Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, în cadrul unui discurs susținut în plenul Adunării Generale a ONU de la New York, că România va candida pentru a obține un mandat în cadrul Consiliului Drepturilor Omului de la nivelul ONU.
“Responsabilitatea principală pentru protecția și promovarea drepturilor omului revine statelor noastre. Trebuie să ne asigurăm cu toții că restricțiile legate de COVID-19 nu amplifică încălcările drepturilor. România rămâne ferm angajată în promovarea și protecția drepturilor omului la nivel mondial. Țara mea promovează imperativul combaterii discriminării și a discursurilor instigatoare la ură, inclusiv a antisemitismului”, a spus el.
Șeful statului a precizat că anul acesta a fost adoptată prima Strategie Națională a României pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
“România va continua să lucreze pentru atingerea acestor obiective, inclusiv prin urmărirea obținerii unui mandat la Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023 – 2025“, a precizat el.
Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.
Consiliul Drepturilor Omului (CDO) a fost înfiinţat în baza rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251 (adoptată la 15 martie 2006) şi a început să funcţioneze efectiv la data de 19 iunie 2006, înlocuind Comisia Drepturilor Omului, după 60 de ani de activitate.
CDO are sediul la Geneva, este un organ subsidiar permanent al Adunării Generale şi este unul dintre cele două organe nou-create în contextul reformei generale a ONU.
Potrivit MAE, România susţine eforturile vizând eficientizarea şi asigurarea credibilităţii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care a fost înfiinţat în 2006.
România a avut două mandate în cadrul CDO, primul, în perioada 19 iunie 2006 – 18 iunie 2008, iar al doilea, din august 2011 până la 31 decembrie 2014. Între prioritățile asumate de România în aceste două mandate, amintim: asigurarea respectării standardelor trasate de tratatele și instrumentele internaționale în materie de drepturile omului, prevenirea și combaterea discriminării, protejarea drepturilor omului pentru persoanele aflate în situații de vulnerabilitate, cooperarea cu societatea civilă.
În cadrul CDO, România a iniţiat două rezoluții: Drepturile omului, democrație și statul de drept (2012, 2015, 2017, 2019) și Dreptul copilului de a se angaja în activități de joacă și recreative (2014). România mai este co-inițiator al rezoluțiilor: Contribuția parlamentelor la politicile în domeniul drepturilor omului; Eliminarea discriminării la adresa persoanelor afectate de lepră și a membrilor familiilor acestora; Sărăcia extremă și drepturile omului; Administrația locală și drepturile omului; Politicile naționale și drepturile omului; Dreptul fiecărei persoane de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate fizică și mentală: sportul și un stil de viață sănătos, ca factori contribuitori; Dreptul la muncă.
