România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională, atunci când efortul va fi comun, a
transmis eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe) într-un mesaj publicat cu prilejul Zilei Internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.
Acesta a citat statistici îngrijorătoare pentru a atrage atenția asupra faptului că ”violența împotriva femeilor ne privește pe toți.”
” Una din trei femei cu vârsta de peste 15 ani a fost victimă a violenței, iar aceste cifre au crescut în ultimii ani, în special pe perioada pandemiei. Studii recente arată că apelurile la liniile de urgență pentru a raporta cazuri de violență au crescut chiar și de 5 ori în unele țări, în perioada pandemiei. Poți să închizi ochii, să te prefaci că nu vezi, că nu auzi, că în jurul tău nu se întâmplă. Poți să ignori toate semnalele, să spui că nu e treaba ta, să dai vina pe lipsa de educație sau de resurse. Contrar credințelor populare, nu o controlează din prea multă iubire, nu a fost violată pentru că purta o fustă prea scurtă, nu a fost omorâtă pentru că l-a lăsat și nu suporta viața fără ea. Azi, de Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, mă alătur, campaniei #AliatNuAgresor, lansată de colegele mele de la Femei în politică. Violența împotriva femeilor nu poate fi tolerată și cred că suntem cu toții responsabili să ne implicăm, pentru a face lumea un loc mai bun și mai sigur pentru cele ce ne sunt surori, mame, rude, vecine, prietene sau colege”, a anunțat Mituța.
Pentru a contribui la conștientizarea acestei probleme, Organizația Națiunilor Unite va dedica următoarele 16 zile campaniei de activism.
Citiți și:
În cadrul campaniei, care se desfășoară între 25 noiembrie și 10 decembrie 2021, instituții emblematice din întreaga lume vor fi iluminate în portocaliu, culoarea simbol a luptei împotriva violenței asupra femeilor.
Cele 16 zile de activism dedicate acestei campanii au scopul de a crește gradul de conștientizare și informare în rândul publicului larg asupra fenomenului de violență împotriva femeilor și a discriminării pe criterii de gen.
În România, violența domestică continuă să fie o problemă alarmantă, accentuată în contextul pandemiei de COVID-19. Conform Inspectoratului General al Poliției Române, în 2020, au fost sesizate aproximativ 27.000 de cazuri de violență în familie, 80% dintre victime fiind fete și femei.
Implementarea Convenției de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor reprezintă o etapă importantă pentru a ajunge la egalitate și pace, protejând drepturile a milioane de femei și fete, transmitea acum un an președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care va prezenta în luna decembrie o propunere de combatere a violenței bazate pe gen, potrivit programului de lucru al instituției.
Printre aceste drepturi se regăsește și egalitatea de șanse, evocată și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care consideră că ”omenirea nu-și poate permite luxul de a se lipsi de jumătate din talentul umanității.”
Într-un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană, Uniunea Europeană are un angajament de lungă durată în ceea ce privește egalitatea de gen, dar cu toate acestea, au fost luate prea puține măsuri pentru a integra egalitatea de gen, pentru a promova în mod sistematic și activ egalitatea de gen în elaborarea politicilor și în cheltuirea bugetului UE, informează un raport realizat de Curtea de Conturi Europeană.
Comisia Europeană a acordat puțină atenție analizelor de gen ale politicilor și programelor UE și a utilizat foarte puțin datele și indicatorii defalcați pe sexe. De exemplu, auditorii au constatat că doar 4 din cele 58 de programe de cheltuieli pentru perioada 2014-2020 aveau obiective explicite legate de gen și doar 5 programe de cheltuieli aveau indicatori de gen.
Cu toate acestea, au constatat că, în domeniile în care cerințele legale au fost stabilite în detaliu, acest lucru a facilitat încorporarea egalității de gen în programe.
O sumă semnificativă din fondurile UE va fi cheltuită în cadrul instrumentului Next Generation EU (NGEU) și al noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, iar auditorii formulează o serie de recomandări specifice pentru a ajuta UE să își respecte angajamentul de a integra dimensiunea de gen.
De asemenea, aceștia au remarcat faptul că, deși noua Strategie privind egalitatea de gen 2020-2025 a intensificat angajamentul Comisiei în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen, lipsesc în continuare condiții prealabile fundamentale și acțiuni specifice.
În cadrul fondului de redresare Next Generation EU, există un angajament de a lua în considerare egalitatea de gen în cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență, cea mai mare parte a instrumentului. Planurile naționale de redresare și de reziliență vor trebui să explice modul în care se așteaptă ca măsurile propuse să contribuie la egalitatea de gen.
Cu toate acestea, auditorii subliniază faptul că lipsa unor indicatori comuni va îngreuna monitorizarea rezultatelor, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen.
De altfel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că ”pandemia a scos la iveală fragilitatea societăților în ceea ce privește egalitatea și drepturile femeilor” și că misiunea UE este să promoveze o societate mai echitabilă.
Comisia Europeană a prezentat la 5 martie 2020 Strategia UE privind egalitatea de gen care conține obiective de politică și acțiuni care ar putea duce la progrese mari.
Până în 2025, Europa s-ar putea apropia mult de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.
Ideea este ca toți europenii – femei sau bărbați, fete sau băieți – să se bucure de libertatea de a-și urma propria cale, să aibă șanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate și să poată deveni lideri dacă o merită.
Obiectivele-cheie ale acesteia sunt:
- încetarea violenței împotriva femeilor; combaterea stereotipurilor de gen;
- eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă;
- asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în diferite sectoare ale economiei;
- eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;
- eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea responsabilităților familiale și atingerea echilibrului de gen în procesul decizional și în politică.
Strategia urmează o abordare dublă: integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici, combinată cu acțiuni specifice.