Criza prețurilor la energie: România propune, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe 5 piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivel european

România propune, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă marți, 5 octombrie, de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre.

Declarația comună a fost semnată de Nadia Calviño, Prim Vice-Președinte și Ministrul Economiei și Transformare Digitală, Spania; Bruno Le Maire, Ministrul Economiei, Finanțelor și Redresării, Franța; Alena Schillerová, Ministrul Finanțelor, Cehia; Christos Staikouras, Ministrul Finanțelor, Grecia; și de Dan Vîlceanu, Ministrul Finanțelor, România.

„Prețul gazului și prețurile angro ale energiei electrice au crescut dramatic în ultimele luni. Este o povară considerabilă și în creștere pentru gospodării și pentru companiile noastre, cu un impact deosebit de intens asupra celor mai vulnerabili și a IMM-urilor”, se precizează în declarația semnată de cei cinci miniștri. 

Astfel, aceștia propun, pentru gestionarea crizei prețurilor la energie, următoarea abordare, bazată pe cinci piloni:

1. O abordare comună la nivel european, care să fie bazată pe un set de instrumente de politică europeană pentru a coordona răspunsurile naționale și pentru a reacționa imediat la creșterile dramatice ale prețurilor. 

2. Investigarea funcționării pieței europene a gazului pentru a înțelege de ce cantitățile contractate de gaze au fost insuficiente. De asemenea, ar trebui elaborate linii directoare comune privind depozitarea gazului pentru a atenua creșterea prețurilor. În plus, este necesară o mai bună coordonare în privința achizițiilor de gaze pentru a crește puterea de negociere a UE.

3. Reforma pieței angro de energie electrică. Piața electricității are multe avantaje: asigură  aprovizionarea cu energie în orice moment, pentru toate țările europene, însă trebuie îmbunătățită pentru a stabili o legătură mai bună între prețul plătit de consumatori și costul mediu de producție al energiei electrice, în mixurile naționale de producție. Acest lucru este cu atât mai important cu cât decarbonizarea va duce la creșterea folosirii energiei electrice în economie.

4. Obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze, cât mai curând posibil. Electricitatea obținută cu emisii reduse de carbon, de exemplu biomasa, energia eoliană și solară, va juca un rol cheie în diversificarea aprovizionării cu energie.

5. Asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive pentru a le oferi părților interesate, publice și private, oportunitatea de a-și planifica din timp și de a-și muta investițiile către activități cu emisii reduse de carbon. Sistemul european de tranzacționare a emisiilor (ETS) este esențial pentru a stabili un preț explicit al emisiilor de carbon și pentru a începe tranziția energetică. 

Preţul la gazele naturale a explodat în ultimele săptămâni pe pieţele mondiale, atrăgând după sine o creştere a preţului la electricitate în multe ţări din Europa, în special în Spania, Franţa şi Italia, potrivit Agerpres.

Potrivit experţilor, această tendinţă se datorează redresării economice mondiale după luni de lockdown din cauza pandemiei de COVID-19, problemelor de mentenanţă şi importurilor din Asia în special.

În faţa acestei situaţii, mai multe ţări europene au luat măsuri pentru a limita impactul acestei creşteri asupra facturilor consumatorilor. 

Guvernul spaniol a anunțat la jumătatea lunii septembrie că va plafona preţurile gazelor naturale, va reduce taxele şi va redirecţiona profiturile companiei energetice, ca parte a pachetului de măsuri menit să scadă preţurile în creştere la utilităţi.

De asemenea, Spania a propus Comisiei Europene în urmă cu câteva zile achiziția în comun a energiei și crearea unei rezerve strategice de gaz pentru contracararea scumpirilor.

Premierul spaniol Pedro Sánchez dorește ca UE să abordeze creșterea exorbitantă a prețului energiei electrice și a declarat că intenționează să aducă în discuție această problemă la reuniunea informală a Consiliului European de pe 5 octombrie.

La rândul său, Franța a anunțat, la 30 septembrie, că va îngheța prețul gazelor și va reduce taxele pe electricitate pentru a încetini inflația energetică.

Menționăm că și preşedintele Klaus Iohannis a solicitat discuţii în Consiliul European, „cât mai curând posibil”, pe tema creşterii preţurilor la energie, șeful statului punctând acest aspect la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni.

Președintele a subliniat „necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniştrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetăţenii europeni”.

Citiți și Cum explică consilierul pe probleme economice al președintelui Klaus Iohannis creșterea prețurilor la energie în România

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie în România, premierul Florin Cîțu declara luni că Guvernul va lua în considerare această soluție dacă la nivelul UE există „o masă critică” de țări care să înghețe prețurile.