INTERVIURI
Interviu. Ministrul Apărării Mihai Fifor: România a cerut să găzduiască unul dintre noile comandamente NATO
România a solicitat să găzduiască unul dintre comandamentele pe care NATO intenționează să le creeze, a anunțat ministrul Apărării Naționale Mihai Fifor, într-un interviu acordat Calea Europeană.
”Am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component”, a precizat Fifor.
Cele 29 de țări membre ale NATO au decis miercuri transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei, cât și înființarea unui centru de operații cibernetice.
Totodată, Mihai Fifor a anunțat că în perioada 12-14 martie va avea loc reuniunea miniștrilor Apărării din țările B9 la București. Anunțul privind organizarea acestui summit a venit prima oară în luna octombrie la ceremonia de inaugurare a Centrului de Excelență NATO pentru Contrainformații Militare din Cracovia. Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.
Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă, în premieră, la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic, a susținut Fifor.
Urmăriți înregistrarea video a interviului:
Premieră: Reuniune B9 la București în luna martie
”Trebuie să punem în context ceea ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că tot ceea ce se va petrece la summitul din iulie se va circumscrie, practic, acestor activități de pregătire pentru participarea la summit. Dacă vreți, este o cursă a fiecărui participant la această reuniune, a fiecărei țări membre NATO, pentru a reuși să contribuie și să construiască o agendă cât mai consistentă pentru întâlnirea din iulie.
În ce ne privește pe noi, ca țară, vreau să spun că am avut o agendă foarte încărcată, a fost dincolo de prezența în plen, ieri și astăzi au avut loc mai multe întâlniri bilaterale, am avut posibilitatea să mă întâlnesc omologul meu polonez, cu ministrul canadian al Apărării, cu secretarul Apărării domnul James Mattis în dimineața aceasta, dar la fel de importante au fost și celelalte întâlniri cu colegii de pe flanucl estic – toți miniștrii din formatul B9 pe care o să îl găzduim la București între 12-14 martie anul acesta. Chiar această reuniune B9 de la București, în parteneriat cu Polonia, nu face altceva decât să constituie o etapă în pregătirea summitului din luna iulie”, a transmis ministrul Apărării.
”Summitul NATO din iulie va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează”
”Agenda a fost una încărcată, de la discuțiile despre noua agenda nucleară și până la modul în care fiecare dintre țările membre își achită obligațiile asumate față de alianță și, în cazul nostru, față de partenerul strategic SUA. Au fost discuții foarte consistente pe modul în care NATO își va construi agenda în perioada următoare și, în opinia noastră, summitul va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează. Este o discuție întreagă legată de crearea unui hub pe sud cu o echilibrare a prezenței aliate sud-nord, dar în egală măsură noi am continuat să susținem punctul de vedere în care regiunea Mării Negre acolo unde România joacă cel mai important rol ca furnizor de securitate, chestiunea Mării Negre am solicitat să fie un capitol aparte în summitul NATO din această vară. Punctul nostru de vedere este acela că situația la Mare Neagră nu este deloc una îmbucurătoare, ba dimpotrivă credem că prezența Federației Ruse este tot mai agresivă și Rusia se întărește militar în peninsula Crimeea și nu mai este un secret pentru nimeni. Am discutat această chestiune în contextul mai larg al situaiei din regiunea Mării Negre cu situația tensionată din Ucraina, cu prezența militară rusă din Transnistria, cu bazinul Mării Negre care este tot mai întărit de Federația Rusă și am arătat că pe flancul estic trebuie întărită prezența în zona Mării Negre, un lucru de care am fost asigurați că se va întâmpla – atât de partenerii din Alianță, cât și de partenerul nostru strategic”.
Ministrul Mihai Fifor, întrevedere cu secretarul american al Apărării Jim Mattis. Oficialul american ar putea veni în România în prima jumătate a anului
”În întâlnirea cu secretarul Apărării James Mattis am prezentat aceste lucruri, am discutat despre modul în care România a continuat să aloce 2% din PIB pentru Apărare, anul trecut a fost pentru prima dată după mulți ani de când România, după o decizie politică susținută, corectă, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Nu a fost ușor pentru MApN să gestioneze acest 2%, însă ne-am achitat cu brio, consider eu, de această obligație încercând să derulăm programe majore din cele 8 programe de înzestrare pe care le-am aprobat în CSAT și Parlament. Să reamintim că anul trecut s-a semnat contractul pentru achiziția rachetelor Patriot și a și fost achitat primul sistem Patriot. Anul trecut a început procedura de achiziție pentru cele 227 de transportoare blindate Piranha 5, împreună cu General Dynamics, o investiție care se va derula la Uzina Mecanică din București, deci practic întoarcem bani în industria de apărare românească. Acest contract s-a încheiat în mod bun pentru țară în 8 ianuarie”, a declarat Fifor.
Anul 2018, anul Marinei – 3 submarine și patru corvete multifuncționale
”Anul acesta continuăm: alocăm din nou 2% din PIB, este o sumă consistent mai mare pentru că România a înregistrat o creștere economică, deci și Produsul Intern Brut este mai mare. Chiar în momentele în care vorbim, are loc ședința de guvern în țară și acolo se aprobă proiectul de guvern privind achiziționare rachetelor HIMARS și tot astăzi în ședință va intra hotărârea de guvern pentru derularea procedurilor de construire a celor patru corvete multifuncționale cu două precondiții foarte ferme. Una dintre acestea este legată de faptul că cele patru corvete se vor construi într-un șantier naval din România, iar cu offsetul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care le avem deja în dotarea Forțelor Navale Române. Anul 2018, an centenar va fi Anul Marinei.
Asta înseamnă, că pe lângă corvetele multifuncționale, am găsit resursele necesare să pornim și programul privind bateriile de coastă pe care le vom achiziționa tot pentru întărirea apărării la Marea Neagră și tot anul acesta, vom duce în CSAT aprobarea unui nou program major de înzestrare, legat de lupta antisubmarină. Marina a solicitat și are nevoie să se întărească cu astfel de capabilități. Practic, vom încerca să construim într-un șantier naval în România, prin transfer tehnologic și în parteneriat, 3 submarine care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Una peste alta, toate lucrurile acestea au fost prezentate și în cadrul reuniunii miniștrilor, dar și în cadrul bilateralelor pe care le-am avut. I-am încredințat pe partenerii noștri că România rămâne un aliat de nădejde cu o determinare politică militară extrem de mare de a-și duce la bun sfârșit cele asumate”, a transmis ministrul.
Doar România și alte cinci state alocă 2% din PIB pentru Apărare
”Mai fac o precizare, sunt numai șase țări în momentul de față, în cadrul Alianței, care alocă 2% din PIB, dar discuțiile nu s-au referit doar la alocarea aceasta de fonduri. Se discută despre cei 3 C – cash, capabilities și contribution. România, la ora asta, acoperă toate cele 3 coordonate, acoperă 2% din PIB, își construiește noi capailități prin programe majore de înzestrare, iar în ce privește contribuția în teatrele de operații, noi contiuăm să fim prezenți cu aproape 700 de militari în teatrele de operații, la aceștia se adaugă și 23 de jandarmi pe care MAI îi va dispune în Afganistan și Irak”.
”Am solicitat sprijin de la secretarul american Mattis, prin prezența americană la brigada multinațională”
Foto: Delegatia Permanenta a Romaniei la NATO
”Pentru cei care au avut răbdare să parcurgă Satrategia de Apărare a Administrației Trump, au remarcat că SUA identifică două potențiale amenințări: Rusia și China. Pe noi, ca prezență în flancul estic al Alianței și principal actor la Marea Neagră, ne interesează foarte mult amenințarea Federației Ruse. James Mattis a continuat să accentueze, la rândul său, toate aceste chestiuni și a dat asigurări că partenerul american va continua sp dezvolte capabilități în România.
La rândul nostru, noi l-am asigurat de tot sprijinul, de pildă, pentru dezvoltare bazei de la Mihail Kogălniceanu. Suntem în faza în care Ministerul Apărării pregătește o hotărâre de Guvern pentru înființarea unei noi baze aeriene la Kogălniceanu și totodată pentru a veni în spriinul partenerilor aemricani cu o hotărâre de guvern care să ducă la posibilitatea achiziționării terenului astfel încât baza de la Kogălniceanu să se poată extinde. Este o investiție foarte consistentă a partenerului american și România și-a asumat obligația de a sprijini aceată investiție și asta vom face în prima parte a anului.
Noi am solicitat sprijin de la secretarul Apărării Mattis pentru brigada multinațională, prin prezența americană la brigada multinațională și solicitarea noastră, conform celor spuse de secretarul Apărării Mattis, este în analiză și sperăm că va avea un răspuns favorabil.
În altă ordine de idei, am primit asigurări de la James Mattis că poate anul acesta, poate chiar în prima jumătate a anului, va efectua o vizită în România și vom putea prezenta toate aceste lucruri discutate și face o evaluare chiar la București, acolo unde este important” a declarat Fifor.
România vrea să găzduiască un comandament NATO
”Să nu uităm un lucru important pentru România, noi am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component. Dacă reușim să aducem în țară acest comandament de forțe terestre, putem spune că România este un jucător cu adevărat important în cadrul Alianței. Vreau să spun că propunerea noastră a fost bine primită, am discutat cu generalul Scaparotti (n.r. comandatul NATO în Europa) ieri de dimineață într-o întâlnire bilaterală, i-am prezentat motivațiile pentru care solicităm un astfel de comandament pe teritoriul României, solicitarea este în curs de analiză.
Suntem într-o competiție care este destul de strânsă, dar noi credem că România, așa cum spunea și Mattis, <România și-a câștigat maturitatea necesară pentru a trecele la o etapă următoare> și cred că reuniunea ministerială din debutul acestui an a demonstrat că România este la masa mare fără niciun fel de problemă”, a declarat Mihai Fifor.
”PESCO nu este duplicarea NATO”
”Aseară la cina de lucru pe care am avut-o cu Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și cu participarea a două state invitate, Suedia și Finlanda, s-a discutat intens pe tema aceasta. Dacă în decembrie, lumea era ușor confuză neștiind exact încotro va evolua PESCO, și evident că lumea și-a exprimat îngrijorarea, nimeni nu dorește duplicarea NATO la nivel european, aseară, lucrurile păreau că se clarifică. Există o dezvoltare tot mai susținută în sensul acesta în care UE nu își dorește să dubleze, practic, NATO, ci să sprijne cu o forță integrată și coerentă în Alianță.
România încearcă să fie un partener foarte bun și în PESCO, suntem unul dintre cele 23 de state care au aderat la PESCO, dar, desigur, România este membru în Alianța Nord-Atlantică și rămâne membru NATO.
S-a discutat foarte mult despre cooperare industrială, despre Agenția Europeană pentru Apărare. PESCO intenționează să se concentreze pe aceste domenii, pe modul în care se va produce o cheltuire a banului european mult mai judicioasă, pe programe mult mai coerente la care să adere mult mai multe state europene. S-a vorbit despre fărâmițarea tipului de înzestrare militară pe care în momentul de față, statele UE îl au și s-a vorbit despre coerență, mobilitate militară. Una din temele foarte importante ce se vor dezbate la Summitul NATO din iulie va fi cea legată de readiness – de capacitatea de răspuns a fiecărui stat membru al Alianței în termenul solicitat de strategiile NATO. Eu cred că PESCO în această direcție va merge.
Pe 6 martie va fi o reuniune CAE la Bruxelles acolo unde vom participa, pentru că este în formatul miniștrilor Apărării, reuniune prezidată de Federica Mogherini și cu siguranță foarte multe lucruri se vor discuta și atunci și se vor clarifica. Cred că toată lumea a înțeles aseară: PESCO nu este duplicarea NATO și câtă vreme lucrurile sunt transparente și rămân în modul acesta, cu siguranță ele vor funcționa în parametri optimi.”
Conferința de Securitate de la Munchen. ”România este unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic”
Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic.
”Este o premieră pentru mine, este pentru prima oară când particip la Conferința de Securitate de la Munchen, cea mai importantă conferință de gen din lume la acest moment. Merg împreună cu colegii într-o delegație consistentă, ni se alătură și consilierul pe securitate al domnului președinte Iohannis, domnul general Oprișor, desigur secretarul de stat din cadrul MAE domnul Ciamba, deci încercăm să reprezentăm România fără niciun fel de emoție în această conferință foarte importantă.
Mesajul este același pe care l-am dat și în cadrul reuniunii ministeriale de la NATO, România este un stat membru NATO care nu poate să nu fie luat în calcul, unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic și toate dezvoltările pe care le avem, cu sprijin politic consistent și cu srijin militar, arată că România intenționează să își întărească această poziție în cadrul Alianței și parteneriatului cu SUA.”, a declarat ministrul Apărării.
.
INTERVIURI
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu
Ororile extremismului, legionarismului și ale Holocaustului nu au început prin lagăre, ci prin vorbe, iar din acestea, mai târziu, s-a trecut la violență și exterminare. Aceasta este mărturia lui Octavian Fulop, ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului din lagărele germane, care ne-a primit la el acasă, întâmpinându-ne cu o confesiune: “După 80 de ani (de la încheierea Holocaustului) nu m-am gândit că în România, vreodată, să mai poate fi în discuție asemenea lucruri și să fii îngrijorat de pericolul unor asemenea evenimente”.
Într-un interviu pe care ni l-a acordat pe CaleaEuropeană.ro, Octavian Fulop a povestit momentele cumplite prin care a trecut, de la restricții pentru comunitatea evreiască la deportarea în lagărul de la Auschwitz și de la tăcerea societății la manipularea acesteia de către diverși oameni, precum și faptul că a fost martor la exterminarea romilor care au fost “forțați cu câini, cu bâte și cu ciomage ca să intre în camioane să fie duși la crematoriu”.
“În România acum sunt alte condiții istorice. Suntem în NATO, în Uniunea Europeană. Alte valori, deocamdată“, spune el, cu o voce lucidă, îmbrăcată deopotrivă în optimism și îngrijorare.
Dar, subliniază Fulop, istoria Holocaustului în România nu a început cu lagărele, iar “mișcarea legionară trebuie bine cunoscută”, declarându-se îngrijorat de elogierea anumitor persoane din trecut, care au fost condamnate drept criminali de război. “A fost răscoala legionară când oamenii, încă înainte de a avea Holocaustului, au fost agățați pe cârlige și li s-a dat foc“, a spus cel care avea 13 ani și jumătate când a fost deportat, împreună cu toată familia, în lagărele naziste de unde a fost eliberat de armata americană.
În vârstă de 94 de ani, Octavian Fulop are un mesaj și pentru oamenii politici, criticându-i pentru că nu au reacționat ferm și fără echivoc împotriva manifestației legionare de la Tâncăbești, de la începutul acestei săptămâni care se încheie cu un tur al doilea al alegerilor prezidențiale și în care România se confruntă cu un moment existențial, alegând între a rămâne o ţară a libertăţii sau a se prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat.
Supraviețuitorul Holocaustului li se adresează și tinerilor, inclusiv celor plecați în străinătate.
“Pentru mine, cel mai scump lucru este libertatea. Nu pot să vă descriu ce a însemnat deschiderea lagărului de la Gunskirchen. Acest moment – ce a însemnat libertatea – nu pot să-l descriu. Din experiența proprie, pot să spun că fără libertate nu există democrație, nu există cariere, nu poți să călătorești. Fără libertate nimic nu există. Pentru tineret vorbesc: drumul nostru este spre Occident. Am trăit regimul lui Horthy (unguresc), regimul sovietic, regimul comunist și trăiesc și acum. (…) Vom merge pe drumul cel drept până la urmă“, afirmă acesta.
Octavian Fulop îi îndeamnă pe cetățeni să voteze la alegerile prezidențiale cu candidata pro-europeană Elena Lasconi și face apel către cei care au optat pentru ultranaționalistul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu să facă un proces de conștiință pentru libertatea lor.
Totodată, supraviețuitorul Holocaustului îi îndeamnă pe toți românii să iasă la vot și încheie cu un angajament civic: “Dacă vor fi din nou manifestații, cu toate necazurile, cu fiul meu la braț, voi ieși alături și voi manifesta pentru Occident“.
Holocaustul a început prin vorbe. Din vorbe s-a trecut la violență
CaleaEuropeană.ro: Doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit pe Calea Europeană! De 18 ani încercăm să promovăm pentru publicul din România, în principal, valorile europene și occidentale, în principiu, valorile umanității. Astăzi, într-un moment important pentru România, în care ne pregătim să facem alegere nu doar în legătură cu cine va conduce România, dar și în legătură cu direcția în care această țară va merge, am considerat important și necesar să vorbim despre riscurile ale istorice pe care o deviere de la parcursul democratic ar însemna pentru fiecare dintre noi, pentru copiii noștri, pentru nepoții celor care sunt astăzi bunici. De aceea, îi mulțumesc foarte mult celui care ne-a primit astăzi în casa domniei sale. Îi mulțumesc domnului Octavian Fulop. Domnia sa este ultimul supraviețuitor al Holocaustului din lagărele germane din București. Mai sunt doar cinci supraviețuitori în întreaga țara din perioada aceea nenorocită, în care dezumanizarea și crimele au cuprins întreaga Europă și inclusiv România. Astăzi pare că suntem departe de acele vremuri, nu doar ca ani, dar și ca ton. Totuși acel “NEVER AGAIN”, avertismentul care trebuia pe fiecare dintre noi să ne țină departe de ceea ce s-a mai întâmplat, pare că totuși este posibil. Cel puțin prin discurs și prin modul în care sunt promovate anumite mesaje. Domnule Fulop, vă este teamă de ce se întâmplă acum în România?
© Octavian Fulop/ Arhivă personală
Octavian Fulop: Sunt îngrijorat. Teamă nu e. Vremurile s-au schimbat, dar îngrijorat sunt cu ce se întâmplă în România. Curând vom marca 80 ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, Ziua Mondială a Holocaustului. Eu am fost în mai multe lagăre. Am fost la Birkenau, Auschwitz II cum zice, lagăr de exterminare. Am fost în tranzit și la Auschwitz I. Am fost la Mauthausen, un lagăr foarte greu. Am fost la Melk – o filială a lagărului Mauthausen, tot un lagăr greu. Am fost eliberat în 1944 la Gunskirchen de trupele americane. Am și documentele respective de la armata americană, am fost în spital îngrijit de armata americană, altfel nu aș putea să fiu aici. Aveam 32 de kg când m-au internat ei într-un sanatoriu. Am ieșit de acolo cu mai multe și refăcut. Să intrăm în subiect. După 80 de ani nu m-am gândit că în România, vreodată, să mai poate fi în discuție asemenea lucruri și să fii îngrijorat de pericolul unor asemenea evenimente. Vreau să fac o paralelă înainte să intru în subiect cu ce s-a întâmplat atunci și cu ce se întâmplă acum. Eu sunt din Ardealul de Nord, născut la Miercurea Nirajului la 2 octombrie 1930. Mă numesc Fulop Octavian. Deși am fost deportat la 13 ani și jumătate cunosc niște evenimente cum s-a petrecut. La început au fost vorbe aruncate în presă: vinovați sunt evreii, romii, noi și ei, ei și noi, de tot. Totul era în jurnale și presă. Lucrurile au fost prin vorbe, la început. Nu cunoșteam partidele și așa mai departe. Mai târziu, din vorbe s-a trecut la violențe. Ce au însemnat violențele? Spărgeau geamurile la evrei și erau restricții la anumite meserii. Când urma să trec la liceu au introdus restricția. Copiii evrei nu puteau urma liceu de stat. Atunci a fost creat la Târgu Mureș liceul evreiesc. Și acolo erau niște probleme. De multe ori, când ieșeam de la școală eram atacați de niște golani, fără nicio măsură împotriva lor. Tata, care nu mai poate să facă meseria de comerciant de cereale din cauza restricției, a fost pe front în Ucraina. Fără arme, ci la muncă. Situația noastră materială a fost grea, iar bunicii erau modești. Anul doi l-am făcut de la distanță, n-am mai putut urma școala. Când s-a întors de pe frontul din Ucraina, de la cotul Donului, tata n-a mai putut exercita meseria. În aprilie 1944, Ungaria este ocupată de Germania hitleristă. Atunci a început fapta, deportarea. Am fost deportat la vârsta de 13 ani și jumătate din ghetoul de la Târgu Mureș cu familie cu tot – părinți, bunici, rude – la Auschwitz – Birkenau. La Birkenau era un lagăr de exterminare. Acolo i-am găsit pe cei deportați înaintea mea și pe țigani. Am fost martor la exterminarea lor totală – copii, bătrâni. Am fost martor al acestor evenimente. Noi, evreii, am fost condamnați.
Istoria Holocaustului în România nu a început cu lagărele. Mișcarea legionară trebuie bine cunoscută. Oamenii erau agățați pe cârlige și li se dădea foc
CaleaEuropeană.ro: Revin la ziua de astăzi. Vedem în presă și pe rețelele sociale, TikTok și așa mai departe, reprezentanți ai comunității rome care spun public că susțin o persoană care, în mod public, a făcut un omagiu unor lideri regionali. Cum credeți că este posibil așa ceva?
© Calea Europeană/ Robert Lupițu
Octavian Fulop: Nu cunosc ce s-a întâmplat cu romii în România. Eu am vorbit despre ce s-a întâmplat în Ardealul de Nord și în Germania. Ei au fost lichidați acolo. Noi eram oameni de categoria a doua, eram condamnați. În România acum sunt alte condiții istorice. Suntem în NATO, în Uniunea Europeană. Alte valori, deocamdată. Pe mine mă îngrijorează faptul că în România se întâmplă aceste discuții și evenimente. Unii nu cunosc. Eu am citit istoria a ceea ce s-a întâmplat cu romii în Transnistria. Unii oameni din România nu cunosc nici evenimentele de aici. După cât cunosc eu, totul a început cu aceeași teorie. Acum citesc cartea “Holocaustul – istorie neîncheiată”. De ce? Istoria Holocaustului în România nu a început cu lagărele. În România, mișcarea legionară trebuie bine cunoscută. Ea a avut niște evenimente. A fost răscoala legionară când oamenii, încă înainte de a avea Holocaustul, au fost agățați pe cârlige și li s-a dat foc. Unii au fugit în Germania să fie păziți de Hitler. După aceea a venit Pogromul de la Iași, 13.000 de oameni. Și “Trenul Morții” este cunoscut. Sub oblăduirea acelor conducători care erau atunci au devenit deportările în Transnistria. Pe mine mă îngrijorează că astăzi noi și diaspora putem susține un om cu anumite vederi.
Episodul legionar de la Tâncăbești: Mulți politicieni nu au avut o poziție categorică și echivocă de condamnare
CaleaEuropeană.ro: Cum vedeți dumneavoastră, cineva care a trăit acele vremuri, conexiunea de idei cu acei oameni pe care îi omagiază?
Octavian Fulop: Despre aceste idei eu nu pot concepe ca noi să nu fim în Occident. Eu nu înțeleg tinerii care astăzi muncesc în străinătate. Au de muncă. De ce au plecat este altă problemă. Dar au putut să plece în Spania, în Germania, în America. Chiar dacă nu suntem încă în Schengen (terestru), mai vin înapoi, mai mănâncă o tobă, o sărmăluță, mai ia acolo cu ei, mai stau două ore la graniță, dar vin, nu sunt împușcați. Nu înțeleg. Tinerii pot să studieze. Nepotul meu a studiat în America și a găsit acolo loc de muncă. Treaba lui. Tinerii au această posibilitate. Totuși, mă îngrijorează cum fost să facă acest lucru. Mă mai îngrijorează altceva. De curând a avut loc o manifestare legionară cu drapele, cu cămașa verde și cu diagonala la Tâncăbești. Acolo a participat un europarlamentar, fără nicio măsură. Noi avem legi. Ce fac organele de stat? Avem legislația europeană, nu numai națională. Eu văd mulți politicieni care nu au o poziție categorică, echivocă să condamne această manifestare.
Cel mai scump lucru este libertatea, fără ea nu există democrație: “Nu pot să vă descriu ce a însemnat deschiderea lagărului de la Gunskirchen”
CaleaEuropeană.ro: Puteți să le explicați oamenilor care ne urmăresc de ce este grav ce s-a întâmplat?
© Octavian Fulop/ Arhivă personală
Octavian Fulop: Este grav pentru că eu niciodată nu am gândit, eu fiind profesor de istorie, că în România se mai poate întâmpla așa ceva fără nicio reacție așa mai hotărâtă. Asta mă îngrijorează. Pe mine mă îngrijorează, deocamdată, că o bună parte a populației votează un extremist, cu poziție extremistă. Nu credeam că se mai poate întâmpla așa ceva. Pentru mine, la vârsta mea, nu contează. Dar este vorba de tineret, de perspectiva lui, de viitorul lui. Declarația care a fost făcută – Deveselu, NATO, Uniunea Europeană etc.. Sunt grave. Mă îngrijorează și elogierea anumitor persoane din trecut, care au fost condamnate drept criminali de război. Sunt printre cei puțini de la noi care nu refuză unde sunt invitați. Particip la diferite expuneri la tineret. Peste tot unde am fost, am fost ascultat cu atenție. Nu am primit răspunsuri nelalocul lor. În primul rând, vreau să spun așa: Holocaustul a existat. Eu sunt martorul, sunt aici și nu putem pune în discuție și nimeni nu a pus în discuție acest lucru, cel puțin în prezența mea. Pentru mine, cel mai scump lucru este libertatea. Nu pot să vă descriu ce a însemnat deschiderea lagărului de la Gunskirchen. Norocul meu în lagăr a fost că am avut voința și credința. Ce a însemnat acolo, când au deschis porțile… eu, încă unul de la Budapesta și doi din Slovacia am ieșit din lagăr. Cum am venit acasă cu încredere în România este un roman întreg. Acest moment – ce a însemnat libertatea – nu pot să-l descriu. Din experiența proprie, pot să spun că fără libertate nu există democrație, nu există cariere, nu poți să călătorești. Fără libertate nimic nu există. Pentru tineret vorbesc: drumul nostru este spre Occident. Am trăit regimul lui Horthy (unguresc), regimul sovietic, regimul comunist și trăiesc și acum. Eu am studiat istoria și dictatura carlistă. Și atunci a fost ceartă. Așa suntem noi, latinii. Sunt convins că cu toată situația care este în prezent, una disperată și care mă îngrijorează, contează România. Indiferent din ce partid ești. Vom merge pe drumul cel drept până la urmă. Asta va fi soarta.
Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului din lagărele germane recomandă oamenilor să voteze pentru libertate occidentală
CaleaEuropeană.ro: Avem aceste emoții ale turului doi al alegerilor prezidențiale în care se confruntă doi candidați cu viziuni total diferite, un candidat pro-european, care crede și promovează valorile democratice, și un candidat care își ia lumină mai degrabă de la Est, cu un discurs care este axat pe un trecut în care s-au întâmplat lucrurile pe care generația dumneavoastră le-a trăit și a suferit de pe urma lor. Sunteți printre puținii care mai pot depune mărturie vie în legătură cu grozăviile care s-au întâmplat atunci, făcute tot de oameni. Un apel către partidele politice puteți să faceți.
© Calea Europeană/ Robert Lupițu
Octavian Fulop: Eu nu fac problema politică a partidelor. După mine, fără echivoc, partidele pro-occidentale trebuie să cheme alegătorii la vot pentru Occident. Fără echivoc. Omul trebuie să fie de stat, să ia responsabilitatea. Fiecare va vota în cabină cu cine vrea, asta e altă problemă. Eu pot să spun și să recomand votanților să voteze pe partea occidentală. Pot să fac acest lucru. Trebuie să fim foarte echivoci. Eu am citit atâta despre partide și scandaluri, țărăniștii și liberalii care erau atunci. Dar, România este România. Pentru mine nu este indiferent dacă România este sub papucul din Est sau libertate occidentală. La cei 94 de ani împliniți, nu am perspectivă mare. Dar tineretul are perspectiva. Ce va fi? Cum va fi? Asta mă îngrijorează. Pe mine mă îngrijorează că un număr de oameni conștienți, chiar și în străinătate, a votat împotriva progresului european. Mă îngrijorează și condamn cu fermitate extremismul în România și oriunde ar fi. Nu m-am gândit că în România poate fi. Eu vorbesc, dar nu vorbește toată lumea. Am vorbit despre evenimentele legionare. Eu nu știu cum este predat Holocaustul în școli, cum sunt pregătite cadrele didactice, cunosc sau nu cunosc. Eu am citit foarte mult. Ideea este că trebuie să fim foarte îngrijorați că în toate țările au început cu vorbe. Noi ne bazăm că în România va fi un guvern pro-european, dar e important și președintele. Cunosc Constituția și președintele are un rol mare. Eu când vorbesc cu oamenii îi rog să îmi pună întrebări și răspund. Istoria o cunoaștem dar ce facem pentru viitor? Trebuie să facem să nu repetăm niciodată istoria. Acesta este mesajul meu.
CaleaEuropeană.ro: Începe totul cu vorbe, dar într-o societate care tace. Vă îngrijorează acele vorbe care fac trimitere la ce a fost înainte sau tăcerea din societate?
Octavian Fulop: Tăcerea. Vă dau un exemplu referitor la cartea pe care o citesc și care vorbește foarte mult despre filosofi care au vorbit și au influențat poporul, unii fiind religioși. Eu nu pot să spun că poporul german nu era educat. Nu vorbesc nici despre faptul că poporul român ar fi needucat. De la Miercurea Niraj spre ghetoul din Târgu Mureș am trecut prin niște sate și comune. Nu a ieșit nimeni, poate de frică poate că nu. Dar poporul nu s-a ridicat, a fost o tăcere. Lumea a tăcut. De aceea v-am spus adineauri despre mișcarea legionară. Opoziția este echivocă, avem legislație europeană și românească, dar ce faci cu organele, ce fac oamenii politici? Nu manifestă opoziția. Pentru mine, tăcerea contează. Pe urmă avem influența și manipularea. Manipularea cu tăcerea.
Mesaj pentru cetățenii care merg la urne: Să pună votul pe Lasconi, pe continuitatea drumului european/ Pentru cei care votează cu Călin Georgescu: Să facă un proces de conștiință pentru libertatea lor/
© Calea Europeană/ Robert Lupițu
CaleaEuropeană.ro: Duminică urmează un vot foarte important din care și cei care tac și cei care vorbesc au aceeași putere, o ștampilă și un buletin cu două persoane. Care este mesajul dumneavoastră pentru oamenii care vor merge la vot?
Octavian Fulop: Să pună votul pe Lasconi, categoric. Să pună votul pe partea continuității drumului european. Acesta este mesajul meu pentru toată lumea: când intră în cabină și face ultima judecată trebuie să ne gândim foarte mult la ce facem.
CaleaEuropeană.ro: Pentru cei care l-au votat în primul tur pe Călin Georgescu și care să pregătească acum din nou la vot ce mesaj aveți?
Octavian Fulop: Să se gândească bine când pun ștampila. Să facă un proces de conștiință pentru libertatea lor, a copiilor lor, a rudelor lor, pentru perspectiva României – est sau vest.
CaleaEuropeană.ro: Pentru etnicii romi, care în ultimele săptămâni au făcut o propagandă în favoarea lui Călin Georgescu, ce mesaje aveți?
Octavian Fulop: Din moment ce am fost acolo la exterminarea romilor și cum au fost forțați cu câini, cu bâte și cu ciomage ca să intre în camioane să fie duși la crematoriu, să votezi cu… ? Chiar dacă n-au fost romi din România, nu contează.
CaleaEuropeană.ro: Romii din Transnistria au suferit foarte mult, există mărturii și despre canibalism…
Octavian Fulop: Despre canibalism, la Gunskirchen a fost unul dintre cele mai prăpădite lagăre unde am fost eliberat de americani. Dimineața când mă trezeam, vedeam un decedat aici și un decedat acolo. N-am văzut, dar am auzit că a fost canibalism și acolo.
“Dacă vor fi din nou manifestații, cu toate necazurile, cu fiul meu la braț, voi ieși și voi manifesta pentru Occident”
© Calea Europeană/ Robert Lupițu
CaleaEuropeană.ro: Cel mai important mesaj ar trebui să ajungă la cei care n-au fost la vot în primul tur. Au fost jumătate dintre români care au stat acasă. Pentru ei ce mesaje aveți?
Octavian Fulop: Să iasă la vot, să nu mai hotărască alții pentru ei. Să iasă la vot, să judece și în mod conștient să voteze pe cine trebuie. Să iasă la vot. Eu vreau să vă spun că dacă vor fi din nou manifestații, cu toate necazurile, cu fiul meu la braț, voi ieși alături și voi manifesta pentru Occident.
CaleaEuropeană.ro: Duminică veți vota?
Octavian Fulop: Da, am votat tot timpul. Nici nu se pune problema. Am eu 94 de ani dar sunt conștient pe ceea ce fac. Este bine să cunoști istoria poporului nostru, cu petele albe și negre. Oricare popor are pete albe și negre. Cine nu cunoaște istoria, ea se poate repeta. Trebuie să avem grijă să nu se repete istoria. Aceasta este îngrijorarea mea și în legătură cu cei care nu votează. Să se gândească bine pe cine votează. Chiar dacă au votat într-un fel, acum pot vota în alt fel. Fiecare e liber să voteze. Pe mine nu m-a influențat nimeni. Asta înseamnă libertatea de a vota în mod conștient.
CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumesc foarte mult că am avut această discuție! Pentru cei care ne urmăresc cred că este foarte important să nu uităm unde te poate purta istoria atunci când uiți, mai ales dramele prin care ai trecut. Mărturiile pe care acum și în urmă cu ani de zile domnul Fulop și alți supraviețuitori ai Holocaustului le-au depus, vin să ne aducă permanent în minte cât de mari sunt riscurile unei societăți să derapeze într-o direcție care a mai fost purtată.
INTERVIURI
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Adrian Furtună, sociolog și expert la Centrul Național de Cultură a Romilor, a prezentat într-un interviu pentru CaleaEuropeană, o scurtă istorie neștiută a comunității rome din timpul celui de-al Doilea Război mondial, istorie care a fost marcată de zeci de mii de deportări în Transnistria, care s-au lăsat cu alte zeci de mii de crime în rândul romilor, pe fondul unei mișcări extremiste de dreapta la acea vreme în țara noastră, care îi izola pe romi, neconsiderând-ui că fac parte din „neam”. De asemenea, Adrian Furtună a explicat și contextul politic actual și a discutat despre referirile greșite care se fac la religie și neam, pe fondul unei istorii necunoscute atât de romi, cât și de partea politică.
Ororile romilor din Transnistria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: 25.000 de deportări, dintre care 12.000 de copii. Documentul regimului Antonescu care demonstrează ideea rasială, publicat în decembrie 1942
➡️ „Într-o perioadă de 10-15 ani, eugenismul („purificare” biologică), s-a cristalizat în crime la adresa umanității. În Transnistria, din cei 25.000 de romi deportați, 12.000 erau copii. Jumătate dintre ei au murit de foame, de frig, de tifos, doar din cauză că nu au fost considerați demni de a face parte din corpul național românesc, din societatea românească. Au fost definiți ca fiind un pericol public. Criteriile care s-au aplicat pentru a fi deportați a fost pe ideea ca vrem să ne apărăm de această plagă țigănească pentru că ei reprezintă un pericol la adresa noastră. De fapt, documentele de arhivă arată că ceea ce era în spate era o gândire bazată pe ideea rasială, pe ideea de sânge. ”
➡️ „Documentul publicat de Ministerul Justiției în decembrie 1942 arată clar ideologia din timpul regimului Antonescu vizavi de romi. Acest document a fost eliberat în contextul în care în perioada respectivă se eliberau certificate de origine etnică. Adică statul stabilea cine este român și cine nu este român. Documentul spune în mod clar: „Am onoarea a vă comunica că țiganii (romii) nu sunt români de sânge. Ideea de națiune, de neam implica această legătură de sânge.”
➡️ „Planurile Guvernului Antonescu vizavi de populația romă nu se rezumau la cei 25.000 de romi care au fost deportați. Există documente de arhivă care arată că Guvernul avea un plan mai amplu de a izola în totalitate populația romă de pe teritoriul României de la acea perioadă, doar pentu că exista ideea că romii nu pot face parte din națiunea română.”
Glorificarea din prezent a unor eroi ai neamului, un semnal de alarmă pentru comunități și pentru societatea civilă. Rereprezentanții extremei drepte din prezent când folosesc termenul de neam fac o trimitre la valori din trecut. Romii nu își cunosc istoria
➡️ „În această perioadă se poate observa o glorificare a unor eroi ai nemaului, care a reprezentat pentru mine primul semnal de alarmă. Unele figuri precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu sunt celebrați, comemorați în spațiul public pe ideea că reprezintă eroi ai neamului. Utilizarea termenului de neam în acest context reprezintă un semnal de alarmă. Termenul de neam are o istorie. Ideea de neam în sine reprezintă o legătură de sânge între membrii acelei populații. În ceea ce privește tot aparatul lingvistic utilizat de extrema dreaptă, dacă reprezentanții extremei drepte de astăzi îl comemorează pe Antonescu sau pe Zelea Codreanu și dacă în perioada respectivă Antonescu folosește termenul de neam și am arătat documentul în care Antonescu folosește termenul de neam și dacă acești oameni de astăzi fac apel la imaginea lui Antonescu, lui Zelea Codreanu și utilizează termenul de neam în prezent, din punctul meu de vedere, ca sociolog, este o trimitere la niște valori din trecut.”
➡️ „Persoanele care se revendică în prezent de la acești eroi, ele nu au avut până în prezent o atitudine sau declarații vizavi de aplicarea unor măsuri coercitive în ceea ce privește populația romă. Tocmai, acest fapt i-a atras în această cursă și pe unii dintre romi, în sensul că au nevoie să aparțină. Vorbim despre o populație care de-a lungul timpului a fost marginalizată și slab reprezentată. În momentul în care, un lider carismatic oferă posibilitatea de a face parte din națiune, de a fi reprezentat, atunci această opțiune este tentantă și pentru romi.”
➡️ „Romii nu își cunosc istoria. Identitatea națională pe care romii și-au construit-o nu s-a bazat pe niște criterii concrete. Atunci, acest tip de discurs la care facem apel la eroi salvatori ai neamului, la valorile trecutului, reușește să pună sub aceeași umbrelă pe acești oameni care nu au cunoștintă de propria istorie. Foarte mulți au fost atrași și pe ideea de reprezentare creștină. O altă extensie a curentului de dreapta este această parte de accentuare exacerbată a ideii de creștinism.”
➡️ „Acest discurs care face apel la apartenența religioasă se intrumentalizează. Nu cred că este calea mai potrivită în a defini cine este român sau nu, în funcție de trecutul național. Să fim atenți la discursul care îmbină religia și politica. Acest tip de discurs poate foarte ușor să excludă pe cei care nu se potrivesc acestor declarații.
➡️ „Despre ororile din Transnistria am început să vorbim acum 30 de ani, dar au tăcut în conștiința colectivă timp de 50 de ani. Pentru foarte mulți dintre romi era o rușină să vorbească despre Transnistria, pentru că societatea a pus această stigmă ca fiind oameni care nu merită să trăiască. Toți cei care au fost deportați purtau această stigmă de a fi fost considerați nefolositori comunității. Stigmă pusă de un sistem guvernamental.”
Adrian Furtună este absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Secția Sociologie a Universității din București, deține un Master în Cercetare Sociologică Avansată. Preocupările sale principale sunt în domeniul culturii romilor și evidențierea reprezentărilor sociale ale romilor în spațiul european. A lucrat o perioadă de trei ani pentru Centrul Rromilor “Amare Rromentza”, unde a realizat un film documentar despre Deportarea romilor în Transnistria și un raport de cercetare asupra stimei etnice de sine a elevilor romi. Pentru o perioadă de un an și jumătate a lucrat pentru think-tank-ul Policy Center for Roma and Minorities, unde a dezvoltat proiecte de intervenție în educație pentru copii romi și neromi provenind dintr-o zonă de ghetou din București. Din noiembrie 2011 este membru fondator al Centrului de Cercetări Culturale și Sociale “Romane Rodimata”, unde a realizat un documentar etnografic despre rudari și a coordonat un proiect de istorie orală asupra mitului “bărcilor de carton”. Adrian-Nicolae Furtună este rom și vorbitor nativ al limbii rromani.
INTERVIURI
INTERVIU Erika Staël von Holstein, CEO-ul organizației Re-Imagine Europa, avertizează că polarizarea societății este „o armă folosită în mod intenționat atât de actorii străini, cât și de cei interni pentru a destabiliza”
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
ICI București și Agerpres, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, extind proiectul „Aplicație AI – Știrile Agerpres” la nivel regional
SUA, “alături de poporul român” și de “instituțiile democratice din România”: Voința democratică a poporului român trebuie să fie lipsită de influențe străine maligne
Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
U.E.1 week agoEurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ5 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI3 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
POLITICĂ2 days agoCalea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO3 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
