Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker laudă viteza de reacție a UE în fața crizei, dar acuză țările membre că “nu au învățat nimic”: Lăsăm conflictele Est-Vest și Nord-Sud să se răspândească fără a fi nevoie

Published

on

© European Union, 2019

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a calificat în termeni apreciativi reacția executivului european condus de Ursula von der Leyen în gestionarea crizei provocate de pandemia COVID-19, însă a criticat dur țări precum Olanda și Ungaria, ale căror gesturi politice adâncesc dezbinarea Nord-Sud și Est-Vest în Uniunea Europeană.

Nu am reușit să îndreptăm conflictul Est-Vest, deoarece maghiarii acționează în afara oricărei zone rezonabile. M-am gândit că acum, când noua legislație a intrat în vigoare în Ungaria, guvernele și Comisia vor spune lucrurilor pe nume”, a spus Juncker pentru Politico Europe.

Fostul șef al executivului european a făcut astfel referire la faptul că nici Comisia Europeană și nici guvernele UE nu au criticat în explicit Budapesta când și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra statului de drept a măsurilor decise de Parlamentul maghiar prin care puterile guvernului Viktor Orban au fost sporite pe parcursul stării de urgență, permițându-i acestuia să prelungească starea de urgență și să guverneze nelimitat prin ordonanțe de urgență. Drept răspuns, atât Comisia Europeană, cât și 13 state membre UE s-au arătat “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență în contextul crizei sanitare provocate de COVID-19, fără însă a nominaliza Ungaria. Numai Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene, iar ulterior președinta Comisiei Europene a dat de înțeles că ar putea fi lansată o procedură de infringement împotriva Ungariei.

Nominalizarea Ungariei “nu ar fi avut niciun efect imediat, dar ar fi făcut lucrurile mai clare. Când vine vorba de standardul de drept, nu o dorință, ci un limbaj clar care contează”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Referindu-se la acordul convenit de miniștrii europeni de finanțe, fostul șef al Eurogrupului a criticat din nou poziția Olandei, precizând că adâncește diviziunile între țările din nordul și sudul continentului.

“Modul în care ministrul de finanțe olandez s-a exprimat cu privire la Italia alimentează din nou conflictul dintre nord și sud. Acum am lăsat conflictul Nord-Sud să se răspândească din nou fără a fi nevoie. Nu am învățat nimic“, a deplâns Juncker.

Juncker a refuzat să speculeze dacă dimensiunea pachetului financiar convenit de miniștri de finanțe din UE este adecvată, spunând că preferă “să aștepte până când se vor liniști apele”.

Dar un acord “asupra unui pachet relativ ambițios după încercări dificile nu poate fi decât binevenit”, în timp ce un alt eșec “ar fi fost un regres pentru ideea europeană”, a mai precizat fostul președinte al Comisiei Europene.

În context, Jean-Claude Juncker a indicat se așteaptă la un buget al UE “mult mai mare” pentru 2021-2027, insistând că este instrumentul potrivit pentru a face față situației economice. El s-a mai arătat convins că într-o criză viitoare va fi nevoie de decizii precum un instrument de creanță comună, așa numitele “coronabonduri” dorite de Italia, Spania sau Franța, dar respinse de Olanda și de Germania, care nu sunt de acord cu o mutualizare a datoriilor.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns joi seară la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda.

Juncker a lăudat, de asemenea, viteza cu care Uniunea Europeană a reacționat la pandemie și rolul succesorului său în combaterea răspunsului.

S-au obținut foarte multe în doar câteva săptămâni. Deciziile au fost luate în termen de o lună. A fost o reacție rapidă. Criticarea lui von der Leyen pentru asta este o atitudine ieftină. Ea face o treabă bună”, și-a apărat acesta succesoarea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să readucă independența Uniunii Europene în sectorul farmaceutic

Published

on

©EU Medicines Agency/ Twitter

 

Deputații europeni, membrii ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară (ENVI) din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să găsească modalități de restabilire a producției farmaceutice în Europa, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai independentă în sectorul de medicamente.

Acest raport privind deficitul de medicamente, a fost adoptat cu 79 de voturi pentru și 1 abținere, potrivit comunicatului legislativului.

În raportul votat ieri în Comisia ENVI, eurodeputații subliniază că în prezent 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări din afara UE, în timp ce 60 – 80% din ingrediente farmaceutice active sunt produse în China și India.

Totodată, deputații europeni încurajează introducerea de stimulente financiare, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a convinge producătorii să producă ingrediente farmaceutice active și medicamente în Europa. De asemenea, aceștia salută noul program de sănătate al UE EU4Health pentru a face medicamentele și echipamentele medicale și mai accesibile pentru cetățenii europeni.

Raportul va fi pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din luna septembrie.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending