INTERVIURI
Interviu. Ministrul Apărării Mihai Fifor: România a cerut să găzduiască unul dintre noile comandamente NATO
Published
7 years agoon
România a solicitat să găzduiască unul dintre comandamentele pe care NATO intenționează să le creeze, a anunțat ministrul Apărării Naționale Mihai Fifor, într-un interviu acordat Calea Europeană.
”Am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component”, a precizat Fifor.
Cele 29 de țări membre ale NATO au decis miercuri transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei, cât și înființarea unui centru de operații cibernetice.
Totodată, Mihai Fifor a anunțat că în perioada 12-14 martie va avea loc reuniunea miniștrilor Apărării din țările B9 la București. Anunțul privind organizarea acestui summit a venit prima oară în luna octombrie la ceremonia de inaugurare a Centrului de Excelență NATO pentru Contrainformații Militare din Cracovia. Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.
Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă, în premieră, la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic, a susținut Fifor.
Urmăriți înregistrarea video a interviului:
Premieră: Reuniune B9 la București în luna martie
”Trebuie să punem în context ceea ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că tot ceea ce se va petrece la summitul din iulie se va circumscrie, practic, acestor activități de pregătire pentru participarea la summit. Dacă vreți, este o cursă a fiecărui participant la această reuniune, a fiecărei țări membre NATO, pentru a reuși să contribuie și să construiască o agendă cât mai consistentă pentru întâlnirea din iulie.
În ce ne privește pe noi, ca țară, vreau să spun că am avut o agendă foarte încărcată, a fost dincolo de prezența în plen, ieri și astăzi au avut loc mai multe întâlniri bilaterale, am avut posibilitatea să mă întâlnesc omologul meu polonez, cu ministrul canadian al Apărării, cu secretarul Apărării domnul James Mattis în dimineața aceasta, dar la fel de importante au fost și celelalte întâlniri cu colegii de pe flanucl estic – toți miniștrii din formatul B9 pe care o să îl găzduim la București între 12-14 martie anul acesta. Chiar această reuniune B9 de la București, în parteneriat cu Polonia, nu face altceva decât să constituie o etapă în pregătirea summitului din luna iulie”, a transmis ministrul Apărării.
”Summitul NATO din iulie va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează”
”Agenda a fost una încărcată, de la discuțiile despre noua agenda nucleară și până la modul în care fiecare dintre țările membre își achită obligațiile asumate față de alianță și, în cazul nostru, față de partenerul strategic SUA. Au fost discuții foarte consistente pe modul în care NATO își va construi agenda în perioada următoare și, în opinia noastră, summitul va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează. Este o discuție întreagă legată de crearea unui hub pe sud cu o echilibrare a prezenței aliate sud-nord, dar în egală măsură noi am continuat să susținem punctul de vedere în care regiunea Mării Negre acolo unde România joacă cel mai important rol ca furnizor de securitate, chestiunea Mării Negre am solicitat să fie un capitol aparte în summitul NATO din această vară. Punctul nostru de vedere este acela că situația la Mare Neagră nu este deloc una îmbucurătoare, ba dimpotrivă credem că prezența Federației Ruse este tot mai agresivă și Rusia se întărește militar în peninsula Crimeea și nu mai este un secret pentru nimeni. Am discutat această chestiune în contextul mai larg al situaiei din regiunea Mării Negre cu situația tensionată din Ucraina, cu prezența militară rusă din Transnistria, cu bazinul Mării Negre care este tot mai întărit de Federația Rusă și am arătat că pe flancul estic trebuie întărită prezența în zona Mării Negre, un lucru de care am fost asigurați că se va întâmpla – atât de partenerii din Alianță, cât și de partenerul nostru strategic”.
Ministrul Mihai Fifor, întrevedere cu secretarul american al Apărării Jim Mattis. Oficialul american ar putea veni în România în prima jumătate a anului
”În întâlnirea cu secretarul Apărării James Mattis am prezentat aceste lucruri, am discutat despre modul în care România a continuat să aloce 2% din PIB pentru Apărare, anul trecut a fost pentru prima dată după mulți ani de când România, după o decizie politică susținută, corectă, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Nu a fost ușor pentru MApN să gestioneze acest 2%, însă ne-am achitat cu brio, consider eu, de această obligație încercând să derulăm programe majore din cele 8 programe de înzestrare pe care le-am aprobat în CSAT și Parlament. Să reamintim că anul trecut s-a semnat contractul pentru achiziția rachetelor Patriot și a și fost achitat primul sistem Patriot. Anul trecut a început procedura de achiziție pentru cele 227 de transportoare blindate Piranha 5, împreună cu General Dynamics, o investiție care se va derula la Uzina Mecanică din București, deci practic întoarcem bani în industria de apărare românească. Acest contract s-a încheiat în mod bun pentru țară în 8 ianuarie”, a declarat Fifor.
Anul 2018, anul Marinei – 3 submarine și patru corvete multifuncționale
”Anul acesta continuăm: alocăm din nou 2% din PIB, este o sumă consistent mai mare pentru că România a înregistrat o creștere economică, deci și Produsul Intern Brut este mai mare. Chiar în momentele în care vorbim, are loc ședința de guvern în țară și acolo se aprobă proiectul de guvern privind achiziționare rachetelor HIMARS și tot astăzi în ședință va intra hotărârea de guvern pentru derularea procedurilor de construire a celor patru corvete multifuncționale cu două precondiții foarte ferme. Una dintre acestea este legată de faptul că cele patru corvete se vor construi într-un șantier naval din România, iar cu offsetul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care le avem deja în dotarea Forțelor Navale Române. Anul 2018, an centenar va fi Anul Marinei.
Asta înseamnă, că pe lângă corvetele multifuncționale, am găsit resursele necesare să pornim și programul privind bateriile de coastă pe care le vom achiziționa tot pentru întărirea apărării la Marea Neagră și tot anul acesta, vom duce în CSAT aprobarea unui nou program major de înzestrare, legat de lupta antisubmarină. Marina a solicitat și are nevoie să se întărească cu astfel de capabilități. Practic, vom încerca să construim într-un șantier naval în România, prin transfer tehnologic și în parteneriat, 3 submarine care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Una peste alta, toate lucrurile acestea au fost prezentate și în cadrul reuniunii miniștrilor, dar și în cadrul bilateralelor pe care le-am avut. I-am încredințat pe partenerii noștri că România rămâne un aliat de nădejde cu o determinare politică militară extrem de mare de a-și duce la bun sfârșit cele asumate”, a transmis ministrul.
Doar România și alte cinci state alocă 2% din PIB pentru Apărare
”Mai fac o precizare, sunt numai șase țări în momentul de față, în cadrul Alianței, care alocă 2% din PIB, dar discuțiile nu s-au referit doar la alocarea aceasta de fonduri. Se discută despre cei 3 C – cash, capabilities și contribution. România, la ora asta, acoperă toate cele 3 coordonate, acoperă 2% din PIB, își construiește noi capailități prin programe majore de înzestrare, iar în ce privește contribuția în teatrele de operații, noi contiuăm să fim prezenți cu aproape 700 de militari în teatrele de operații, la aceștia se adaugă și 23 de jandarmi pe care MAI îi va dispune în Afganistan și Irak”.
”Am solicitat sprijin de la secretarul american Mattis, prin prezența americană la brigada multinațională”
”Pentru cei care au avut răbdare să parcurgă Satrategia de Apărare a Administrației Trump, au remarcat că SUA identifică două potențiale amenințări: Rusia și China. Pe noi, ca prezență în flancul estic al Alianței și principal actor la Marea Neagră, ne interesează foarte mult amenințarea Federației Ruse. James Mattis a continuat să accentueze, la rândul său, toate aceste chestiuni și a dat asigurări că partenerul american va continua sp dezvolte capabilități în România.
La rândul nostru, noi l-am asigurat de tot sprijinul, de pildă, pentru dezvoltare bazei de la Mihail Kogălniceanu. Suntem în faza în care Ministerul Apărării pregătește o hotărâre de Guvern pentru înființarea unei noi baze aeriene la Kogălniceanu și totodată pentru a veni în spriinul partenerilor aemricani cu o hotărâre de guvern care să ducă la posibilitatea achiziționării terenului astfel încât baza de la Kogălniceanu să se poată extinde. Este o investiție foarte consistentă a partenerului american și România și-a asumat obligația de a sprijini aceată investiție și asta vom face în prima parte a anului.
Noi am solicitat sprijin de la secretarul Apărării Mattis pentru brigada multinațională, prin prezența americană la brigada multinațională și solicitarea noastră, conform celor spuse de secretarul Apărării Mattis, este în analiză și sperăm că va avea un răspuns favorabil.
În altă ordine de idei, am primit asigurări de la James Mattis că poate anul acesta, poate chiar în prima jumătate a anului, va efectua o vizită în România și vom putea prezenta toate aceste lucruri discutate și face o evaluare chiar la București, acolo unde este important” a declarat Fifor.
România vrea să găzduiască un comandament NATO
”Să nu uităm un lucru important pentru România, noi am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component. Dacă reușim să aducem în țară acest comandament de forțe terestre, putem spune că România este un jucător cu adevărat important în cadrul Alianței. Vreau să spun că propunerea noastră a fost bine primită, am discutat cu generalul Scaparotti (n.r. comandatul NATO în Europa) ieri de dimineață într-o întâlnire bilaterală, i-am prezentat motivațiile pentru care solicităm un astfel de comandament pe teritoriul României, solicitarea este în curs de analiză.
Suntem într-o competiție care este destul de strânsă, dar noi credem că România, așa cum spunea și Mattis, <România și-a câștigat maturitatea necesară pentru a trecele la o etapă următoare> și cred că reuniunea ministerială din debutul acestui an a demonstrat că România este la masa mare fără niciun fel de problemă”, a declarat Mihai Fifor.
”PESCO nu este duplicarea NATO”
”Aseară la cina de lucru pe care am avut-o cu Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și cu participarea a două state invitate, Suedia și Finlanda, s-a discutat intens pe tema aceasta. Dacă în decembrie, lumea era ușor confuză neștiind exact încotro va evolua PESCO, și evident că lumea și-a exprimat îngrijorarea, nimeni nu dorește duplicarea NATO la nivel european, aseară, lucrurile păreau că se clarifică. Există o dezvoltare tot mai susținută în sensul acesta în care UE nu își dorește să dubleze, practic, NATO, ci să sprijne cu o forță integrată și coerentă în Alianță.
România încearcă să fie un partener foarte bun și în PESCO, suntem unul dintre cele 23 de state care au aderat la PESCO, dar, desigur, România este membru în Alianța Nord-Atlantică și rămâne membru NATO.
S-a discutat foarte mult despre cooperare industrială, despre Agenția Europeană pentru Apărare. PESCO intenționează să se concentreze pe aceste domenii, pe modul în care se va produce o cheltuire a banului european mult mai judicioasă, pe programe mult mai coerente la care să adere mult mai multe state europene. S-a vorbit despre fărâmițarea tipului de înzestrare militară pe care în momentul de față, statele UE îl au și s-a vorbit despre coerență, mobilitate militară. Una din temele foarte importante ce se vor dezbate la Summitul NATO din iulie va fi cea legată de readiness – de capacitatea de răspuns a fiecărui stat membru al Alianței în termenul solicitat de strategiile NATO. Eu cred că PESCO în această direcție va merge.
Pe 6 martie va fi o reuniune CAE la Bruxelles acolo unde vom participa, pentru că este în formatul miniștrilor Apărării, reuniune prezidată de Federica Mogherini și cu siguranță foarte multe lucruri se vor discuta și atunci și se vor clarifica. Cred că toată lumea a înțeles aseară: PESCO nu este duplicarea NATO și câtă vreme lucrurile sunt transparente și rămân în modul acesta, cu siguranță ele vor funcționa în parametri optimi.”
Conferința de Securitate de la Munchen. ”România este unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic”
Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic.
”Este o premieră pentru mine, este pentru prima oară când particip la Conferința de Securitate de la Munchen, cea mai importantă conferință de gen din lume la acest moment. Merg împreună cu colegii într-o delegație consistentă, ni se alătură și consilierul pe securitate al domnului președinte Iohannis, domnul general Oprișor, desigur secretarul de stat din cadrul MAE domnul Ciamba, deci încercăm să reprezentăm România fără niciun fel de emoție în această conferință foarte importantă.
Mesajul este același pe care l-am dat și în cadrul reuniunii ministeriale de la NATO, România este un stat membru NATO care nu poate să nu fie luat în calcul, unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic și toate dezvoltările pe care le avem, cu sprijin politic consistent și cu srijin militar, arată că România intenționează să își întărească această poziție în cadrul Alianței și parteneriatului cu SUA.”, a declarat ministrul Apărării.
.
You may like
Majoritatea europenilor o vor pe Kamala Harris la Casa Albă, însă Europa este divizată între Vest și Est în privința lui Trump, cu 36% dintre est-europeni susținându-l pe republican (sondaj)
Ungaria a boicotat o reuniune a ambasadorilor aliaților din NATO, organizată la Budapesta pentru a discuta politica de “neutralitate” a lui Orban
Ursula von der Leyen și Mark Rutte au decis să înființeze un nou grup operativ la nivel înalt pentru a consolida parteneriatul strategic UE-NATO
NATO cere o anchetă ”aprofundată” cu privire la neregulile semnalate în alegerile parlamentare din Georgia
NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia: Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică
Trupe nord-coreene în Rusia: Este o “chestiune de zile” până când vor lupta alături de forțele ruse, afirmă Zelenski, în timp ce NATO, SUA și Coreea de Sud se întrunesc de urgență
INTERVIURI
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
Published
7 days agoon
October 26, 2024Fostul comisar european pentru politica regională Corina Crețu a subliniat vineri, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, importanța continuării și dezvoltării politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru a sprijini dezvoltarea regiunilor metropolitane și pentru a reduce disparitățile dintre acestea și cele rurale.
Corina Crețu, actualmente președinte interimar la AMEPIP, super-agenția care monitorizează companiile de stat, a participat vineri la conferința de toamnă METREX. La inițiativa Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), capitala României a găzduit în perioada 23-25 octombrie ediția de toamnă a Conferinței METREX, eveniment de anvergură europeană, care aduce în prim-plan importanța zonelor metropolitane în dezvoltarea durabilă și strategică a Europei.
În cadrul conferinței METREX de la București, Crețu a explicat că, pentru a valorifica eficient fondurile europene, este esențial ca proiectele să fie vizibile și relevante pentru cetățeni:
“Dacă doar sunt niște lucruri mici care să satisfacă primarii, nu întotdeauna se vede valoarea adăugată a acestor fonduri europene, care sunt foarte mari”, a spus Corina Crețu.
Ea a evidențiat și necesitatea unui sprijin solid la Bruxelles pentru Politica de Coeziune, considerând că aceasta nu ar trebui să fie văzută “ca o cutie din care se pot lua bani pentru a răspunde altor priorități”.
CaleaEuropeană.ro: Este o plăcere deosebită să îi urăm bun revenit pe Calea Europeană doamnei Corina Crețu, comisar european pentru Politica Regională din partea României în perioada 2014-2019. Astăzi, vorbitor special la conferința Metrex, o conferință organizată de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București-Ilfov și Rețeaua Regiunilor Metropolitane Europene, aici, la București, pentru a descătușa potențialul pe care zonele metropolitane îl au într-o Europă în care caută să regăsească competitivitatea. Așa că v-aș întreba pentru început, care a fost mesajul principal pe care l-ați transmis la această conferință?
Corina Crețu: În primul rând, mulțumesc pentru invitație. Mă bucur să revin pe Calea Europeană și să vă mulțumesc pentru profesionalismul dumneavoastră de-a lungul anilor, pe care l-am experimentat împreună. Organizarea acestei conferințe la București cred că este un pas foarte important, pentru că, în primul rând, pune Bucureștiul și România pe harta importanței zonelor urbane. După cum știți, în calitate de comisar european pentru politică regională, pe timpul președinției olandeze, am reușit să lansăm Agenda Urbană a Uniunii Europene, care s-a dovedit în timpul foarte utilă pentru a stabili cumva un cadru și un set de reguli pentru zonele urbane și zonele metropolitane. În același timp, dumneavoastră știți că preocuparea mea din totdeauna a fost aceea de dezvoltare armonioasă a teritoriului, pentru a nu lăsa nicio regiune în urmă și mă bucur că pe lângă faptul că se dorește adoptarea unei Agende Europene Metropolitane, în același timp, mână-n mână, se lucrează și o Agendă a Dezvoltării Rurale. Acest lucru este foarte important, este scopul principal al Politicii de Coeziune, pentru care am fost responsabilă pentru 27 de țări, acela de a lega într-un fel zonele urbane cu zonele rurale, de a reduce disparitățile și de a dezvolta în mod armonios regiunile de dezvoltare. Față de acea vreme, acum avem și alte priorități, avem un război la graniță și este bine că oamenii din Europa vin să vadă exact cu ce provocări ne confruntăm. Pe de altă parte, sunt cerințe legate de Pactul Verde European și sunt, într-adevăr, dezbateri importante care au avut loc, legate de promovarea energiei verzi, promovarea unui transport sustenabil și cele legate de adaptările climatice.
CaleaEuropeană.ro: În acest context, cum pot statele membre, inclusiv România, mai ales că avem această conferință la București, o regiune dezvoltată din perspectiva cifrelor, dar încă cu decalaje de dezvoltare în raport cu restul Uniunii Europene, cum putem valorifica oportunitățile de finanțare europeană, având în vedere nevoia de a dezvolta zonele metropolitane din perspectiva Politicii de Coeziune pe care dumneavoastră ați gestionat-o?
Corina Crețu: Este foarte important în ce măsură statele își realizează programele operaționale, dar este și o responsabilitate a autorităților publice locale, aceea de a promova transformările digitale, inovarea. Aici, un avantaj foarte mare îl au orașele care au universități, care au posibilități de a se alinia mai repede cu prioritățile Uniunii Europene, în ceea ce privește cercetarea, educarea, inițiativa pentru orașe inteligente. Este vorba, într-adevăr, și de experiență, aceea de a adapta aceste soluții general valabile la specificul fiecărei regiuni și la nevoile fiecărei regiuni, astfel încât să contribuie la agenda europeană cuprinzătoare.
CaleaEuropeană.ro: Fiindcă ați menționat importanța experienței, ce elemente din experiența dumneavoastră de comisar european pentru politică regională considerați că pot ajuta la dezvoltarea durabilă a zonelor metropolitane din România?
Corina Crețu: În primul rând, dincolo de alegerile care sunt în toate statele membre, la nivel național și la nivel local cred că trebuie să există o continuitate a programelor, o bună implementare și mai ales statele să se concentreze pentru a reduce fragmentarea fondurilor. Din punctul meu de vedere, eu am fost întotdeauna adepta unor lucruri mari, vizibile pe fonduri europene, astfel încât orice cetățean să se simtă parte al acestui proiect european. Dacă doar sunt niște lucruri mici care se satisfacă primarii, nu întotdeauna se vede valoarea adăugată a acestor fonduri europene, care sunt foarte mari. Deja am văzut și în România proiecte mari care fac diferența și oamenii știu că sunt făcute pe fonduri europene. Orașele deja se văd că se transformă pe fonduri europene și acest trend trebuie să continue. Pe de alta parte, cei care sunt acum la Bruxelles trebuie să se lupte pentru această Politică de Coeziune, care este atât de disputată și, în opinia mea, ar trebui să rămână așa cum este, un instrument de reducere a decalajelor, nu o cutie din care se pot lua bani pentru a răspunde altor priorități. Aceasta este preocuparea și a Parlamentului European la ora actuală și a Comitetului Regiunilor. Să vedem în ce măsură noua Comisie vede continuarea și dezvoltarea Politicii de Coeziune.
INTERVIURI
INTERVIU Președintele METREX, la București: Zonele metropolitane din UE își doresc să fie un organism influent în modelarea viitorului și competitivității UE
Published
7 days agoon
October 26, 2024Zonele metropolitane din Uniunea Europeană și experții în domeniu își doresc să fie o voce activă și un organism influent în a modela viitorul UE, inclusiv în ceea ce privește competitivitatea economică europeană, care se poate baza pe potențialul regiunilor metropolitane, a afirmat Jakub Mazur, președintele Rețelei Regiunilor și Zonelor Metropolitane Europene (METREX), într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.
Mazur s-a aflat în această săptămână la București cu ocazia conferinței de toamnă METREX. La inițiativa Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), capitala României a găzduit în perioada 23-25 octombrie ediția de toamnă a Conferinței METREX, eveniment de anvergură europeană, care aduce în prim-plan importanța zonelor metropolitane în dezvoltarea durabilă și strategică a Europei.
În urma desfășurării a două conferințe succesive la București, METREX a lansat manifestul său pentru deblocarea potențialului metropolitan european, în colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov.
Întâlnirea a avut loc într-un context esențial pentru dezvoltarea sustenabilă și competitivitatea capitalelor și metropolelor europene, cu accent pe integrarea experiențelor regionale și metropolitane din Europa Centrală și de Est, ca parte din soluția pentru provocările actuale ale Uniunii Europene.
În cadrul interviului, Mazur a vorbit despre decizia de a organiza evenimentul la București, despre viziunea METREX asupra rolului strategic al zonelor metropolitane în consolidarea relațiilor și implementarea soluțiilor inovatoare și despre rolul și potențialul pe care aceste regiuni îl au transformarea Europei.
CaleaEuropeană.ro: Îl avem alături de noi pe domnul Jakub Mazur, președintele Metrex. Metrex este Rețeaua Regiunilor și Zonelor Metropolitane Europene. Ne aflăm astăzi, la București, după două conferințe consecutive în care Metrex și-a lansat manifestul pentru deblocarea potențialului metropolitan în Europa. Acum, destinația este Bucureștiul pentru această conferință organizată de Metrex și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov. Domnule Mazur, prima întrebare ar fi de ce București pentru această conferință?
Jakub Mazur: Este o plăcere să fiu în minunatul vostru oraș. Primul motiv este evident, pentru că este un oraș minunat. Este capitala țării, iar România este o țară în plină dezvoltare, la fel ca Europa Centrală. Eu vin din Polonia, așa că știu aceste probleme. Am trecut prin ele. Și așa cum ne gândim la membrii noștri, suntem întotdeauna foarte dedicați la ceea ce facem la nivel metropolitan. Acum câțiva ani Bucureștiul ni s-a alăturat nouă și zonei metropolitane. Gianina Pănătău este spiritul pentru ceea ce se întâmplă în Metrex. Așa că, atunci când vorbeam și discutam despre următoarea locație, ea a spus: “trebuie să ne sprijiniți pentru a aduce noi cunoștințe, dar am nevoie să descoperiți ceea ce se întâmplă în România, în București”. Trebuie să spun că a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o, deoarece nu numai că experimentăm abordarea central-europeană, dar putem observa aspectul și nivelul politic, dar și pragmatic. Acest lucru nu aduce numai cunoștințe și experiență, ci și soluții care sunt neprețuite pentru toți membrii noștri. Ceea ce trebuie să spunem aici, la București, dar și la Bruxelles, este că suntem un grup de profesioniști, de experți, nu politicieni. Suntem oameni care vor să aibă impact, vor să fie activi. Referitor la manifest, am adus câteva soluții, dar și idei care abordează majoritatea provocărilor care stau în fața Uniunii Europene.
CaleaEuropeană.ro: Bucureștiul este, într-adevăr, o metropolă foarte dezvoltată, deoarece are un PIB pe cap de locuitor mai mare decât alte capitale occidentale precum Roma, Madrid sau Berlin. Dar există un decalaj de dezvoltare. Cum abordați decalajul de dezvoltare din cadrul zonelor metropolitane din Europa Centrală și de Est în comparație cu Europa de Vest și cum abordează manifestul dumneavoastră acest aspect?
Jakub Mazur: Sunt două chestiuni diferite. Una este despre diferența de experiență. Bucureștiul are o experiență de doar 35 de ani. Este ca un fel de instituție tânără atunci când vorbim la nivel metropolitan, nu doar de dezvoltarea capitalei sau a orașului. Astfel, ne uităm la asociațiile metropolitane avansate, informale din Amsterdam, dar multe dintre ele formale, cum ar fi regiunea pariziană, adică 1030 de municipalități reunite. Avem municipalități italiene care, din punct de vedere istoric, au uneori sute de ani de experiență. Este foarte greu de comparat din cauza nivelului sau al stadiului de dezvoltare și a politicilor avansate. Văd o oportunitate pentru noii veniți, noii membri sau poate noii politicieni, noii specialiști, noii experți, deoarece sărim peste unele etape. Învățăm din cele mai bune practici din regiunile, zonele, experiențele, politicile metropolitane occidentale și încercăm să le adaptăm la aceste noi regiuni metropolitane și avem mare succes. În al doilea rând, manifestul se referă la modul în care putem fi mai eficienți, pentru că știm că dimensiunea metropolitană este un răspuns pentru multe provocări care stau în fața regiunilor noastre, a orașelor, a țărilor sau a întregii Uniuni Europene. Așa că ne gândim: „Bine, discutăm despre următoarele finanțări, următoarea perspectivă pentru 2028-2034, dar această discuție nu poate avea loc fără noi”. Prin urmare, dorim să fim o parte activă, nu doar să consultăm, ci să fim un organism influent, care modelează următoarea perspectivă și are un anumit impact politic asupra soluțiilor bune, deoarece nu este vorba despre putere, ci despre soluții care vin de sus în jos, iar cunoștințele vin de jos în sus. Așadar, în calitate de experți, de primari, de profesioniști care petrec uneori 20-30 de ani pentru a face excelența muncii noastre, știm de ce au nevoie funcționarii de la Bruxelles, deoarece aceștia elaborează politici fără să întrebe persoanele potrivite. Competitivitatea însemna că Uniunea Europeană poate folosi regiunile și dimensiunile noastre metropolitane, astfel încât această dimensiune, urban-rural, să aducă o anumită calitate, o calitate care este ca un brand cu experiență pentru Uniunea Europeană, cu o anumită valoare adăugată care se află între aceste două dimensiuni. Ceea ce este cu adevărat important pentru noi, ca persoane active pe scena europeană, este să fim la masă, să fim recunoscuți, să fim auziți și să punem toate aceste bune practici, toate aceste idei bune care vin din diferite țări, din diferite regiuni în politici și apoi în instrumente financiare.
CaleaEuropeană.ro: Cum vedeți colaborarea dintre regiunile metropolitane europene, inclusiv experții din acest domeniu, și administrațiile naționale, împreună cu cele europene, pentru a atrage fonduri europene care să sprijine această dezvoltare durabilă?
Jakub Mazur: Aceasta este o problemă. Uneori, în special din perspectiva municipalității, poate nu suntem împotrivă, dar nu vedem la fel modul în care guvernul de stat obișnuiește să vadă aceste politici și soluții care vin. Știm că Uniunea Europeană este despre guvernarea de stat, astfel încât tot ceea ce vine la noi, la regiuni, la zonele metropolitane, vine prin capitalele țărilor noastre. Asta înseamnă că suntem un pic preocupați de ceea ce se întâmplă. Așadar, procesul de luare a deciziilor, în special cel care se traduce prin partea de finanțare a acestor soluții sau poate a finanțării soluțiilor respective, este foarte dificil, deoarece avem prea multe etape. Așadar, care este obiectivul nostru principal? Să creăm o scurtătură, o cale rapidă pentru acele soluții care sunt esențiale pentru Uniunea Europeană, dar și pentru Europa. La această conferință avem invitați din Anglia, țară care, după Brexit, nu mai face parte din Uniunea Europeană, dar care este încă foarte preocupată de ceea ce se întâmplă în domeniul transportului, al mobilității. Avem invitați din Statele Unite care împărtășesc cunoștințele, abordarea diferită, politicile diferite și modul diferit de finanțare a soluțiilor. Știm că unicitatea noastră la scară europeană constă în experiența și capacitatea noastră de a motiva și de a implica comunitățile locale. Comunitățile locale din regiunea metropolitană înseamnă rural și urban și ceva între acestea. Ca actor principal, trebuie să combinăm multe municipalități. Adică primari, consilieri, ONG-uri locale, activiști, universități, întreprinderi. Aceștia joacă un rol activ în dezvoltarea țărilor, în dezvoltarea întregii Uniuni Europene. Așadar, procesul vine de la Bruxelles la București și apoi la unele soluții și instrumente regionale. Ne-am dori ca această voce să fie auzită într-un stil direct. Așa cum am avut discuții cu Comisia Europeană anterioară. Ne dorim să avem întâlniri foarte constructive care să contureze instrumente financiare dedicate nu doar pentru orașele misiunii, nu doar pentru unul dintre cele 500 de instrumente pe care le avem, ci dedicate soluțiilor care aduc reziliență, competitivitate. Deci, toate aceste politici care sunt esențiale pentru Uniunea Europeană.
CaleaEuropeană.ro: Aș dori să revin la îndemnul și apelul dvs. de a vedea zonele urbane și zonele metropolitane ca actori în cadrul acestui nou model de competitivitate în Europa, având în vedere și faptul că raportul Draghi a fost publicat în urmă cu doar câteva săptămâni. Ce măsuri specifice consideră Metrex esențiale pentru a consolida capacitatea autorităților metropolitane și a regiunilor din Europa în acest context de avansare a competitivității și, de asemenea, de avansare într-un ritm mai rapid către dezvoltare și inovare?
Jakub Mazur: Este o întrebare foarte bună, deoarece încercăm să standardizăm datele. Știm că suntem diferiți, diferiți în diferite țări, deci nu există o soluție unică. Nu putem face copy-paste, trebuie să ne adaptăm de fiecare dată. Așadar, încercăm să măsurăm nu numai factorii economici și indicatorii de creștere. Asta este ușor. Bucureștiul are 170% din puterea de cumpărare față de alte orașe mai dezvoltate, dar asta înseamnă că este doar un simplu indicator economic care nu spune nimic. Așadar, este vorba despre valorile noastre care în Europa sunt esențiale. Este vorba despre solidaritate, despre a nu lăsa pe nimeni în urmă, despre cum se dezvoltă locuințele, mobilitatea, tranziția ecologică, tranziția energetică. Așadar, ceea ce încercăm să facem în ceea ce privește competitivitatea sunt investițiile străine directe pentru regiuni. Acest lucru este esențial pentru că aduce un loc de muncă. Dar, odată cu aceasta, vine și locuința, sistemul educațional și transportul. Așadar, este în mare parte pe umerii noștri. Prin urmare, trebuie să găsim nu numai soluții pentru a crea dezvoltare economică, ci și pentru dezvoltare socială. Este vorba despre crearea unei comunități.
CaleaEuropeană.ro: Nu vedeți o legătură între ele? Adică, în Europa, încă trebuie să separăm modelul economic de modelul social. Nu putem să le facem să fuzioneze? Pentru că avem nevoie ca ele să fuzioneze.
Jakub Mazur: Ați înțeles ideea. Și întotdeauna îmi place să îi invit pe colegii noștri de la Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiții și instituțiile financiare. Pentru că ei încearcă să ne spună nouă să avem o abordare foarte pragmatică. Nu este vorba doar despre idei. Nu este vorba doar despre politicile sau strategiile noastre pe care le punem în hârtii frumoase cu imagini colorate. Este vorba despre planul de afaceri care conține toate acestea. Pentru mine, este mai mult un ecosistem cum putem să creăm împreună cu universitățile. De exemplu, Bucureștiul are mult succes pentru că este un oraș academic. Este o capitală. Aduce alte companii, nu doar din România, pentru că aici există o mulțime de talente. Aveți o mulțime de tineri. Este un oraș accesibil încă pentru multe companii care vin de pe piața globală. Ceea ce ne lipsește este piața de finanțare. Așadar, nu există una uriașă, comparând cu Asia, Statele Unite sau America de Nord, nu există o astfel de capacitate uriașă de capital care să lucreze pentru noi. Pentru că știm că, în calitate de regiuni și zone metropolitane europene, suntem capabili să implementăm, să luăm împrumuturi uriașe, să le investim și apoi să avem un randament al investițiilor care aduce beneficii nu doar dezvoltării economice, ci mai ales care este o marcă înregistrată sau poate o marcă de brand pentru societatea regiunilor europene. Pentru că aducem calitatea vieții și aceasta atrage investiții. Deci, odată cu investițiile, avem și locuri de muncă. Cu locuri de muncă, avem stabilitate pe plan economic. Aveți universități care dezvoltă nu numai studenți care „produc”. Ei au cunoștințe unice care sunt exportate nu numai aici în Europa, ci și în străinătate și aduc o valoare suplimentară, deoarece avem o societate și o comunitate diversificată, inclusiv migranți. Cunoaștem problema pentru Europa, inclusiv soluțiile și așteptările acestei comunități moderne, foarte exigente, care vine la noi pentru a aduce o calitate superioară a societății, o calitate superioară a vieții și o calitate superioară a soluțiilor care pot fi aduse. Care este rezultatul final? Autosuficiența care este necesară, în esență, în multe dimensiuni, dar și acest tip de reziliență. Știu că acest cuvânt nu mai este la modă. Supraevaluat, am putea spune. La fel și cu sustenabilitatea. Încercăm să folosim aceste cuvinte în diferite moduri. Pentru mine, din experiența mea, venind și din Polonia, în ultimii 20 de ani, în special după aderarea la Uniunea Europeană, regiunea este extrem de atractivă pentru dezvoltarea economică. Multe dintre regiunile noastre metropolitane sunt gata să primească, să se adapteze și să integreze într-un mod foarte pozitiv noii veniți. Știm că, din cauza schimbărilor climatice, din cauza războiului care are loc, poate din cauza rezultatelor viitoare ale alegerilor din Statele Unite, vom avea situații mai problematice. Numai regiunile metropolitane cu orașe puternice sunt capabile și pregătite să găsească soluții. Despre ce este vorba? Reglementări și cadre juridice și finanțare. Pare să fie ușor, dar, din păcate, nu este. Sperăm că, odată cu noul Parlament European și comisarii dedicați tuturor acestor domenii, vom fi prezenți, vom avea vocea noastră puternică și, cu manifestul nostru actualizat, vom putea crea soluții bune, soluții cu adevărat bune care să aducă competitivitate și o dezvoltare cu adevărat stabilă pentru regiunile și țările noastre, orașe, mici ținuturi natale.
INTERVIURI
INTERVIU | Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE: Cu 1% din PIB nu rezolvăm problema competitivității UE. Trebuie să reformăm structurile și să generăm investiții
Published
2 weeks agoon
October 19, 2024By
REDACTIAUniunea Europeană are o problemă de competitivitate în Europa fiindcă în alte regiuni ale lumii se investește mai mult în cercetare, în inovare, iar pentru a recupera aceste decalaje trebuie să eliminăm barierele la piața internă europeană, să reformăm structurile și să generăm mai multe investiții private, este de părere europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European.
Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la Bruxelles, negociatorul-șef al UE pentru bugetul multianual al UE post-2027 a explicat faptul că raportul privind îmbunătățirea competitivității europene întocmit de fostul premier italian Mario Draghi trebuie privit “în integralitate”, și nu rezumat la problematica fondurilor și a banilor de care trebuie să dispună Uniunea Europeană.
În viziunea sa, Uniunea Europeană trebuie să se concentreze pe reformarea structurilor pentru a atrage investiții la nivel european.
“Structurile noastre trebuie reformate. Ce mai spun este că raportul Draghi trebuie privit în integralitate. A selecta doar această afirmație ”Draghi spune să cheltuim mai mulți bani” ar fi o greșeală și vă spun că doar a cheltui mai mulți bani nu ne rezolvă problemele structurale din Europa, doar ne îndatorează și prea multă datorie înseamnă sărăcie. Doar a cheltui bani așa cum este una dintre solicitările raportului Draghi, dar nu este singura și nu este nici prima, nu ne crește bunăstarea, nu ne face mai competitivi, nu ne îmbogățește pe termen lung, ci ne sărăcește pe termen lung. Ce trebuie făcut este să modernizăm structurile ca atare. După aceea se vor întâmpla două lucruri: sectorul privat va fi mai atras să investească, va putea genera mai multă valoare adăugată, vom genera mai multe investiții private și necesarul investițional despre care vorbiți va fi mai mic și vom putea evalua atunci necesarul de investiții, decalajul, deficitul de investiții. Atunci va trebui să venim și cu investiții publice, dar pe structuri noi, moderne, nu pe structurile vechi”, a declarat Mureșan.
În timp ce a subliniat că din contribuția statelor membre la bugetul Uniunii Europene, adică 1%, nu rezolvăm problema competitivității, vicepreședintele grupului PPE a evocat nevoia unui echilibru între noile priorități și vechile priorități.
“Va fi nevoie să avem un echilibru între vechile priorități și noile priorități și trebuie să spunem foarte clar: Uniunea Europeană nu poate face mai mult dacă nu primește instrumentele necesare, iar un instrument cheie este bugetul Uniunii Europene, iar dacă dorim ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru oameni în viitor, e clar că trebuie să-i punem la dispoziție și un buget mai mare. Nu vom putea avea o creștere uriașă. Ar fi politic, nerealist. Nu sunt banii necesari, dar o creștere moderată, justificată, bine argumentată, bazată pe noile nevoi, acolo unde este necesară cred că este fezabilă. Deci va trebui să avem un echilibru între vechile și noile priorități, iar la final cred că vom avea o creștere moderată, graduală a bugetului multianual după 2027”, a explicat el.
CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine ați revenit pe Calea Europeană. Îl avem alături de noi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, unul dintre cei mai importanți europarlamentari români din perspectiva dosarelor pe care le gestionează la nivel european. Bine ați revenit pe Calea Europeană, domnule Mureșan.
Siegfried Mureșan: Mulțumesc pentru invitație. Bine v-am regăsit. Bună ziua tuturor.
CaleaEuropeană.ro: Domnule Mureșan, printre îndatoririle sau responsabilitățile pe care le aveți în Parlamentul European se numără și aceea de negociator-șef al bugetului Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare 2028-2034. Recent, la nivel european a apărut ceea ce mulți numesc ”problem fixer”, principalul panaceu la problemele competitivității europene: raportul Draghi. El a fost abordat pe larg și au existat foarte multe reacții la adresa lui, însă principala nevoie pe care raportul Draghi o identifică este nevoia surselor de finanțare pentru ca Europa să rămână competitivă, să se transforme, să recupereze decalajele în termeni de energie, inovație, cercetare, apărare ș.a.m.d. Din această perspectivă veți gestiona bugetul UE. Cum facem rost de bani pentru ca Europa să recupereze aceste decalaje?
Siegfried Mureșan: În primul rând, a reduce raportul Draghi doar la componenta bugetară, doar la bani, ar fi o greșeală. Știu că socialiștii cred că oricând avem o problemă pe lume, dacă cheltuim mai mulți bani, de preferat banii contribuabililor, ei cred că rezolvăm această problemă. Ei, nu este așa. Avem o problemă de competitivitate în Europa fiindcă: în alte regiuni ale lumii se investește mai mult în cercetare, în inovare spre deosebire de noi. Suntem o mare piață de 450 de milioane de consumatori, dar există încă bariere pentru a fructifica pe deplin potențialul acestei piețe unice, interne europene.
Este mai ușor să finanțezi un start-up în SUA decât în Europa fiindcă noi nu avem o cultură a antreprenoriatului și a investirii în start-up-uri, în companii noi care să vină cu produse noi, disruptive, inovatoare. Suntem foarte conservatori și în ceea ce privește serviciile financiare, modul în care ne administrăm economiile. Din păcate, energia costă mai mult în Europa decât în alte zone ale lumii. Avem câteva dezavantaje în ceea ce privește competitivitatea și trebuie să recuperăm acest decalaj.
Ca atare, trebuie să:
- Eliminăm barierele la piața internă europeană
- Să reformăm piața energetică
- Să reformăm modul în care funcționează piață de capital și mai ales modul în care finanțăm companiile tinere, noi, start-up-urile care pot inova
- Să îmbunătățim infrastructura
- Să accelerăm digitalizarea și tranziția spre o economie verde, dar nu într-un mod ideologic, care riscă să provoace creșteri de costuri și la pierde de locuri de muncă, ci într-un mod în care industria să poată participa: să reducem costul de energie, consumul de energie, să reducem dependența de surse externe de energie, să folosim energie regenerabilă – vântul, soarele, apa pe care le avem aici, pe continentul european.
CaleaEuropeană.ro: Vă referiți la următorul aspect: reglementări și decizii la nivel european. Dar raportul Draghi începe cu următoarea situație: Avem nevoie de cel puțin 750-800 de miliarde de euro, reprezentând poate 5% din PIB-ul statelor membre și, în egală măsură, raportul Draghi se referă și la faptul că există un sector bancar european relativ subdimensionat și fragmentat care nu poate genera și nu poate acoperi aceste nevoie de finanțare și mai evocă și chestiunea datoriilor comune, o chestiune pe care anumite state frugale nu o acceptă. Din acest punct de vedere, cum vedeți negocierile pentru că, teoretic, porniți de la un venit național brut de 1% din PIB pe care fiecare stat membru îl alocă în buget în condițiile în care trebuie să ne gândim la un buget și pentru competitivitate, și pentru extindere, și pentru politic tradiționale, dacă ne gândim la România?
Siegfried Mureșan: Ceea ce dumneavoastră ați spus nu contrazice intenția mea și raționamentul meu. Ce încerc să spun: structurile noastre trebuie reformate. Ce mai spun este că raportul Draghi trebuie privit în integralitate. A selecta doar această afirmație ”Draghi spune să cheltuim mai mulți bani” ar fi o greșeală și vă spun că doar a cheltui mai mulți bani nu ne rezolvă problemele structurale din Europa, doar ne îndatorează și prea multă datorie înseamnă sărăcie. Doar a cheltui bani așa cum este una dintre solicitările raportului Draghi, dar nu este singura și nu este nici prima, nu ne crește bunăstarea, nu ne face mai competitivi, nu ne îmbogățește pe termen lung, ci ne sărăcește pe termen lung.
Ce trebuie făcut este să modernizăm structurile ca atare. După aceea se vor întâmpla două lucruri: sectorul privat va fi mai atras să investească, va putea genera mai multă valoare adăugată, vom genera mai multe investiții private și necesarul investițional despre care vorbiți va fi mai mic și vom putea evalua atunci necesarul de investiții, decalajul, deficitul de investiții. Atunci va trebui să venim și cu investiții publice, dar pe structuri noi, moderne, nu pe structurile vechi. Pe structurile vechi este doar risipă de bani. Pe structurile noi, modernizate, reformate, competitive merită să venim cu investiții publice și ați spus foarte bine: bugetul UE este aproximativ 1% din venitul național brut la statelor membre, din PIB-ul fiecărui stat membru, în medie.
Din 1% nu rezolvăm problema competitivității. Ce trebuie să face este cum am spus: să reformăm structurile. Prin reformarea structurilor să generăm mai multe investiții private, după aceea să evaluăm deficitul de investiții și dacă e nevoie de bani publici, să venim cu bani publici, dar bine investiți în structurile modernizate de la fiecare nivel: local, regional, național și european.
A ne aștepta ca nivelul european să rezolve de unul singur problema… Nu va putea deoarece bugetul UE este doar 1% din VNB. Ce poate face UE? 1% nu este puțin. Sunt peste 1000 de miliarde de euro pe șapte ani. Trebuie ca din fiecare categorie de investiții să ne asigurăm că contribuim la creșterea competitivității UE. Adică din fondurile structurale și de coeziune, banii trebuie să fie absolviți în așa fel încât să îmbunătățim competitivitatea, să modernizăm economia UE. În parte, acest lucru se întâmplă deja. Când construiești o autostradă, ești mai competitiv, reduci cheltuielile pentru investitori.
Trebuie să aliniem mai bine fiecare politică a UE și fiecare componentă a UE cu acest obiectiv al competitivității. Inclusiv în agricultură, prin fondurile europene cheltuite putem avea o sporire a competitivității. În cercetare, în inovare, în digitalizare. Da, bugetul UE este parte a soluției, dar nu poate fi singura soluție și, cu siguranță, a cheltui mai mulți bani nu ne rezolvă decalajul de competitivitate dacă nu efectuăm și reformele structurale necesare.
CaleaEuropeană.ro: Este adevărat că discuția despre bani nu avantajează Uniunea Europeană pentru că aici vedem dinamica care o dezavantajează, dar tot raportul Draghi spunea că economia europeană suferă pentru că ea joacă după reguli, pe când ceilalți parteneri nu o fac la fel. Pentru că vorbim de reguli. România este un stat care achiesează foarte mult la principiile și valorile UE și ca poziționare în dosare europene. Cum vedeți din această perspectivă echilibrul între – ați menționat deja partea de fonduri structurale pentru competitivitate – a menține în continuare politici tradiționale foarte bine finanțate pentru că este clar că România nu a reușit în timpul de la aderare să investească cu cap pentru a genera competitivitate și creștere în contextul în care există presiuni pe politica de migrație, dorință de a investi în politici digitale și verzi și există și componenta legată de extindere în care acele bugete tradiționale vor merge foarte mult și către statele care vor dori să adere sau vor adera?
Siegfried Mureșan: Reputația fondurilor europene în România este mai proastă decât ar merita să fie în sensul în care, de când am aderat la UE până astăzi, am absorbit peste 95 de miliarde de euro, am contribuit aproximativ 30 de miliarde de euro, am absorbit cu peste 65 de miliarde de euro mai mult decât am contribuit. Am avut întârzieri câteodată, dar am reușit să absorbim în fiecare exercițiu multianual de 7 ani de zile peste 95% din fondurile care ne-au stat la dispoziție. A dat asta roade? Da. Rata șomajului este jumătate față de momentul preaderării. Nivelul salariului și PIB-ul pe cap de locuitor este în termeni nominali de 10 ori mai mare decât a fost la momentul aderării și după ce scădem rata inflației, în termeni reali, tot este de patru ori mai mare. Asta înseamnă că oamenii își permit, în termeni reali, de patru ori mai multe lucruri decât în 2007. Oamenilor le merge mai bine și aceste salarii nu ar fi sustenabile pentru economie dacă competitivitatea nu s-ar fi îmbunătățit. Deci fondurile europene au fost puse la lucru. Ne-am fi dorit mai mult? Cu siguranță. Din acest punct de vedere, afirmația dumneavoastră e justificată. Mereu se poate mai bine, dar reputația și rezultatele fondurilor europene în România totuși sunt bune, ai ele au devenit principalul element de investiții. Întrebarea importantă pentru care ați pus-o legată de viitor. Ce facem pe viitor? Unde cheltuim banii pe viitor și ce echilibru asigurăm?
Bugetul UE are două mari categorii de investiții: fondurile structurale și de coeziune și care construim autostrăzi, anvelopăm blocuri, extindem rețele de infrastructură, apă, electricitate, canalizare, iluminat public în orașe și în sate; banii pentru agricultură.
Acestea două sunt priorități tradiționale ale UE au fost necesare, sunt necesare în continuare. Securitatea alimentară, având în vedere situația din Orientul Mijlociu, din Ucraina, din Africa. E clar că în UE trebuie să producem mai mult, nu mai puțin, e clar că fermierii au nevoie de mai mult, nu de mai puțin sprijin.
Politica de coeziune s-a modernizat de la un buget multianual de șapte ani de zile la următorul. În ultimii șapte ani de zile, am investit mai mult în digitalizare, în tranziție spre economie verde decât am făcut-o în trecut.
Și politica de coeziune este principala sursă de investiții publice în România în momentul de față.
Aceste două politici sunt importante și în viitor, trebuie finanțate, iar UE are acum și noi priorități: apărarea, securitatea, controlul frontierei externe, cercetare, inovare, digitalizarea și tranziția spre o economie verde care, repet, în parte pot fi susținute și de coeziune, dar nu în mod exclusiv.
Va fi nevoie să avem un echilibru între vechile priorități și noile priorități și trebuie să spunem foarte clar: Uniunea Europeană nu poate face mai mult dacă nu primește instrumentele necesare, iar un instrument cheie este bugetul Uniunii Europene, iar dacă dorim ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru oameni în viitor, e clar că trebuie să-i punem la dispoziție și un buget mai mare. Nu vom putea avea o creștere uriașă. Ar fi politic, nerealist. Nu sunt banii necesari, dar o creștere moderată, justificată, bine argumentată, bazată pe noile nevoi, acolo unde este necesară cred că este fezabilă. Deci va trebui să avem un echilibru între vechile și noile priorități, iar la final cred că vom avea o creștere moderată, graduală a bugetului multianual după 2027.
CaleaEuropeană.ro: Un scurt răspuns la această creștere graduală. Cum vedeți problematica resurselor proprii ale Uniunii Europene?
Siegfried Mureșan: Ele sunt necesare. În momentul de față, Uniunea Europeană este finanțată în principal din contribuții ale statelor membre. Asta înseamnă că din șapte în șapte ani, guvernele statelor membre se întâlnesc pentru a decide cât pun la dispoziția Uniunii Europene în următorii 7 ani. Sunt decizii politice și fiecare președinte, prim-ministru care negociază este interesat ca țara sa să plătească cât mai puțin, să primească cât mai mult. Sunt 27 de interese naționale, adesea divergente. Nu e cel mai bun lucru pentru Uniunea Europeană. Cel mai bun lucru pentru Uniunea Europeană ar fi ca finanțare să fie automată, predictibilă și transparentă. Oamenii să știe câți bani merg în bugetul Uniunii Europene și exact ce primesc la schimb, să nu fie rezultatul unui troc între 27 de state membre.
De aceea, surse proprii de venit ale Uniunii Europene, din care Uniunea Europeană să-și genereze automat veniturile, iar contribuțiile statelor membre să fie diminuate în mod corespunzător, este răspunsul jos, răspunsul onest.
CaleaEuropeană.ro: Revenind la multiplele calități și îndatoriri și responsabilități pe care le aveți, în egală măsură în Parlamentul European sunteți și președintele delegației pentru relația cu Republica Moldova, o poziție pentru care ați fost reconfirmat în acest nou mandat, dar ați fost numit recent și raportor pentru planul de creștere și reformă pentru Republica Moldova, cel anunțat de Ursula von der Leyen, la Chișinău, pe 10 octombrie, de 1,8 miliarde de euro pentru următorii 3 ani. Iată! Un plan anunțat cu 10 zile înainte de alegerile din Republica Moldova. Ce semnal transmite acest lucru și ce semnal transmite Uniunea Europeană prin deciziile la care și dumneavoastră, din perspectiva activității politice, ați participat în această perioadă? Și mă refer la acest plan, mă refer și activitatea din Consiliu, unde statele membre au reușit, la propunerea României, să meargă pe repede înainte cu acel pachet de sancțiuni. Mă refer și la rezoluția politică din Parlamentul European pe care dumneavoastră ați co-inițiat-o. Le-am enumerat pentru că ne interesează, fiind atât de aproape de alegerile din Publica Moldova și referendumul de acolo. Ce mesaje transmitem și cum decodificăm aceste lucruri pentru publicul și pentru societatea de la Chișinău și din Moldova?
Siegfried Mureșan: Foarte simplu: Republica Moldova este importantă pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană. Vedem acest lucru, cel târziu după începutul invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armatei ruse în Ucraina. Vedem cât e de important pentru Uniunea Europeană să fie înconjurată de vecini siguri. Republica Moldova este un stat care dorește integrarea europeană. Oamenii s-au exprimat în acest sens la ultimele alegeri prezidențiale și la ultimele alegeri parlamentare. Este un stat care își respectă angajamentele față de partenerii europeni și de aceea a ajuta Republica Moldova este justificat, e corect și este chiar în interesul Uniunii Europene.
În ultimii 2 ani de zile, Republica Moldova și Uniunea Europeană au reușit împreună să facă progrese remarcabile. Republica Moldova a devenit stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană și a început negocierile de aderare. A trecut prin aceste prime etape – depunere cerere de aderare, acordare statut de stat candidat, decizie de începere a negocierilor și începerea efectivă a negocierilor – în aproximativ 2 ani de zile. În cazul României, aceste prime etape au durată total aproximativ 5 ani de zile. Deci Uniunea Europeană este dispusă să integreze în Republica Moldova repede în rândurile sale. Sprijinul pe care Republica Moldova îl primește de la Uniunea Europeană este și financiar, iar săptămâna trecută, exact cum ați descris, peședinta Comisiei Europene s-a aflat la Chișinău și a prezentat un pachet de ajutor economic de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova pe următorii 3 ani de zile: 2025-2026-2027. Aceasta este propunerea Comisiei Europene.
Noi, Parlamentul European, trebuie să adoptăm legea acum. Eu am fost săptămâna aceasta, într-adevăr, desemnat negociatorul Parlamentului European, raportor, responsabil de adoptarea legislației în acest sens.
Obiectivul meu este să adoptăm legislația cât mai repede în următoarele săptămâni, pentru ca banii se poate veni cât mai repede în Republica Moldova.
Deci, acest pachet de ajutor lansat de președinta Comisiei Europene arată cât de serios este angajamentul Uniunii Europene în Republica Moldova și arată faptul că noi vrem ca oamenii să aibă o creștere a nivelului de trai, locuri de muncă stabile, bine plătite, dezvoltare economică cât mai repede în Republica Moldova, chiar și înainte de data aderării, în timp ce Federația Rusă nu are nimic de oferit Republicii Moldova, decât șantaj.
De altfel, Uniunea Europeană vine cu sprijin, vine cu sprijin financiar și dorește să apropie cât mai repede Republica Moldova de Uniunea Europeană.
CaleaEuropeană.ro: Mai ales că și semnalul pe care l-a dat Comisia Europeană în acest sens vine și ca o continuare care arată comunicare foarte bună dintre instituțiile UE pe subiectul legat de Republica Moldova, pentru că și dumneavoastră, în plenul Parlamentului, cu rezoluția adoptată, ați solicitat finanțări în cadrul instrumentelor de preaderare pentru Republica Moldova și Parlamentul solicităm acest lucru.
Siegfried Mureșan: Adevărul este următorul: în ultimii 2 ani de zile, toate statele membre ale Uniunii Europene au înțeles importanța Republicii Moldova. Dacă în trecut, nouă, României ne era mai greu să mobilizăm sprijin pentru Republica Moldova, acum România este în continuare vârf de lance. Autoritățile, MAE, președintele sunt vârf de lance în ceea ce privește Republica Moldova. La nivel european reușim însă mult mai ușor să mobilizăm sprijinul celorlalte state membre. Există o platformă de sprijin pentru Republica Moldova lansată de România, Franța și Germania, la care participă multe state membre.
După cum am spus, Consiliul de Miniștri a decis sancționare a persoanelor care destabilizează Republica Moldova printr-o adoptare a unui nou pachet de sancțiuni la propunere a României. În Parlamentul European, la propunerea noastră, europarlamentarilor, Partidului Național Liberal și cu sprijinul grupului Partidului Popular European, săptămâna trecută, am adoptat, cu largă majoritate, o rezoluție de sprijin pentru Republica Moldova. Peste 500 de europarlamentari, din ce aproximativ 650 care au participat la vot, au votat în favoare.
Deci, din punct de vedere politic, sprijinul pentru Republica Moldova nu a fost niciodată mai mare. El este datorat situație din regiune, dar și faptului că în momentul de față autoritățile de la Chișinău sunt un partener de încredere și își respect toate angajamentele față de instituțiile Uniunii Europene.
CaleaEuropeană.ro: Și acest lucru s-a văzut în aceste zile, la Consiliul European, când, poate pentru prima dată, am avut un capitol atât de consistent în concluziile Consiliului European privind Republica Moldova, pornind de la ideea că toți liderii statelor membre sprijină ferm Republica Moldova în procesul de aderare. Un summit care a debutat, asemenea tradiției, cu reuniunile politice ale marilor familii politice europene. Prin urmare, și summitul PPE, unde dumneavoastră participați în calitate de vicepreședinte al Partidului Popular European, în vreme ce în Parlament, îndepliniți aceeași calitate la nivelul grupului politic, iar la acest summit al PPE s-au întâmplat două lucruri pe care aș dori să le abordăm în următoarele minute, și anume acea declarație privind combaterea migrației clandestine și reafirmare a susținerii PPE pentru aderarea României la spațiul Schengen în contextul opoziției Austriei și prezența acolo a președintelui PNL, Nicolae Ciucă. Dumneavoastră aveți o poziție foarte clară în acest sens. Ați și exprimat-o. S-a văzut că acea carte jucată de cancelarul Nehammer, cartea ultra-conservatoare, extremistă, de a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, nu i-a adus niciun câștig electoral. Cum vedeți posibilitatea ca România să adere la spațiul Schengen și cu frontierele terestre până la finele acestui an, având în vedere evoluția de pe scena austriacă și de pe scena europeană?
Siegfried Mureșan: Sunt absolut convins că România va adera în următoarele luni și cu frontiera terestră la spațiul Schengen fiindcă îndeplinim toate condițiile, fiindcă toată lumea vede că aderarea noastră cu frontiera maritimă și aeriană este un plus de securitate pentru întreg spațiul Schengen. Inclusiv Austria vede că cifrele privind migrația ilegală din România, cifrele propriilor lor autorități sunt extrem de mici.
România își îndeplinește toate angajamentele, inclusiv lucrurile pe care le-am agreat cu Austria în urmă cu un an de zile, când am aderat cu frontiera aeriană și maritimă.
În Austria au avut loc acele alegeri care au dus la populismul nejustificat al tuturor celor trei mari partide pentru că trebuie spus: socialiștii austrieci, partidul cancelarului Nehammer și partidul extremist, toate au fost împotriva aderării României la spațiul Schengen. Cel mai vizibil a fost cancelarul fiindcă pe le l-am văzut, dar, din păcate, toate cele trei mari partide din Austria s-au opus în trecut.
Cred că acum, după aceste alegeri, putem avea o schimbare de optică. Dialogul există permanent între autoritățile de la București și cele de la Viena cu medierea Comisiei Europene, în principal la nivelul Ministerului de Interne și MAE, dar și la nivel politic. La cel mai înalt nivel, nu se ratează nicio oportunitate de a discuta acest subiect.
Ieri, la summitul PPE la care au fost prezenți 11 șefi de state și de guvern, președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European, președintele Senatului României, președintele Nicolae Ciucă, a reușit să introducă în declarația finală a acestui summit angajamentul clar la PPE de a susține aderarea fără întârziere a României și Bulgariei la spațiul Schengen și cu frontiera terestră.
Semnalele de la Viena pe care le-am văzut trebuie citite corect. Dacă așteptăm minuni peste noapte, atunci nu le vom vedea, dar dacă așteptăm ca urmare a unui dialog susținut, să avem o schimbare de poziție a Austriei în următoarele câteva luni, atunci cred că aceasta este abordarea corectă și atunci cred că așteptările noastre se vor îndeplini.
În ultima săptămână, ministrul de interne al Austriei a declarat foarte clar că nu suntem încă la finalul drumului, dar suntem pe direcția corectă, o declarație favorabilă, pozitivă și mai bună decât declarațiile anterioare. E clar că există voință politică de a rezolva problema pe termen scurt. Așa cum noi am identificat corect momentul la finalul anului trecut și am reușit să obținem aderarea cu frontiera aeriană, așa cred că vom identifica corect momentul și în următoarele luni, vom fructifica prima oportunitate și vom obține aderarea și cu frontiera terestră.
CaleaEuropeană.ro: O ultimă întrebare pentru că dumneavoastră cunoașteți încă din fașă felul în care a apărut Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivelul UE ca parte a Next Generation EU și practic umbrela care îmbracă și care susține Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. Zilele acestea, la Bruxelles, președintele Senatului și al PNL, Nicolae Ciucă, a discutat cu Ursula von der Leyen și cu alți oficiali europeni posibilitatea ca PNRR să fie prelungit ca termen de absorbție a banilor, dar și ca implementare a proiectelor, cu cel puțin doi ani. Ar însemna undeva la 2028. Care este potențialul acestei propuneri și ce miză are?
Siegfried Mureșan: Propunerea președintelui Ciucă de a avea o prelungire a PNRR cu doi ani este justificată și sunt convins că va reuși să obțină sprijin european în acest sens. Premierul Ciolacu stă blocat de aproape un an de zile cu o cerere de plată și e clar că va trebui să recuperăm în viitor decalajul cauzat de guvern, anul acesta, și de aceea nevoia de a prelungi PNRR-ul. Și alte state sunt în situații similare. România a fost în prima treime a clasamentului în ceea ce privește plățile primite anul trecut, când avuseserăm pre-finanțarea și două plăți efectuate. Acum, de un an de zile, guvernul actual nu a reușit să obțină nici măcar o singură plată și ne îndreptăm spre partea a doua a clasamentului și riscăm și cea mai mare suspendare de fonduri europene din PNRR pe care a avut-o orice stat membru al UE, din păcate. Până acum, cea mai mare suspendare la o plată din PNRR a avut-o Italia: 500 de milioane de euro la o plată de 19 miliarde de euro. Acum, din păcate, România, la o plată de 2,7 miliarde de euro, riscă o suspendare de peste 1 miliard de euro. E foarte mult.
Noi nu vrem să pierdem acești bani și trebuie să găsim soluții pentru a face mai bine în viitor decât a făcut guvernul anul acesta și de aceea prelungirea PNRR este o soluție. Sunt întârzieri și în alte state. Cred că se va forma masa critică pentru a atinge acest obiectiv și vă spun că eu, care sunt în PE – am fost negociatorul pentru adoptarea legislației europene privind finanțarea PNRR-urilor și mă voi ocupa în continuare de acest dosar – vă spun că noi, PE, am vrut o durată de viață mai lungă a PNRR-ului. Consiliul, guvernele, nu au vrut acest lucru. În momentul de față este 2026. Încercăm să obținem o prelungire cu 2 ani de zile.
Dacă Comisia Europeană va face această propunere, din Parlamentul European vom acorda imediat susținere.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului Lucian Pahonțu, care va rămâne în funcția de director al SPP
Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza
Depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de 95%, anunță Comisia Europeană: Ne oferă posibilitatea de a menține aprovizionarea și prețurile stabile în această iarnă
Ministrul Economiei arată „progresul evident” al schimburilor comerciale România-Turcia: Am avut o țintă de 10 miliarde de dolari, iar acum suntem deja la 11,5 miliarde de dolari
ICI București participă la InnopRo Summit 2024, arătându-și astfel angajamentul de a contribui activ la dezvoltarea ecosistemului de inovație digitală din România
Ministrul Luminița Odobescu: Participarea universităților românești în alianțe universitare europene constituie o prioritate strategică pentru stimularea educației și promovarea diplomației culturale și academice în Europa
Sprijinul „material și diplomatic” al Chinei pentru Rusia este o „amenințare directă” pentru securitatea Europei, avertizează șeful diplomației UE
UE și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică
Josep Borrell subliniază nevoia unui ”răspuns contondent și unit” la desfăşurarea de trupe nord-coreene în Rusia
Emmanuel Macron, mesaj în română pentru moldoveni înainte de turul 2 al prezidențialelor: “Calea europeană este cea a libertății și democrației”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Viktor Orban a sfidat din nou UE, devenind primul oaspete oficial al președintelui de extremă-dreapta al Parlamentului Austriei, în vreme ce Szijjarto susținea discurs în rusă în Belarus despre ”cooperarea eurasiatică”
România va avea un hub unic de cercetare în Europa, la Murighiol, care va avea un impact în dezvoltarea economică, a ecosistemului din Delta Dunării, dar și în domeniul transferului tehnologic
Țările nordice își consolidează cooperarea împotriva crimei organizate și în ceea ce privește imigrația, fenomene legate
NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia: Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința intitulată ”Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, organizată în parteneriat cu BNR
Marcel Ciolacu își lansează Planul pentru România, axat pe investiții de 155 miliarde de euro și reindustrializare: Putem fi a 10-a economie a UE în următorii cinci ani
INTERVIU | Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE: Cu 1% din PIB nu rezolvăm problema competitivității UE. Trebuie să reformăm structurile și să generăm investiții
Trending
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago
Bugetul UE pentru 2025. Gheorghe Falcă a reușit să includă în poziția de negociere a PE ”priorități strategice” pentru dezvoltarea infrastructurii de transport: Pentru România, beneficiile vor fi semnificative
- INTERVIURI7 days ago
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
- SĂNĂTATE2 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE