Decizia Pentagonului de a retrage 700 de soldați americani din România ca parte a redimensionării prezenței rotaționale în Europa riscă să submineze angajamentele Washingtonului în Europa, față de Alianța Nord-Atlantică și chiar propriul angajament al președintelui Donald Trump de a obține o pace durabilă în Ucraina, avertizează 20 de congresmeni americani într-o scrisoare adresată joi secretarului apărării Pete Hegseth.
„Din februarie 2022, Vladimir Putin a purtat un război brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Drept răspuns, SUA au condus o coaliție globală de aliați care au sprijinit apărarea Ucrainei, întărind totodată determinarea și capacitatea NATO de a se apăra în fața atacurilor hibride și cinetice lansate de Kremlin”, se arată în documentul care poate fi consultat aici.
Semnatarii atrag atenția că „incursiunile recente ale dronelor rusești în Polonia, survolurile acestora deasupra teritoriilor Estoniei și României și utilizarea continuă de către Moscova a tacticilor de război hibrid împotriva NATO demonstrează că această amenințare este persistentă și de lungă durată”.
În contextul în care NATO și-a consolidat descurajarea, inclusiv prin asumarea unui obiectiv de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, congresmenii subliniază că „România a îndeplinit în mod constant exigențele Alianței și s-a dovedit o gazdă robustă și competentă pentru trupele americane”.
Aceștia evidențiază și rolul strategic al țării noastre la Marea Neagră: „Pe lângă contribuțiile sale la apărarea Mării Negre și găzduirea sistemului american de apărare antirachetă Aegis Ashore, Bucureștiul a demonstrat o determinare constantă în sprijinul apărării colective a NATO”
În opinia lor, în momentul în care administrația SUA caută să asigure o pace de durată în Ucraina, este esențial ca Washingtonul să transmită un semnal de tărie și consecvență în fața agresiunii ruse.
„Retragerea a sute de soldați de pe flancul estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina continuă, subminează speranța bipartizană de a vedea încheierea conflictului în termenii Ucrainei. Această decizie oferă muniție propagandistică Kremlinului, care încearcă să sugereze că SUA se retrag din Europa tocmai când Ucraina și aliații europeni au cea mai mare nevoie de sprijinul american”, se arată în scrisoarea dată publicității în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, se afla în România. Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Rutte a precizat că decizia SUA de a repoziționa forțe militare “nu are nicio legătură cu România” și că Statele Unite rămân complet implicate în România și în NATO.
„Îndemnăm cu fermitate la o reconsiderare a acestei decizii și solicităm o prezentare clară în fața Congresului și a comisiilor relevante a modului în care Pentagonul intenționează să consolideze relația transatlantică și să-și continue angajamentele față de NATO”, conchid cei 20 de congresmeni.
Săptămâna trecută, România și aliații din NATO au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, ca parte a conceptului Global Posture Review, exercițiul periodic de evaluare a prezenței și implicării militare americane la nivel global.
Efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare urmând a se produce la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată o brigadă rotațională, a anunțat miercuri ministrul apărării, Ionuț Moșteanu. Statele Unite vor retrage o parte dintre trupele dislocate pe Flancul Estic al NATO, urmând ca în cele trei baze din România să rămână în jur de 1.000 de militari.
Prezența trupelor americane din România, prin redimensionarea forței rotaționale care opera și în țara noastră, revine, de fapt, la nivelul dinaintea războiului din Ucraina, a transmis și președintele Nicușor Dan.
În același timp, Armata Statelor Unite ale Americii a declarat că decizia de a nu înlocui trupele americane care pleacă din România nu reprezintă o retragere a SUA din Europa, în timp ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a asigurat că “Statele Unite rămân angajate față de România ca aliat NATO de încredere”. El a avut ulterior și o convorbire telefonică cu ministrul de externe Oana Țoiu.
O reacție a venit și din partea președinții Comisiilor pentru Forțele Armate din Congresul american. Astfel, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, și reprezentantul republican Mike Rogers, au emis o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind încetarea rotației brigăzii americane din România, considerând că decizia „pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui”.
Până la confirmarea oficială a acestei decizii, publicația ucraineană Kyiv Post a relatat marți noapte că administrația președintelui american Donald Trump este pregătită să retragă mii de soldați americani din România și și-a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Totodată, publicația americană Stars and Stripes a relatat în aceeași zi că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda operațiunilor Armatei SUA în regiunea Mării Negre, cu o forță operativă de soldați trimiși în România pentru o misiune de nouă luni.
De la nivel european, Comisia Europeană a estimat că decizia Statelor Unite de a-și reduce parțial trupele de la baza Mihail Kogălniceanu din România demonstrează necesitatea ca Uniunea Europeană să-și crească cheltuielile de apărare. De asemenea, Franța și Germania au reacționat la planurile Statelor Unite de a-și reduce contingentul militar din România, subliniind că această decizie nu reprezintă un semn de slăbiciune, ci o adaptare firească a prezenței americane în Europa și o dovadă a încrederii Washingtonului în aliații săi europeni.
În aceeași perioadă, NATO desfășoară în România exercițiul militar Dacian Fall, care presupune, între altele, ridicarea grupului de luptă al NATO la nivel de brigadă. În context, ministrul francez a reconfirmat că Franța va rămâne în România cu numărul de militari stabilit în cadrul NATO, acesta fiind mărit în ultima perioadă.
