Connect with us

U.E.

Germania: Angela Merkel nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel nu exclude opțiunea impunerii de sancțiuni asupra unei conductei de gaze Nord Stream 2, prevăzută pentru a aduce gaze rusești în Germania, ca răspuns la otrăvirea opozantului Aleksei Navalnîi cu un agent neurotoxic din epoca sovietică, a declarat luni purtătorul de cuvânt al acesteia Steffen Seibert.

Ministrul german de externe Heiko Maas a vorbit duminică despre posibile sancțiuni pe care Uniunea Europeană le-ar putea adopta împotriva Rusiei, iar șeful diplomației de la Berlin nu a exclus în totalitate proiectul gazoductului Nord Stream 2.

Întrebat luni dacă Merkel este cu Maas, purtătorul de cuvânt Steffen Seibert, a spus: “Cancelarul împărtășește remarcile făcute de ministrul de externe”, relatează Reuters, care punctează că șefa guvernului de la Berlin se află în fața unor presiuni din partea partidului său, Uniunea Creștin-Democrat, pentru a reevalua acest proiect.

Săptămâna trecută, înaintea anunțului făcut de guvernul german potrivit căruia Navalnîi a fost otrăvit cu un agent chimic din gama Novichok, Angela Merkel și-a reafirmat dorința de a finaliza acest proiect energetic, criticând sancțiunile extrateritoriale impuse de SUA pentru a întârzia sau bloca Nord Stream 2.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîi, calificând-o drept “o tentativă de asasinat” și precizând că scopul acestui atac “a fost să-l reducă la tăcere” pe cunoscutul opozant rus.

Mai mult, Merkel a cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”. Reacții de solidaritate cu Aleksei Navalnîi și de solicitare a unor răspunsuri din partea Rusiei au venit din partea NATO, UE, Statelor Unite, dar și a României.

În context însă, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele lor au fost precedate de un apel din partea fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen care a cerut Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

De asemenea, peste 100 de membri ai Parlamentului European au solicitat sancțiuni împotriva celor care se facă răspunzători de atacurile contra reprezentanților opoziției și jurnaliștilor în Rusia, după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, un critic vocal al regimului Putin.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania). 

Proiectul este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar companiile europene au fiecare o participație cuprinsă între 9% și 15,5%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

Published

on

© Ministerul Educației Naționale/ Facebook

Miercuri, 23 septembrie, Comisia pentru cultură și educație din Parlamentul European a solicitat măsuri rapide și concrete pentru a reduce decalajul în educația digitală din Europa.

Rezoluția a fost adoptată cu 26 de voturi pentru, niciun împotrivă și 4 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului European.

„În ultimele șase luni, educația și pregătirea noastră au fost date peste cap. Pandemia a demonstrat atât creativitate, cât și ingeniozitate și, în același timp, a expus lacune profund îngrijorătoare în ceea ce privește accesul și calitatea educației. Decalajul digital înrăutățește inegalitățile existente și lasă în urmă pe cei care sunt deja în dezavantaj ”, a declarat raportorul Sabine Verheyen PPE.

În rezoluție, deputații europeni deplâng „discrepanțele severe” în învățarea din întreaga UE  32% dintre elevii din unele state membre nu au avut acces la educație de câteva luni.

Prin urmare, stoparea decalajului digital trebuie să fie o „prioritate imediată”, Comisia Europeană trebuie să prioritizeze investițiile în infrastructură și echipamente digitale, în special în zonele rurale: „Lecția principală din criză” este că incluziunea și egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul viitoarelor politici de educație și formare ale UE.

„O viziune îndrăzneață pentru Spațiul Educațional European”

Deputații critică, de asemenea, lipsa coordonării și a schimbului de bune practici în timpul crizei și spun că UE ar trebui să joace un rol de coordonare mai activ.

„Vrem să vedem o viziune îndrăzneață pentru Spațiul european al educației în toate sectoarele educației și formării, susținută de măsuri concrete. Și vrem să vedem un plan de acțiune pentru educația digitală care evoluează de la o scară mică la o strategie completă de competențe digitale și educație. Ideile mărețe fără bani pentru a le finanța nu pot funcționa ”, a spus eurodeputatul Verheyen.

Propunerile așteptate ca „pachet educațional” ar trebui să transforme Spațiul educațional european „dintr-o viziune liberă a principiilor într-un program concret de lucru”. Planul de acțiune privind educația digitală prevăzut trebuie să stabilească o strategie completă de competențe digitale și educație.

Planurile au nevoie de o finanțare pe măsură

Deputații subliniază, de asemenea, că sistemele de educație de înaltă calitate reprezintă fundamentul competitivității globale a UE și critică reducerile propuse în bugetul pe termen lung. în programe precum Erasmus +, Horizon Europe și Fondul Social European Plus. Prin urmare, aceștia își reiterează solicitarea ca bugetul Erasmus + să fie triplat în comparație cu CFM 2014-2020.

Rezoluția urmează să fie supusă votului plenar în timpul celei de-a doua sesiuni plenare din octombrie.

Comisia Europeană a promis să vină cu un nou „pachet educațional” – Comunicarea privind Spațiul european al educației și un plan de acțiune revizuit în domeniul educației digitale – până la sfârșitul acestei luni.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

Published

on

© multimedia.europarl.europa.eu

Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă și realistă cu Londra, după ce Guvernul de la Londra a propus un proiect de lege care încalcă dreptul internațional, a precizat negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Sunt hotărât”, a declarat Michel Barnier la sosirea la Londra înaintea unor discuţii informale cu guvernul britanic, fiind întrebat dacă este optimist în legătură cu ajungerea la un acord. ”Rămânem calmi, respectuoși, realiști și fermi”, a completat oficialul european.

Proiectul de lege privind piața internă în Regatul Unit, care încalcă dreptul internațional și la care premierul britanic, Boris Johnson, nu dorește să renunțe, a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru.

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit, la care premierul Boris Johnson nu dorește să renunțe, în pofida numeroaselor nemulțumiri exprimate de europeni dar și de membri ai popriulul partid, Partidul Conservator, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Tabăra conservatorilor a găsit în cele din urmă un compromis cu premierul Boris Johnson, votând marţi un amendament propus de executiv prin care devine obligatoriu un vot al parlamentului în cazul utilizării prerogativelor conferite de noul proiect de lege.

Regatul Unit a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea unui acord de retragere care include condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Un studiu realizat de centrul de cercetare ”The Uk in Changing Europe” relevă că un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale, consultată de Politico Europe, în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

În cazul absenţei unei înțelegeri comerciale, viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Următoarea rundă de negocieri oficiale între Bruxelles și Londra va demara săptămâna viitoare, înaintea summitului extraordinar al UE care ar fi trebuit să aibă loc în această săptămână, dar a fost amânat pentru 1-2 octombrie, după ce președintele Consiliului European a fost nevoit să intre în carantină deoarece unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv pentru COVID-19.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ieri, 22 septembrie, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a participat la lansarea virtuală a Raportului european privind drogurile pentru anul 2020, împreună cu Laura d’Arrigo, președinta Consiliului de administrație al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, și cu directorul agenției, Alexis Goosdeel, se arată în comunicatul oficial.

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Grupurile infracționale organizate și-au adaptat rapid operațiunile legate de droguri la noua situație generată de pandemia de coronavirus. În conformitate cu strategia privind o uniune a securității, depunem eforturi pentru a reduce atât cererea, cât și oferta de droguri ilicite”.

Comisarul Johansson a declarat: „Cantitățile ridicate de cocaină și heroină confiscate arată că infractorii continuă să exploateze lanțurile de aprovizionare, rutele de transport și porturile mari pentru traficul de droguri, amenințând sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa. Criminalitatea organizată modernă necesită un răspuns organizat modern. De aceea, colaborăm cu agențiile noastre europene pentru a dezmembra rețelele de trafic de droguri și a perturba producția, îmbunătățind, în același timp, prevenția și accesul la tratament.”

Raportul european privind drogurile analizează recentele modalități de utilizare a drogurilor și tendințele pieței din întreaga UE, Turcia și Norvegia. Raportul din acest an arată o creștere a disponibilității cocainei, cu confiscări la un nivel record de 181 de tone, aproape o dublare a capturilor de heroină, în cantități de până la 9,7 tone și o disponibilitate ridicată a unor droguri cu un grad ridicat de puritate în UE.

Raportul cercetează, de asemenea, apariția de opioide sintetice noi, deosebit de îngrijorătoare pentru sănătate, și abordează provocările cauzate de pandemia de coronavirus. Raportul este disponibil online, împreună cu un comunicat de presă integral al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE12 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

U.E.13 hours ago

Migrație: Comisia Europeană înființează un grup de lucru însărcinat cu rezolvarea situației de pe insula elenă Lesbos

Dan Motreanu13 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE15 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA7 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending