Cancelarul german Angela Merkel nu exclude opțiunea impunerii de sancțiuni asupra unei conductei de gaze Nord Stream 2, prevăzută pentru a aduce gaze rusești în Germania, ca răspuns la otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic din epoca sovietică, a declarat luni purtătorul de cuvânt al acesteia Steffen Seibert.
Întrebat luni dacă Merkel este cu Maas, purtătorul de cuvânt Steffen Seibert, a spus: “Cancelarul împărtășește remarcile făcute de ministrul de externe”, relatează Reuters, care punctează că șefa guvernului de la Berlin se află în fața unor presiuni din partea partidului său, Uniunea Creștin-Democrat, pentru a reevalua acest proiect.
Săptămâna trecută, înaintea anunțului făcut de guvernul german potrivit căruia Navalnîi a fost otrăvit cu un agent chimic din gama Novichok, Angela Merkel și-a reafirmat dorința de a finaliza acest proiect energetic, criticând sancțiunile extrateritoriale impuse de SUA pentru a întârzia sau bloca Nord Stream 2.
Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.
După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîi, calificând-o drept “o tentativă de asasinat” și precizând că scopul acestui atac “a fost să-l reducă la tăcere” pe cunoscutul opozant rus.
Mai mult, Merkel a cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”. Reacții de solidaritate cu Aleksei Navalnîi și de solicitare a unor răspunsuri din partea Rusiei au venit din partea NATO, UE, Statelor Unite, dar și a României.
În context însă, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.
Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.
Mesajele lor au fost precedate de un apel din partea fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen care a cerut Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.
De asemenea, peste 100 de membri ai Parlamentului European au solicitat sancțiuni împotriva celor care se facă răspunzători de atacurile contra reprezentanților opoziției și jurnaliștilor în Rusia, după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, un critic vocal al regimului Putin.
Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.
Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania).
Proiectul este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar companiile europene au fiecare o participație cuprinsă între 9% și 15,5%.
