Connect with us

INTERVIURI

Interviu. Ministrul Apărării Mihai Fifor: România a cerut să găzduiască unul dintre noile comandamente NATO

Published

on

România a solicitat să găzduiască unul dintre comandamentele pe care NATO intenționează să le creeze, a anunțat ministrul Apărării Naționale Mihai Fifor, într-un interviu acordat Calea Europeană.

”Am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component”, a precizat Fifor.

Cele 29 de țări membre ale NATO au decis miercuri transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei, cât și înființarea unui centru de operații cibernetice.

Totodată, Mihai Fifor a anunțat că în perioada 12-14 martie va avea loc reuniunea miniștrilor Apărării din țările B9 la București. Anunțul privind organizarea acestui summit a venit prima oară în luna octombrie la ceremonia de inaugurare a Centrului de Excelență NATO pentru Contrainformații Militare din Cracovia. Lansat la iniţiativa României şi Poloniei, Bucureşti 9 (B9) oferă o platformă pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între aliaţii participanţi, în vederea articulării contribuţiei specifice a acestor state la procesele în derulare la nivelul Alianţei, pe baza experienţei şi expertizei pe care o deţin şi a intereselor comune de securitate, în deplină concordanţă cu principiile solidarităţii şi al indivizibilităţii securităţii statelor membre NATO.

Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă, în premieră, la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic, a susținut Fifor.

Urmăriți înregistrarea video a interviului: 

Premieră: Reuniune B9 la București în luna martie

”Trebuie să punem în context ceea ce se întâmplă la Bruxelles, pentru că tot ceea ce se va petrece la summitul din iulie se va circumscrie, practic, acestor activități de pregătire pentru participarea la summit. Dacă vreți, este o cursă a fiecărui participant la această reuniune, a fiecărei țări membre NATO, pentru a reuși să contribuie și să construiască o agendă cât mai consistentă pentru întâlnirea din iulie. 

În ce ne privește pe noi, ca țară, vreau să spun că am avut o agendă foarte încărcată, a fost dincolo de prezența în plen, ieri și astăzi au avut loc mai multe întâlniri bilaterale, am avut posibilitatea să mă întâlnesc omologul meu polonez, cu ministrul canadian al Apărării, cu secretarul Apărării domnul James Mattis în dimineața aceasta, dar la fel de importante au fost și celelalte întâlniri cu colegii de pe flanucl estic – toți miniștrii din formatul B9 pe care o să îl găzduim la București între 12-14 martie anul acesta. Chiar această reuniune B9 de la București, în parteneriat cu Polonia, nu face altceva decât să constituie o etapă în pregătirea summitului din luna iulie”, a transmis ministrul Apărării.

”Summitul NATO din iulie va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează”

”Agenda a fost una încărcată, de la discuțiile despre noua agenda nucleară și până la modul în care fiecare dintre țările membre își achită obligațiile asumate față de alianță și, în cazul nostru, față de partenerul strategic SUA. Au fost discuții foarte consistente pe modul în care NATO își va construi agenda în perioada următoare și, în opinia noastră, summitul va da liniile directoare pentru modul în care Alianța se va poziționa în anii care urmează. Este o discuție întreagă legată de crearea unui hub pe sud cu o echilibrare a prezenței aliate sud-nord, dar în egală măsură noi am continuat să susținem punctul de vedere în care regiunea Mării Negre acolo unde România joacă cel mai important rol ca furnizor de securitate, chestiunea Mării Negre am solicitat să fie un capitol aparte în summitul NATO din această vară. Punctul nostru de vedere este acela că situația la Mare Neagră nu este deloc una îmbucurătoare, ba dimpotrivă credem că prezența Federației Ruse este tot mai agresivă și Rusia se întărește militar în peninsula Crimeea și nu mai este un secret pentru nimeni. Am discutat această chestiune în contextul mai larg al situaiei din regiunea Mării Negre cu situația tensionată din Ucraina, cu prezența militară rusă din Transnistria, cu bazinul Mării Negre care este tot mai întărit de Federația Rusă și am arătat că pe flancul estic trebuie întărită prezența în zona Mării Negre, un lucru de care am fost asigurați că se va întâmpla – atât de partenerii din Alianță, cât și de partenerul nostru strategic”.

Ministrul Mihai Fifor, întrevedere cu secretarul american al Apărării Jim Mattis. Oficialul american ar putea veni în România în prima jumătate a anului

”În întâlnirea cu secretarul Apărării James Mattis am prezentat aceste lucruri, am discutat despre modul în care România a continuat să aloce 2% din PIB pentru Apărare, anul trecut a fost pentru prima dată după mulți ani de când România, după o decizie politică susținută, corectă, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Nu a fost ușor pentru MApN să gestioneze acest 2%, însă ne-am achitat cu brio, consider eu, de această obligație încercând să derulăm programe majore din cele 8 programe de înzestrare pe care le-am aprobat în CSAT și Parlament. Să reamintim că anul trecut s-a semnat contractul pentru achiziția rachetelor Patriot și a și fost achitat primul sistem Patriot. Anul trecut a început procedura de achiziție pentru cele 227 de transportoare blindate Piranha 5, împreună cu General Dynamics, o investiție care se va derula la Uzina Mecanică din București, deci practic întoarcem bani în industria de apărare românească. Acest contract s-a încheiat în mod bun pentru țară în 8 ianuarie”, a declarat Fifor.

Anul 2018, anul Marinei – 3 submarine și patru corvete multifuncționale

”Anul acesta continuăm: alocăm din nou 2% din PIB, este o sumă consistent mai mare pentru că România a înregistrat o creștere economică, deci și Produsul Intern Brut este mai mare. Chiar în momentele în care vorbim, are loc ședința de guvern în țară și acolo se aprobă proiectul de guvern privind achiziționare rachetelor HIMARS și tot astăzi în ședință va intra hotărârea de guvern pentru derularea procedurilor de construire a celor patru corvete multifuncționale cu două precondiții foarte ferme. Una dintre acestea este legată de faptul că cele patru corvete se vor construi într-un șantier naval din România, iar cu offsetul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care le avem deja în dotarea Forțelor Navale Române. Anul 2018, an centenar va fi Anul Marinei.

Asta înseamnă, că pe lângă corvetele multifuncționale, am găsit resursele necesare să pornim și programul privind bateriile de coastă pe care le vom achiziționa tot pentru întărirea apărării la Marea Neagră și tot anul acesta, vom duce în CSAT aprobarea unui nou program major de înzestrare, legat de lupta antisubmarină. Marina a solicitat și are nevoie să se întărească cu astfel de capabilități. Practic, vom încerca să construim într-un șantier naval în România, prin transfer tehnologic și în parteneriat, 3 submarine care să intre în dotarea Forțelor Navale Române. Una peste alta, toate lucrurile acestea au fost prezentate și în cadrul reuniunii miniștrilor, dar și în cadrul bilateralelor pe care le-am avut. I-am încredințat pe partenerii noștri că România rămâne un aliat de nădejde cu o determinare politică militară extrem de mare de a-și duce la bun sfârșit cele asumate”, a transmis ministrul.

Doar România și alte cinci state alocă 2% din PIB pentru Apărare

”Mai fac o precizare, sunt numai șase țări în momentul de față, în cadrul Alianței, care alocă 2% din PIB, dar discuțiile nu s-au referit doar la alocarea aceasta de fonduri. Se discută despre cei 3 C – cash, capabilities și contribution. România, la ora asta, acoperă toate cele 3 coordonate, acoperă 2% din PIB, își construiește noi capailități prin programe majore de înzestrare, iar în ce privește contribuția în teatrele de operații, noi contiuăm să fim prezenți cu aproape 700 de militari în teatrele de operații, la aceștia se adaugă și 23 de jandarmi pe care MAI îi va dispune în Afganistan și Irak”.

Am solicitat sprijin de la secretarul american Mattis, prin prezența americană la brigada multinațională”

Foto: Delegatia Permanenta a Romaniei la NATO

”Pentru cei care au avut răbdare să parcurgă Satrategia de Apărare a Administrației Trump, au remarcat că SUA identifică două potențiale amenințări: Rusia și China. Pe noi, ca prezență în flancul estic al Alianței și principal actor la Marea Neagră, ne interesează foarte mult amenințarea Federației Ruse. James Mattis a continuat să accentueze, la rândul său, toate aceste chestiuni și a dat asigurări că partenerul american va continua sp dezvolte capabilități în România.

La rândul nostru, noi l-am asigurat de tot sprijinul, de pildă, pentru dezvoltare bazei de la Mihail Kogălniceanu. Suntem în faza în care Ministerul Apărării pregătește o hotărâre de Guvern pentru înființarea unei noi baze aeriene la Kogălniceanu și totodată pentru a veni în spriinul partenerilor aemricani cu o hotărâre de guvern care să ducă la posibilitatea achiziționării terenului astfel încât baza de la Kogălniceanu să se poată extinde. Este o investiție foarte consistentă a partenerului american și România și-a asumat obligația de a sprijini aceată investiție și asta vom face în prima parte a anului.

Noi am solicitat sprijin de la secretarul Apărării Mattis pentru brigada multinațională, prin prezența americană la brigada multinațională și solicitarea noastră, conform celor spuse de secretarul Apărării Mattis, este în analiză și sperăm că va avea un răspuns favorabil.

În altă ordine de idei, am primit asigurări de la James Mattis că poate anul acesta, poate chiar în prima jumătate a anului, va efectua o vizită în România și vom putea prezenta toate aceste lucruri discutate și face o evaluare chiar la București, acolo unde este important” a declarat Fifor. 

România vrea să găzduiască un comandament NATO

Să nu uităm un lucru important pentru România, noi am lansat în cadrul reuniunii ministeriale solicitarea României de a găzdui în România unul dintre cele trei comandamente noi pe care NATO intenționează să le creeze. Noi am solicitat găzduirea unui comandament de 3 stele, un comandament LCC, cum este el prescurtat – Land Command Component. Dacă reușim să aducem în țară acest comandament de forțe terestre, putem spune că România este un jucător cu adevărat important în cadrul Alianței. Vreau să spun că propunerea noastră a fost bine primită, am discutat cu generalul Scaparotti (n.r. comandatul NATO în Europa) ieri de dimineață într-o întâlnire bilaterală, i-am prezentat motivațiile pentru care solicităm un astfel de comandament pe teritoriul României, solicitarea este în curs de analiză.

Suntem într-o competiție care este destul de strânsă, dar noi credem că România, așa cum spunea și Mattis, <România și-a câștigat maturitatea necesară pentru a trecele la o etapă următoare> și cred că reuniunea ministerială din debutul acestui an a demonstrat că România este la masa mare fără niciun fel de problemă”, a declarat Mihai Fifor.

PESCO nu este duplicarea NATO”

”Aseară la cina de lucru pe care am avut-o cu Înaltul Reprezentant Federica Mogherini și cu participarea a două state invitate, Suedia și Finlanda, s-a discutat intens pe tema aceasta. Dacă în decembrie, lumea era ușor confuză neștiind exact încotro va evolua PESCO, și evident că lumea și-a exprimat îngrijorarea, nimeni nu dorește duplicarea NATO la nivel european, aseară, lucrurile păreau că se clarifică. Există o dezvoltare tot mai susținută în sensul acesta în care UE nu își dorește să dubleze, practic, NATO, ci să sprijne cu o forță integrată și coerentă în Alianță.

România încearcă să fie un partener foarte bun și în PESCO, suntem unul dintre cele 23 de state care au aderat la PESCO, dar, desigur, România este membru în Alianța Nord-Atlantică și rămâne membru NATO.

S-a discutat foarte mult despre cooperare industrială, despre Agenția Europeană pentru Apărare. PESCO intenționează să se concentreze pe aceste domenii, pe modul în care se va produce o cheltuire a banului european mult mai judicioasă, pe programe mult mai coerente la care să adere mult mai multe state europene. S-a vorbit despre fărâmițarea tipului de înzestrare militară pe care în momentul de față, statele UE îl au și s-a vorbit despre coerență, mobilitate militară. Una din temele foarte importante ce se vor dezbate la Summitul NATO din iulie va fi cea legată de readiness – de capacitatea de răspuns a fiecărui stat membru al Alianței în termenul solicitat de strategiile NATO. Eu cred că PESCO în această direcție va merge.

Pe 6 martie va fi o reuniune CAE la Bruxelles acolo unde vom participa, pentru că este în formatul miniștrilor Apărării, reuniune prezidată de Federica Mogherini și cu siguranță foarte multe lucruri se vor discuta și atunci și se vor clarifica. Cred că toată lumea a înțeles aseară: PESCO nu este duplicarea NATO și câtă vreme lucrurile sunt transparente și rămân în modul acesta, cu siguranță ele vor funcționa în parametri optimi.”

Conferința de Securitate de la Munchen. ”România este unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic”

Ministrul Apărării a precizat, totodată, că participă la cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), ce debutează vineri în capitala bavareză. Mesajul României va fi acela că România este unul dintre cei mai importanți piloni ai NATO pe flancul estic.

”Este o premieră pentru mine, este pentru prima oară când particip la Conferința de Securitate de la Munchen, cea mai importantă conferință de gen din lume la acest moment. Merg împreună cu colegii într-o delegație consistentă, ni se alătură și consilierul pe securitate al domnului președinte Iohannis, domnul general Oprișor, desigur secretarul de stat din cadrul MAE domnul Ciamba, deci încercăm să reprezentăm România fără niciun fel de emoție în această conferință foarte importantă.

Mesajul este același pe care l-am dat și în cadrul reuniunii ministeriale de la NATO, România este un stat membru NATO care nu poate să nu fie luat în calcul, unul dintre cei doi piloni importanți ai Alianței pe flancul estic și toate dezvoltările pe care le avem, cu sprijin politic consistent și cu srijin militar, arată că România intenționează să își întărească această poziție în cadrul Alianței și parteneriatului cu SUA.”, a declarat ministrul Apărării. 

 

 

.

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, anunță fonduri de sute de milioane de euro pentru plata medicilor – eroi. Cum vor fi cheltuite fondurile alocate de Comisia Europeană pentru combaterea efectelor COVID 19

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul fondurilor europene Marcel Boloș a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre cum vor fi cheltuite fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană în lupta împotriva pandemiei cu noul coronavirus, majoritatea componentelor de cheltuieli acoperite urmând să vizeze șomajul tehnic al angajaților, achiziția de echipamente medicale, stimulente financiare pentru medicii-eroi și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii.

“Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile (…) Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro”, a spus Boloș.

Acesta mai precizat că Guvernul mai are în lucru o componentă de stimulente pentru risc ce vor fi acordate medicilor, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirusul.

Interviul integral:

Prima tranșă de 666 de milioane de euro de la Comisia Europeană a intrat deja

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule ministru, Aș vrea să începem cu această știre anunțată de Comisia Europeană. Știu că a fost anunțată și la noi în țară, în legătură cele 3,1 miliarde de euro rapartizate României din cele 37 la nivel european pentru combaterea efectelor COVID-19. Puteți să ne descrieți liniile mari de finanțare și domeniile în care vor fi distribuți acești bani?

Marcel Boloș: Cele 3,1 miliarde de euro pornesc de la pre-finanțarea pe care România o are la dispoziție pentru care obligația de justificare și de prezentare a documentelor pentru pre-finanțare se amână sau s-a amânat până la sfârșitul actualei perioade de programare. Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile și să facem decontările din fonduri europene conform categoriilor de cheltuieli pe care ni le-am planificat în această perioadă. Acum să vă spun referitor la destinație. Sunt practic câteva categorii de cheltuieli mari care se pot face din bugetul Uniunii Europene și pentru care există un agrement cu Comisia Europeană. Prima, care deja se cunoaște, este cea de legată de șomajul tehnic. După cum deja în spațiul public angajatorii cunosc, prevederile ordonanței de urgență 30/2020, se suportă 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult din salariul mediu brut. Acesta este algoritmul de calcul pentru această categorie de cheltuială. În cadrul Programului Operațional Capital Uman există o primă parte de fonduri de 300 de milioane de euro pe care am identificat-o și a cărei decontare va începe cu luna mai. Angajatorii plătesc în momentul de față din fondurile alocate în avans din bugetul asigurărilor pentru fondurile de șomaj, Am pus deja ghidul în consultare publică pe această componentă de cheltuială și estimez că începând cu luna mai să avem contractul de finanțare și să putem ca din banii pe care ni i-a trimis Comisia Europeană să facem primele trageri.

300 de milioane euro pentru plata șomajului tehnic

CaleaEuropeană.ro: Sunt 300 de milioane de pentru șomajul tehnic. Pentru câte luni ajunge această sumă? Ați făcut o simulare?

M.B.: În momentul de față, numărul de contracte care se suspendă este într-o continuă creștere. Îmi e foarte greu să spun pentru câte luni ne va ajunge. Ce pot să spun este că, în paralel cu aceste fonduri pe care le-am identificat în primă etapă, mai analizăm apelurile de proiecte din cadrul Programului Operațional Uman care nu mai corespund cu situația actuală, gen cursuri de calificare care în momentul de față nu mai sunt valabile pentru că realitatea pieței este alta. Dacă vom mai avea apeluri de proiecte pe care le putem închide sau apeluri de proiecte care pot fi parțial anulate, vom reloca banii spre componenta aceasta de cheltuială. Statul poate să rămână o anumită parte de cheltuieli cu șomajul tehnic pe care să le asigure din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Ce pot să asigur sau să ne asigurăm că banii vor fi alocați în limita a cât vom avea disponibil pentru această componentă de cheltuială pe care o avem. Trebuie să ținem cont că suntem aproape de sfârșitul perioadei de programre și că sunt apeluri pentru care contractele de finanțare au fost deja încheiate. Era bine de la nivelul Comisiei Europene să aducă fresh money pentru aceste cheltuieli pe care statele membre le au, fiindcă nu este foarte simplu să acoperi din fonduri europene. Este aproape imposibil să acoperi din fonduri europene nevoile pe care statele membre le au în acest moment.

CaleaEuropeană.ro: Noi aveam o rată de contractare de peste 90%. Asta înseamnă că dacă băgăm bani în șomaj tehnic și în alte chestiuni economice…

M.B.: Ne bizuim pe faptul că se vor mai face economii de cheltuială la licitații, ne bizuim pe faptul că mai sunt și corecții financiare în sistem, care se dau pentru anumite categorii de nereguli. Ne bizuim pe sumele de bani care nu sunt în totalitate contractate. Deci sunt sursele acestea.

CaleaEuropeană.ro: Nu vă lasă să mutați de pe un program pe altul? De exemplu, de pe Programul Infrastructură Mare, unde este clar că o să avem dezangajări. Nu vă lasă să mutați spre spital Capital Uman, de exemplu?

M.B.: Transferul între fonduri, nu. Este reglementat. Noi am solicitat să ne lase să facem și astfel de transferuri între Fondul de Coeziune sau Fondul Social European. Este preluată propunerea noastră în propunerea de modificare a regulamentului Comisiei Europene, dar așteptăm ca să-și urmeze procedura la nivel european și să intre în vigoare. Fără baza aceasta legală în regulamentul Comisiei Europene nu avem marjă de manevră.

CaleaEuropeană.ro: Cele trei miliarde ar reprezenta practic cei 10% necontractați de România până acum?

M.B.: Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro.

CaleaEuropeană.ro: Deci nu primim 3 miliarde, primim 1,4 miliarde. În situația aceasta, cei 37 de miliarde de euro anunțați, nu sunt 37. 

M.B.: Sunt lichizi 7,5 miliarde de euro. Nouă, de exemplu, ne-au cuprins o tranșă din anul 2018 de pre-finanțare de 491 de milioane de euro și acelor 7,5 miliarde de euro le-au calculat efectul multiplicator la nivelul a 37 de miliarde. Am fost elegant când am spus o componentă fixă și o componentă calculată ca efect multiplicator. În aprilie, mai intră 637 de milioane de euro care reprezintă pre-finanțarea noastră la care avem dreptul pentru anul 2020. Ne-au dat-o în avans.

Patru paliere de acțiune: șomaj tehnic, echipamente medicale, protecție socială, IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Aceștia se duc tot pe șomaj tehnic sau mergeți și pe măsuri în economie?

M.B.: Avem patru mari paliere de acțiune. Un prim palier este cel al șomajului tehnic, pe care l-am explicat, al doilea palier este cel al echipamentelor medicale pentru că în această perioadă, la secțiile de terapie intensivă, componenta de echipamente medicale este cea mai urgentă. Discutăm aici despre ventilatoare, stații de monitorizare la paturile de terapie intensivă, injectomate, laringoscoapte, tot ce este necesar pentru ca să se poată trata bolnavii cu coronavirus. Acolo avem planificat 350 de milioane de euro, dar de această dată banii vin din Programul Operațional de Infrastructură Marea (POCU), de pe componenta de riscuri pentru situații de urgență. Aceasta ar fi o a doua direcție mare și veste bună pentru spitalele care sunt în linia întâi și care așteaptă măsuri concrete din partea noastră. Mai avem, tot pe partea medicală, așa-zisele echipamente de protecție medicală: mânuși, măști pentru față, combinezoane, partea de dezinfectanți și mai avem în lucru o componentă de stimulente pentru risc la medici, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirus și aici, probabil că va fi o reglementare la nivelul guvernului, sper eu, cât de curând.

CaleaEuropeană.ro: Va fi un spor finanțat cu bani europeni?

M.B.: Un spor finanțat cu bani europeni, da.

CaleaEuropeană.ro: Valabil pentru perioada aceasta, a stării de urgență?

M.B.: Pentru perioada în care este decretată stare de urgență.

Stimulente financiare de sute de milioane de euro pentru cadrele medicale din prima linie în lupta cu pandemia de coronavirus, finanțate cu bani europeni, valabile pentru perioada stării de urgență

CaleaEuropeană.ro: Ce sumă va fi sau ce procent din salariu?

M.B.: Deocamdată nu pot să vă avansez multe informații pentru că este o decizie care se va lua la nivel de guvern. Eu sper să se ia cât de curând. Ne uităm și la ce au făcut alte state membre pe această zonă.

CaleaEuropeană.ro: Vor fi zeci de milioane de euro sau sute de milioane de euro sumele alocate pentru medicii-eroi?

M.B.: Cred că fondul va fi destul de generos. Este posibil să fie de ordinul sutelor de milioane de euro dacă durata aceasta de declarare a stării de urgență se prelungește. Nu aș dori să avansez sume pentru că este foarte delicat, este o reglementare care aparține Ministerului Sănătății și acesta este cel care inițiază propunerile pe domeniu.

1000 de asistenți pentru persoanele vârstnice, angajați cu bani europeni

A treia categorie de cheltuială este din zona protecției sociale, a asistenților sociali pentru persoane vârstnice, mă refer la cei peste 65 de ani care sunt fără aparținători și care au venitul sub cel minim garantat. Calculele pe care le-am făcut și din estimările pe care le avem, ar fi nevoie de 1000 de asistenți sociali care să ofere servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice, de îngrijire la domiciliu. Este un apel de proiecte care, până luni, vom avea draftul de ghid al solicitantului pregătit. Vrem, în același timp, să fie pus în funcțiune și un fel de telverde social pentru persoanele vârstnice, astfel încât să poată să apeleze la acest call-center pentru ca să se găsească soluția în funcție de nevoile pe care le pot avea.

CaleaEuropeană.ro: Câți bani vor fi alocați pentru acest apel?

M.B.: În primă fază, ne-am gândit la o sumă estimată de 30 de milioane de euro, din Programul Operațional Capital Uman (POCU) și tot pe componenta socială sunt pachetele de igienă corporală și pachetele alimentare care se distribuie către persoanele care se află în carantină sau către centrele de bătrâni, casele de copii. Programul este mult mai mare. Vine din Fondul european de sprijin pentru persoanele dezavantajate și, fiindcă cuprinde toate persoanele care au venitul sub cel minim garantat, valoare lui este de 250 de milioane de euro, numărul de beneficiari estimați este de aproximativ 1.100.000 de persone.

CaleaEuropeană.ro: Când vedeți pus în aplicare acest program?

M.B.: Până luni semnăm contractul de furnizare de pachete alimentare. Cel de igientă corporală este semnat și vom avea în cursul săptămânii viitoare o discuție cu cei care sunt furnizorii de produse alimentare ca să ne facem un grafic de timp. Dacă se pot constitui stocurile de alimente, din punctul nostru de vedere, după constituirea garanțiilor prevăzute de lege, poate să funcționeze foarte bine din luna aprilie.

CaleaEuropeană.ro: Suntem, din ce ați spus până acum, în interiorul acelui miliard, plus sau minus, cu cele 300 de milioane care au intrat deja și cu cele 600 care vor intra.

M.B.: Da și mai avem a patra direcție care este destinată întreprinderilor mici și mijlocii care au problema capitalului de lucru în momentul de față. Este o schemă la care lucrăm și sper să o definitivăm în curând pentru că avem în vedere două tipuri de probleme cărora va trebui să le găsim soluții: pe de o parte, este problema capitalului de lucru, adică lipsa lichidităților pentru restartarea activității IMM-urilor sau a celor care au intrat în faliment și vor să se reinventeze pe piața business-ului sau în domeniul business-ului. Va trebui să găsim o formulă pentru că Comisia Europeană a elaborat o schemă de ajutor de stat generală, care permite sprijin financiar sub diverse forme din care cel mai relevant este forma de sprijin sub formă de grant în valoare maximă de 800.000 de euro. V-am spus bugetul schemei, nu aș dori să mă pronunț asupra formei prin care o vom acorda-o până când nu mai avem discuții și cu reprezentanții mediului de business.

Până la 500 de milioane de euro vor fi disponibile pentru IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Câți bani sunt la dispoziție pentru această schemă?

M.B: Estimez că până la 500 milioane de euro vor fi disponibile pentru a avea astfel de scheme de grant. Sigur, poate că banii pe care noi i-am identificat nu vor fi suficienți, dar și statul, prin diversele forme pe care le are, inclusiv împrumuturi și datoria publică, poate oferi sprijin IMM-urilor. Noi avem acest avantaj că IMM-urilor le putem acorda o componentă de grant din fonduri europene. Probabil că decizia poate fi similară cu sursa de finanțare de la bugetul de stat. Mi-e greu să spun ce măsură vor lua în calcul colegii de la Ministerul Finanțelor Publice. 

CaleaEuropeană.ro: Și ca termen aproximativ pentru lansarea acestei scheme în România?

M.B: Eu văd pregătită până la sfârșit de aprilie pentru că este o perioadă în care lumea nu prea se gândește la investiții, ci cum să facă față la limitarea răspândirii coronavirusului, după care, în cursul lunilor mai/iunie, să fie posibilă deschiderea apelurilor.

CaleaEuropeană.ro: Deci granturile acestea vor fi acordate pentru investiții sau și pentru rezolvarea unor probleme de capital cum ați spus inițial?

M.B: Corect. Poate fi capital de lucru, fie pentru investiții noi. Îmi este greu să spun dacă o firmă care are probleme de capital de lucru își dorește să facă o investiție. Cele două forme ar fi complementare. 

CaleaEuropeană.ro: Este frustrant pentru cei din regiunile mai dezvoltate, cum este cazul București-Ilfov, însă veți lua în considerare toți agenții economici sau se va pune în vedere locul de proveniență?

M.B: Regulamentul Comisiei nu permite în momentul de față alocări de fonduri între regiunile dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate. Una dintre solicitările noastre către Comisie a fost ca transferul de fonduri între regiuni să poată avea loc în funcție de nevoile identificate în fiecare regiune. Practic, din câte am văzut acum, propunerea a fost reluată în Regulamentul Comisiei și așteptăm să se reglementeze pentru că mi s-ar părea corect în această perioadă, fără să avem restricția pe bugetele regionale, să intervenim în funcție de nevoia care există la nivelul fiecărei regiuni. Nevoia este atât de generalizată acum încât intervenția trebuie judecată în funcție de nevoile existente în piață.

CaleaEuropeană.ro: Deci așteptați o clarificare de la Comisie pentru a avea această flexibilitate regională. 

M:B: Da, da. Am cerut flexibilitate între fonduri, adică să putem transfera între Fondul de Coeziune, Fondul Social European sau invers, am cerut flexibilitate între programe, adică să putem transfera din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare) în POCU (Programul Operațional Capital Uman) și dacă va fi cazul, din POCU în POIM. De asemenea, am cerut să putem transfera fonduri între regiunile mai slab dezvoltate la cele mai dezvoltate, deși sună ciudat, dar cele din urmă au foarte puține alocări de fonduri și sunt foarte afectate. A patra solicitare a fost să avem finanțare 100% pentru echipamentele medicale, ceea ce înseamnă că statul român nu mai pune partea de cofinanțare de 15% cât era până în prezent, iar întreaga cheltuială o suportă Comisia Europeană. Aceste propuneri au fost preluate în modificarea de Regulament și așteptăm să-și urmeze cursul aprobărilor. 

De ce a lipsit ministrul Boloș de la videoconferința cu omologii săi europeni

CaleaEuropeană.ro: Pe final, domnule ministru, ați fost criticat de un eurodeputat din opoziție că nu v-ați prezentat la videoconferința cu miniștri de resort de săptămâna trecută și ați trimis în schimb un secretar de stat. 

M:B: Da, eram în videoconferință la Programul Operațional Capital Uman unde trebuia să convingem Comisia să ne accepte cheltuielile cu șomajul tehnic și partea de cheltuieli cu personalul medical și de asistență socială. La videoconferință a fost colega mea, secretarul de stat care mă înlocuiește, și a susținut măsurile pe care le-am stabilit împreună. Să nu uităm că nu au fost prezenți decât cinci miniștri, a fost prezent aparatul tehnic în schimb, iar eu am socotit mai important să fiu la această videoconferință pentru că era o chestiune de viață și de moarte. 

CaleaEuropeană.ro: Practic, ați negociat ceea ce ați descris la începutul discuției noastre.

M.B: Da. În două părți nu puteam fi cu siguranță. 

CaleaEuropeană.ro: Mă bucur că ați clarificat aceste lucruri pentru publicul nostru care urmărește și este interesat de aceste chestiuni.

M.B: Ministerul Fondurilor Europene nu a manifestat lipsă de interes în această perioadă și a făcut toate demersurile necesare pentru a deconta cât mai mult posibil de la Comisia Europeană și sigur chestiunile importante le-am discutat înainte cu toți cei care erau avizați. Deci, practic, colega mea a susținut un mandat pe care îl avea dinainte stabilit. Nu îmi fac probleme și am conștiința foarte liniștită din acest punct de vedere. 

CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc frumos, domnule ministru.

 

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la finalul Conferinței de Securitate de la München: ”Menținerea relației transatlantice este esențială pentru securitatea europeană”

Published

on

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.


Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Profesorul Adrian Streinu-Cercel, candidat la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”, vrea revoluționarea procesului de învățare: ”Studentul de astăzi este un student 3D și va fi un student 4D”

Published

on

© Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel / Facebook

Tehnologia și digitalizarea sunt instrumente prin care putem construi modele, inclusiv în câmpul universitar al medicinei, spune profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” și candidat la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, profesorul Adrian Streinu-Cercel vorbește despre planul său de reformare a procesului academic și de învățare la nivelul UMF prin tehnologie și digitalizare, spunând că ”studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D”.

”Dacă noi vrem să dezvoltăm Universitatea, și cu siguranță toată lumea vrea acest lucru că suntem totuși în secolul al XXI-lea și am petrecut totuși douăzeci de ani din acest secol, în contextul în care gadget-urile s-au dezvoltat atât de mult, trebuie să folosim tehnologia de realitate augmentată pentru studenți. Studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D. Vede în complexitate organismul și vede altfel raportul dintre organe și vase. Înțelege altfel patologia și cum se produc mecanismele din organism”, a declarat directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”.

În context, Streinu-Cercel face referire la necesitatea de modificare a curiculei universitare și menționează relația bună pe care o are colegii din universitate

”Relația mea cu colegii din universitate este una foarte bună. Avem însă câteva elemente care țin de fiecare în parte și de locul unde lucrează. Știm foarte bine că avem ani pre-clinici, unde studentul vine și învață la greu o serie de informații pe care noi, pe urmă, în anii clinici le folosim și le generăm modalitatea de gândire prin algoritmii de lucru. În acest context, trebuie să revizuim întreaga curiculă, atât a anilor pre-clinici, cât și a anilor clinici, în concordanță cu ce avem în acest secol al XXI-lea. În concordanță cu ce? În concordanță cu tehnologia. Fiziologia, deși este aceeași, ea poate fi prezentată în cu totul alt mod și pus studentul să învețe și să îți spune ție, profesorul, ce și cum. Nu mai putem să rămânem la nivelul vine profesorul, ține speech-ul, studentul ia notițe. Chestia este trebuie să se modifice”, spune candidatul la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”.

În opinia profesorului Adrian Streinu-Cercel, modalitatea în care studentul este examinat trebuie reformată.

”În momentul de față, avem sesiuni de examene. În ziua cutare te duci la boli infecțioase. Nu, trebuie să fie o platformă în care studentul vine și spune: azi sunt pregătit, vreau să dau șapte examene. Se duce dimineață la ora 7:00 la infecțioase, intră în sala de examen, își ia tableta, începe să completeze în timpul respectiv tot ce are de completat, a terminat, la revedere. Totul se duce în sistem, sistemul îți spune ai luat atâtea puncte. Vrei să-ți mărești nota? Vii mâine și îți mărești nota. După ce a terminat la boli infecțioase, vrea să se ducă la anatomie patologică, completează ce are de completat, și se duce la chirurgie în aceeași zi. De ce să-l mai forțez eu acum când tehnologia este la îndemână? Pentru asta, însă, cadrul didactic trebuie să gândească să facă întrebări. Se schimbă paradigmă și da o cazuistică. Și una este să gândești într-o cazuistică gândită din aproape în aproape de profesor și studentul nu va face decât să replice. Atunci se replică modele, se replică informația și se creează algoritm de diagnostic în capul studentului”, a mai spus el, precizând că modelele nu trebuie neapărat preluate de undeva, ci ele pot fi create.

Citiți și Profesorul Adrian Streinu-Cercel candidează la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” și dorește extinderea spațiilor de învățământ și de cercetare, reconstruind Universitatea

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending