Connect with us

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regionlă, și-a manifestat marți susținerea pentru Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, subliniind că acesta poate contribui la reconstruirea încrederii între cetățeni, dar și în proiectul european.

E îngrijorător cât de multă dezbinare a adus cu sine această pandemie“, a spus Crețu, citând un studiu recent al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) care indică faptul că pandemia a generat diviziuni majore între europeni, ceea ce subminează parțial și încrederea între cetățenii diferitelor țări.

Autorii acestui studiu lansează un apel ca UE și guvernele naționale să ia măsuri pentru a diminua diviziunile sociale atât între statele membre, cât și în interiorul statelor membre.

“Cred că un răspuns ferm în acest sens ar putea fi asigurat de Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, care anul acesta a împlinit 31 de ani. Interreg dovedește faptul că, prin colaborarea dintre cetățenii mai multor țări, provocările comune pot fi mai ușor înfruntate”, a precizat fostul comisar european.

Ea a subliniat că a apreciat foarte mult acest program în calitate de comisar european pentru politică regională, considerând că este unul “emblematic pentru politica de coeziune, oferind cadrul necesar implementării unor acțiuni comune a actorilor naționali, regionali și locali din diferite State Membre ale UE, reducând astfel decalajele sociale și economice care încă există între acestea”.

În prezent, România are programe de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, fiind și parte a Programului Operațional Comun “Bazinul Mării Negre” și Programul Transnațional Dunărea.

“Toate acestea sunt oportunități nu doar de a finanța proiecte, de a spori competitivitatea celor implicați, dar și de a reclădi încrederea – atât de greu pusă la încercare în acest ultim an și jumătate”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu reînnoiește apelul la o dezbatere națională privind “soarta satului românesc”: Voi depune toate eforturile pentru a promova Agenda Rurală a UE în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

România nu se poate dezvolta dacă nu acordă atenția cuvenită mediului rural, iar situația satelor românești trebuie să devină una din preocupările imediate ale guvernanților de la București, a transmis luni europarlamentarul Corina Crețu, context în care a reînnoit apelul său la o dezbatere națională extinsă cu privire la soarta satului românesc.

“Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale nu trebuie să fie un subiect de dispută politică. Din păcate, nu a existat nicăieri în România o dezbatere despre așa-numita ”Agendă Rurală” – un proiect care prinde contur în Uniunea Europeană. E nevoie de o viziune integrată în acest sens, și cât mai urgent – mai ales în lumina ultimelor declarații dinspre Guvern, conform cărora doar 7% din serviciile sociale sunt furnizate în mediul rural”, a afirmat ea.

Ea a oferit în acest sens exemplul organizării, în 2015, a “Rural Fest Bucharest”, un eveniment susținut de Reprezentanța Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii.

La acel eveniment a fost organizat un târg al micilor producători locali din întreaga țară și expoziții cu vânzare de produse tradiționale, naturale sau ecologice, precum și expoziții și demonstrații meșteșugărești.

“Sper ca astfel de proiecte să fie reluate, iar satele românești să se bucure de atenția pe care o merită și de care, mai ales acum, au atât de multă nevoie. Ca Membră a Parlamentului European, voi depune toate eforturile pentru a promova Agenda Rurală și în România, una din țările cu proporția cea mai mare a cetățenilor care locuiesc în mediul rural“, a promis eurodeputatul român.

A lăsa în urmă satul românesc înseamnă a uita de jumătate dintre români. Ceea ce e inacceptabil. Reînnoiesc, cu această ocazie, apelul meu la o dezbatere națională extinsă cu privire la soarta satului românesc, până nu e prea târziu!“, a conchis Corina Crețu.

Comisia Europeană a prezentat o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, identificând dificultățile și preocupările cu care se confruntă acestea și evidențiind unele dintre cele mai promițătoare oportunități de care dispun aceste regiuni. Pe baza previziunilor și a consultărilor ample cu cetățenii și cu alți actori din zonele rurale, viziunea prezentată miercuri propune un Pact rural și un Plan de acțiune rurală, care au scopul de a face zonele noastre rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere.

Un nou Pact rural va implica actori de la nivelul UE, național, regional și local, pentru a sprijini obiectivele comune ale viziunii, pentru a promova coeziunea economică, socială și teritorială și pentru a răspunde aspirațiilor comune ale comunităților rurale. Comisia va facilita acest cadru prin intermediul rețelelor existente și va încuraja schimbul de idei și de bune practici la toate nivelurile.

Comisia Europeană a prezentat, de asemenea, un Plan de acțiune pentru a stimula dezvoltarea rurală durabilă, coerentă și integrată. Mai multe politici ale UE oferă sprijin zonelor rurale, contribuind la dezvoltarea echilibrată, echitabilă, ecologică și inovatoare a acestora. Printre acestea, politica agricolă comună (PAC) și politica de coeziune vor fi esențiale pentru sprijinirea și punerea în aplicare a acestui plan de acțiune, fiind însoțite, în același timp, de o serie de alte domenii de politică ale UE care, împreună, vor transforma această viziune în realitate.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, semnal de solidaritate cu statele candidate la aderarea la UE: Am votat în Parlamentul European pentru instrumentul de pre-aderare de 14,2 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a transmis în această săptămână un semnal de solidaritate cu statele candidate și potențial candidate să adere la Uniunea Europeană, a anunțat europarlamentarul Corina Crețu, care a votat în Parlamentul European în favoarea Instrumentului de Pre-Aderare (IPA III) propus de Comisia Europeană și agreat de Consiliu pentru perioada 2021-2027.

Este vorba despre 14,2 miliarde EUR pentru a sprijini țările candidate și potențial candidate să adere la Uniunea Europeană, care să realizeze reforme politice, instituționale, sociale și economice, precum și pentru a le ajuta să traverseze această perioadă dificilă.

“Cred că, astfel, Uniunea Europeană transmite un mesaj important către țările care doresc să adere la acest proiect unic, un semnal de solidaritate. Noul fond va sprijini Planul Economic și de Investiții pentru Balcanii de Vest, prin care se dorește revenirea la creșterea economică în regiune, sprijinul pentru tranziția digitală și cea verde, precum și integrarea europeană”, a afirmat Corina Crețu.

Beneficiarii actuali ai Instrumentului de Pre-Aderare sunt Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia.

Europarlamentarul român a punctat că Republica Moldova beneficiază de resursele destinate celor șase țări care fac parte din Parteneriatul Estic și de ajutorul prevăzut în baza Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și zona sa de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.

“Mă bucur că am contribuit prin votul meu în Parlamentul European către a face un pas în plus în ceea ce privește îndeplinirea aspirațiilor europene ale acestor țări. Cunosc speranțele multor cetățeni din țările non-UE și cred că votul din Parlamentul European reprezintă un moment important pentru restabilirea încrederii între Uniunea Europeană și țările din Balcanii de Vest. Pe parcursul mandatului meu de Comisar European am fost preocupată ca politica regională să contribuie la dezvoltarea economică a țărilor candidate sau potențial candidate, în special prin programele de cooperare transfrontalieră. În acest sens, am fost în contact cu lideri naționali și locali din aceste țări”, a subliniat Crețu.

“Pregătirea din timp este esențială, iar experiența mi-a arătat că țările nou venite pot pierde oportunități importante dacă nu construiesc un sistem eficient de folosire a fondurilor europene în beneficiul cetățenilor, pentru îmbunătățirea nivelului lor de trai”, a conchis ea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA12 mins ago

Ministrul energiei, Virgil Popescu, a discutat cu omologul american despre cooperarea în domeniul energiei ”pentru a ne promova securitatea energetică și climatică”

COMISIA EUROPEANA47 mins ago

România și Polonia, atenționate de Comisia Europeană că nu au transpus corect Directiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore

SĂNĂTATE53 mins ago

Eurobarometru: Românii consideră că cercetarea și inovarea aduc cele mai pozitive schimbări în medicină și asistența medicală 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.2 hours ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.3 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

ONU17 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI24 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending