 octombrie. Liderii europeni urmează apoi să discute despre prețurile energiei în cadrul viitorului Consiliu European din 21-22 octombrie. Comunicarea reprezintă contribuția Comisiei la dezbaterea în curs la care participă factorii de decizie din UE. Comisia va continua dialogul cu administrațiile naționale, cu industria, cu grupurile de consumatori și cu partenerii internaționali pe această temă importantă și este pregătită să răspundă oricăror solicitări suplimentare din partea statelor membre.

Criza creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, după “setul de instrumente prezentat miercuri de Comisia Europeană. Discuția din Consiliul European pe marginea acestei teme a fost solicitată insistent de președintele Klaus Iohannis, care a pledat pentru o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

Comunicarea Comisiei Europene vine ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesiv.

Autorităţile de la Paris ar dori o revizuire de amploare a pieţei de electricitate, în special a modului de stabilire a preţurilor, pe care îl consideră mult prea dependent de cotaţiile combustibililor fosili, în timp ce autorităţile de la Madrid propun varianta achiziţiilor în comun de gaze naturale. De altfel, Spania a fost primul stat membru care a anunțat că va plafona preţurile gazelor naturale, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiei energetice, ca parte a pachetului de măsuri menit să scadă preţurile în creştere la utilităţi.

Creșterea prețurilor la energie a fost dezbătută săptămâna trecută și în plenul Parlamentului European, context în care comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat  că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

După reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, a cărei valoarea se ridică la 5 miliarde și din care România va primi aproape 40 de milioane de euro.

Irlanda este cel mai mare beneficiar al acestui fond și primul stat membru care primește prefinanțarea acesteia. Această finanțare va ajuta economia Irlandei să atenueze impactul Brexitului, prin sprijinirea regiunilor și a sectoarelor economice, inclusiv în ceea ce privește crearea și protejarea locurilor de muncă, cum ar fi programele de muncă pe termen scurt, recalificarea și formarea profesională, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

”Ieșirea Regatului Unit din UE a avut un impact negativ asupra vieții multor oameni. În cadrul UE, populația din Irlanda este cea care resimte cel mai mult acest impact. Rezerva de ajustare la Brexit simbolizează solidaritatea cu cei mai afectați. Nu dorim să lăsăm pe nimeni în urmă. Finanțarea pe care o va primi Irlanda va contribui la îmbunătățirea nivelului de trai, va sprijini creșterea economică a țării și va atenua impactul negativ în comunitățile locale”, a transmis Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

Irlanda va primi 361,5 milioane de euro în 2021, 276,7 milioane de euro în 2022 și 282,2 milioane de euro în 2023.

Comisia Europeană va plăti Irlandei prima tranșă din prefinanțare până la sfârșitul anului în curs. Comisia se așteaptă să adopte deciziile privind Rezerva de ajustare la Brexit pentru celelalte state membre în săptămânile următoare. 

Brexitul are un impact negativ asupra tuturor statelor membre, dar în moduri diferite. Unele state membre, regiuni, sectoare sau comunități locale sunt mai afectate decât altele. Rezerva de ajustare pentru Brexit, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost instituită pentru a sprijini toate statele membre, concentrându-se cu precădere pe statele cele mai afectate.

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Printre măsurile care vor beneficia de finanțare din acest fond se numără sprijinul acordat întreprinderilor, comunităților locale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea cetățenilor UE pentru reintegrare.

Rezerva va finanța măsurile introduse în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2023 pentru a acoperi cheltuielile suportate înainte de expirarea perioadei de tranziție.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, metoda de alocare a acestor fonduri este următoarea: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

România se află în aceeași categorie cu Grecia, Malta și Slovenia, țara noastră primind 39,4 milioane de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

Published

on

© EC Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat o Comunicare revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt („Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt”).

Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt stabilește norme pentru:

  • a asigura că sprijinul acordat de stat pentru creditele la export nu denaturează concurența între asigurătorii de credite la export privați și cei publici sau care beneficiază de sprijin public
  • pentru a crea condiții de concurență echitabile între exportatorii din diferitele state membre. Comunicarea privind creditele la export pe termen scurt revizuită se va aplica de la 1 ianuarie 2022.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt include ajustări specifice pentru a permite statelor membre să furnizeze asigurări publice exportatorilor europeni atunci când piața singură nu o poate face. Aceasta este rezultatul unei analize aprofundate a modului în care normele noastre funcționează în practică.”

Creditele la export le permit cumpărătorilor străini de bunuri și servicii să amâne plata. Amânarea plății implică un risc de credit pentru vânzători, care se asigură la rândul lor față de acest risc (asigurarea creditelor la export).

În conformitate cu Comunicarea din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, comerțul în cele 27 de state membre ale UE și în cele nouă țări ale OCDE enumerate în anexa la aceasta, cu o perioadă maximă de risc de până la doi ani, implică riscuri asigurabile pe piața privată. Aceasta înseamnă că ar trebui să existe o capacitate suficientă furnizată de asigurătorii privați și că, în principiu, astfel de riscuri nu ar trebui să fie asigurate de stat sau de asigurători sprijiniți de stat. Cu alte cuvinte, întrucât asigurătorii privați oferă acest tip de asigurare, nu este necesar ca statul să intervină și să ofere un produs similar.

În 2019, Comisia a lansat o evaluare a Comunicării din 2012 privind creditele la export pe termen scurt, ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat. Rezultatele evaluării au arătat că, în principiu, normele funcționează bine și necesită doar unele ajustări minore care să reflecte evoluțiile pieței.

Ținând seama de feedbackul pozitiv din partea părților interesate în urma consultării publice privind textul revizuit propus al Comunicării privind creditele la export pe termen scurt, aceasta include, prin urmare, o serie de ajustări specifice. De exemplu, comunicarea modifică criteriile de eligibilitate pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care, în anumite circumstanțe, pot beneficia de asigurarea oferită de stat. În timp ce, în conformitate cu normele anterioare, această posibilitate exista pentru IMM-urile cu o cifră de afaceri anuală la export de până la 2 milioane EUR, în noua Comunicare privind creditele la export pe termen scurt pragul a fost majorat la 2,5 milioane EUR.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022, fără termen de expirare.

Eliminarea treptată a listei ajustate a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată

În martie 2020, ca o consecință a epidemiei de COVID-19, Comisia a constatat că, în general, capacitatea serviciilor de asigurare privată a creditelor la export pe termen scurt era insuficientă și a considerat că toate riscurile comerciale și politice conexe exporturilor către țările enumerate în anexa la Comunicarea privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt sunt temporar neasigurabile pe piața privată. Prin urmare, Comisia a modificat anexa pentru a pune la dispoziție pe scară mai largă asigurarea creditelor la export pe termen scurt, permițând temporar asigurătorilor publici să intervină și să ofere asigurări pentru exporturi către toate țările. Modificarea a extins și mai mult flexibilitatea introdusă de Cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei în contextul epidemiei de COVID-19 adoptat la 19 martie 2020.

Lista ajustată temporar a țărilor cu riscuri neasigurabile pe piața privată a fost prelungită cu modificări ulterioare ale cadrului temporar, până la ultima modificare din 18 noiembrie 2021.

În urma unui feedback puternic din partea sectorului privat favorabil revenirii la normalitatea pieței, în această versiune modificată a cadrului temporar, Comisia a constatat că nu ar fi necesară o prelungire pe termen lung a eliminării temporare. Prin urmare, cadrul temporar modificat prevede o prelungire de 3 luni (de la 31 decembrie 2021 până la 31 martie 2022), pentru a permite o perioadă suficientă de eliminare treptată.

Comunicarea revizuită privind creditele la export pe termen scurt va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul web al Comisiei în domeniul concurenței, la secțiunea destinată instrumentelor de ajutor specifice.

Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Mai multe informații privind cadrul temporar privind ajutoarele de stat și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a contracara impactul economic al pandemiei de COVID-19 sunt publicate aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a adoptat luni Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, care clarifică și simplifică normele în temeiul cărora statele membre pot sprijini și facilita accesul la finanțare al întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”) și al întreprinderilor cu capitalizare medie din UE, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, informează comunicatul oficial. 

Ajutorul pentru finanțarea de risc este un instrument important pe care statele membre îl pot utiliza pentru a sprijini, în special, întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și anumite tipuri de întreprinderi cu capitalizare medie inovatoare și orientate spre creștere, în etapele inițiale ale dezvoltării lor.

Aceste întreprinderi se pot confrunta cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare, în ciuda potențialului lor de afaceri. Pentru a remedia astfel de disfuncționalități ale pieței, Orientările privind finanțarea de risc permit statelor membre, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, să remedieze acest deficit de finanțare atrăgând, prin oferirea de ajutoare de stat, investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie eligibile, prin intermediul unor instrumente financiare și al unor măsuri fiscale bine concepute.

„Întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii se află în centrul redresării economice a Europei. Este esențial să ne asigurăm că aceste întreprinderi au acces la finanțare pentru a putea valorifica la maximum potențialul lor de creștere și pentru tranziția verde și cea digitală. Acesta este motivul pentru care, după un amplu proces de consultare, am adus modificări specifice normelor existente privind ajutoarele de stat și le-am simplificat și mai mult. Statele membre vor fi astfel în măsură să ofere stimulente financiare întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană pentru a atrage investiții atunci când piața nu poate realiza acest lucru singură”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Mai mult, Comisia Europeană a adoptat Orientările revizuite privind finanțarea de risc în urma unei evaluări a normelor actuale care a fost efectuată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat și în urma unei ample consultări a tuturor părților interesate cu privire la textul revizuit propus al orientărilor. Printre aceste părți interesate s-au numărat state membre, autorități regionale și locale, asociații de întreprinderi și grupuri de interese.

Evaluarea și consultarea au confirmat faptul că Orientările privind finanțarea de risc sunt adecvate scopului, dau au scos la iveală și faptul că sunt necesare ajustări specifice, inclusiv clarificări ale unor concepte și o raționalizare suplimentară, pentru a simplifica și mai mult normele existente și pentru a clarifica aplicarea acestora.

Prin urmare, Orientările revizuite privind finanțarea de risc, în special:

  • limitează cerința de a prezenta o analiză a deficitului de finanțare, care se va aplica doar în cazul celor mai mari scheme de finanțare de risc, și clarifică și mai mult dovezile necesare pentru a justifica ajutorul. În acest sens, evaluarea a arătat, iar consultarea a confirmat faptul că statele membre se confruntă cu dificultăți în cuantificarea deficitului de finanțare. Pentru soluționarea acestui aspect, orientările revizuite impun obligația efectuării unei analize a deficitului de finanțare numai pentru cele mai mari măsuri de ajutor pentru finanțare de risc, și anume cele care permit investiții în valoare de peste 15 milioane EUR per beneficiar individual. Experiența anterioară sugerează că această simplificare se va aplica marii majorități a noilor măsuri. În plus, orientările revizuite clarifică dovezile care sunt necesare pentru a demonstra existența unei disfuncționalități specifice a pieței sau a altor obstacole relevante în calea accesului la finanțare, în concordanță cu practica decizională existentă;
  •  introduc cerințe simplificate pentru evaluarea schemelor care vizează exclusiv întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială. Acestea vor viza, în special, cantitatea de dovezi pe care statele membre trebuie să le furnizeze în cadrul evaluării ex ante pe care trebuie să o prezinte pentru a demonstra de ce ajutorul este necesar, adecvat și proporțional. Având în vedere că aceste întreprinderi se confruntă de obicei cu disfuncționalități mai grave ale pieței, Comisia poate considera că o cantitate mai mică de dovezi este suficientă pentru a demonstra existența unor disfuncționalități ale pieței care justifică acordarea de ajutoare acestor întreprinderi;
  • aliniază anumite definiții incluse în orientări cu cele din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) pentru a asigura coerența. În special, definiția „întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie” din cadrul orientărilor este aliniată la definiția „întreprinderilor inovatoare” prevăzută în RGECA, astfel încât să se elimine inconsecvențele actuale cu privire la întreprinderile care sunt considerate „inovatoare” în temeiul celor două seturi de norme. În plus, definiția a fost extinsă pentru a include și întreprinderile cu capitalizare medie care au participat la anumite inițiative selectate ale UE, și anume inițiativa CASSINI privind antreprenoriatul în domeniul spațial și Consiliul european pentru inovare și fondul acestuia, sau au primit o investiție din partea acestor inițiative.

 Orientările revizuite se vor aplica de la 1 ianuarie 2022. 


Orientările privind finanțarea de risc stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat acordate de statele membre pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc pot fi considerate compatibile cu piața unică.

Orientările se aplică în cazul tuturor măsurilor de ajutor pentru finanțare de risc care nu intră în domeniul de aplicare al RGECA, ceea ce le permite statelor membre să pună în aplicare în mod direct măsurile de ajutor de stat pentru finanțarea de risc, fără notificarea prealabilă a Comisiei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții (de exemplu, numai pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri și pentru sume de maximum 15 milioane EUR per beneficiar).

Dispozițiile RGECA privind ajutoarele pentru finanțarea de risc sunt, de asemenea, în curs de revizuire, astfel încât și schemele care beneficiază de exceptare pe categorii să fie în continuare simplificate și să se asigure că dispozițiile rămân consecvente cu Orientările revizuite privind finanțarea de risc. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EDUCAȚIE12 hours ago

Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a deschis conferința internațională WAAS, dedicată viitorului educației și leadershipului global

CHINA12 hours ago

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

U.E.13 hours ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.14 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA15 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.16 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.16 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending