Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker laudă viteza de reacție a UE în fața crizei, dar acuză țările membre că “nu au învățat nimic”: Lăsăm conflictele Est-Vest și Nord-Sud să se răspândească fără a fi nevoie

Published

on

© European Union, 2019

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a calificat în termeni apreciativi reacția executivului european condus de Ursula von der Leyen în gestionarea crizei provocate de pandemia COVID-19, însă a criticat dur țări precum Olanda și Ungaria, ale căror gesturi politice adâncesc dezbinarea Nord-Sud și Est-Vest în Uniunea Europeană.

Nu am reușit să îndreptăm conflictul Est-Vest, deoarece maghiarii acționează în afara oricărei zone rezonabile. M-am gândit că acum, când noua legislație a intrat în vigoare în Ungaria, guvernele și Comisia vor spune lucrurilor pe nume”, a spus Juncker pentru Politico Europe.

Fostul șef al executivului european a făcut astfel referire la faptul că nici Comisia Europeană și nici guvernele UE nu au criticat în explicit Budapesta când și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra statului de drept a măsurilor decise de Parlamentul maghiar prin care puterile guvernului Viktor Orban au fost sporite pe parcursul stării de urgență, permițându-i acestuia să prelungească starea de urgență și să guverneze nelimitat prin ordonanțe de urgență. Drept răspuns, atât Comisia Europeană, cât și 13 state membre UE s-au arătat “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență în contextul crizei sanitare provocate de COVID-19, fără însă a nominaliza Ungaria. Numai Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene, iar ulterior președinta Comisiei Europene a dat de înțeles că ar putea fi lansată o procedură de infringement împotriva Ungariei.

Nominalizarea Ungariei “nu ar fi avut niciun efect imediat, dar ar fi făcut lucrurile mai clare. Când vine vorba de standardul de drept, nu o dorință, ci un limbaj clar care contează”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Referindu-se la acordul convenit de miniștrii europeni de finanțe, fostul șef al Eurogrupului a criticat din nou poziția Olandei, precizând că adâncește diviziunile între țările din nordul și sudul continentului.

“Modul în care ministrul de finanțe olandez s-a exprimat cu privire la Italia alimentează din nou conflictul dintre nord și sud. Acum am lăsat conflictul Nord-Sud să se răspândească din nou fără a fi nevoie. Nu am învățat nimic“, a deplâns Juncker.

Juncker a refuzat să speculeze dacă dimensiunea pachetului financiar convenit de miniștri de finanțe din UE este adecvată, spunând că preferă “să aștepte până când se vor liniști apele”.

Dar un acord “asupra unui pachet relativ ambițios după încercări dificile nu poate fi decât binevenit”, în timp ce un alt eșec “ar fi fost un regres pentru ideea europeană”, a mai precizat fostul președinte al Comisiei Europene.

În context, Jean-Claude Juncker a indicat se așteaptă la un buget al UE “mult mai mare” pentru 2021-2027, insistând că este instrumentul potrivit pentru a face față situației economice. El s-a mai arătat convins că într-o criză viitoare va fi nevoie de decizii precum un instrument de creanță comună, așa numitele “coronabonduri” dorite de Italia, Spania sau Franța, dar respinse de Olanda și de Germania, care nu sunt de acord cu o mutualizare a datoriilor.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns joi seară la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda.

Juncker a lăudat, de asemenea, viteza cu care Uniunea Europeană a reacționat la pandemie și rolul succesorului său în combaterea răspunsului.

S-au obținut foarte multe în doar câteva săptămâni. Deciziile au fost luate în termen de o lună. A fost o reacție rapidă. Criticarea lui von der Leyen pentru asta este o atitudine ieftină. Ea face o treabă bună”, și-a apărat acesta succesoarea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen mulțumește Lituaniei pentru donația de vaccinuri anti-COVID-19 către Republica Moldova, Georgia și Ucraina

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul de solidaritate al Lituaniei de a dona până la 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 către trei state din Parteneriatul Estic.

„Salut decizia Guvernului lituanian de a dona 200.000 de doze de vaccin pentru țările din Parteriatul Estic. Vă mulțumesc! UE este alături de prietenii și partenerii săi din Parteneriatul Estic. Împreună vom învinge pandemia”, a scris șefa Executivului European pe contul de Twitter.

Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunte cele trei state din Parteneriatul Estic care vor beneficia de donația Guvernul Lituaniei: „Până în octombrie 2021, în funcție de solicitări și populație, vor ajunge cel puțin 100.000 vaccinuri Vaxzevria (Astra Zeneca) în Ucraina, 15.000 în Georgia și 11.000 în Republica Moldova”, a scris premierul Lituaniei pe contul de Twitter.

Citiți și: Ursula von der Leyen salută donația de vaccinuri către Republica Moldova: Mulțumită României, Uniunea Europeană își sprijină vecinii în vremuri grele

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind formularea unui set de principii pentru promovarea și susținerea valorilor Uniunii Europene în spațiul digital, ca urmare a Comunicării privind deceniul digital al Europei, prezentată la 9 martie, informează comunicatul oficial al Executivului.

Consultarea, care va rămâne deschisă până la 2 septembrie, vizează lansarea unei dezbateri societale ample și colectarea opiniilor din partea cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor, a administrațiilor și a tuturor părților interesate. Aceste principii vor ghida UE și statele membre în elaborarea unor norme și reglementări digitale care să le ofere tuturor cetățenilor beneficiile digitalizării.

„Un mediu digital echitabil și sigur, care oferă oportunități pentru toată lumea. Acesta este angajamentul nostru. Principiile digitale vor ghida această abordare europeană centrată pe factorul uman în domeniul digital și ar trebui să servească drept etalon pentru acțiunile viitoare în toate domeniile. Iată de ce vrem să ascultăm opiniile cetățenilor UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a amintit că ne aflăm în deceniul digital al Europei, iar toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de soluții digitale pentru a se conecta, a explora, a lucra și a-și îndeplini ambițiile, atât online, cât și offline. „Dorim să stabilim împreună principiile digitale pe baza cărora se vor construi o economie și o societate digitale reziliente”, a adăugat acesta.

Pe data de 9 martie, Comisia Europeană a prezentat viziunea, obiectivele și căile pentru a asigura o transformare digitală reușită a Europei până în 2030, propunând o Busolă pentru dimensiunea digitală, un obiectiv considerat esențial pentru realizarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și rezilientă.

Comunicarea vine în urma apelului președintei von der Leyen de a transforma următorii ani în „deceniul digital” al Europei, răspunde apelului lansat de Consiliul European privind prezentarea unei o „busole pentru dimensiunea digitală” și se bazează pe Strategia digitală a Comisiei din februarie 2020.

Toate persoanele și părțile interesate își pot împărtăși, de asemenea, opiniile cu privire la educația și competențele digitale necesare pentru ca cetățenii să joace un rol activ în societate și în procesele democratice, la principiile etice pentru algoritmii centrați pe factorul uman, la protecția și capacitarea copiilor și a tinerilor în spațiul online sau la sistemele și dispozitivele digitale care respectă mediul înconjurător. Participanții la consultare sunt invitați, totodată, să propună formulări alternative sau să prezinte, eventual, și alte principii.

Principiile respective vor veni în completarea drepturilor existente, care îi protejează și îi capacitează deja pe cetățenii europeni în mediul online, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, libertatea de exprimare, libertatea de a înființa și a desfășura o activitate comercială online sau protecția creațiilor intelectuale.

Această abordare este aliniată și la recenta propunere privind inteligența artificială, prin care Comisia urmărește să se asigure că utilizarea acestei tehnologii în UE este fiabilă și centrată pe factorul uman.

Reamintim că la finalul lunii martie, miniștrii de resort privind domeniul digital din cele 27 de state membre ale UE au semnat, în cadrul Zilei Digitale 2021 care a avut loc online, trei declarații prin care se angajează să își pună în comun eforturile și resursele pentru a promova conectivitatea internațională, a stimula introducerea tehnologiilor digitale curate și a îmbunătăți mediul de reglementare pentru întreprinderile nou-înființate și cele în curs de extindere. 

Contribuțiile la consultarea publică vor fi integrate într-o propunere a Comisiei privind o declarație interinstituțională comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale. Se preconizează că această propunere va fi prezentată până la sfârșitul anului 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu s-a declarat “recunoscător” Comisiei Europene pentru “sprijin, îndrumare şi cooperare”, după discuţia cu privire la priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care a avut-o, miercuri, la Bruxelles, cu Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.

“Am avut o discuţie detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la priorităţile României prevăzute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru sprijin, îndrumare şi cooperare”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Anterior, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

De asemenea, Florin Cîţu a reconfirmat, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii”.

“Reforme şi investiţii, pe asta am insistat! O discuţie excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale şi bugetare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am reconfirmat obiectivul Guvernului de a asigura o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, a scris şeful Executivului pe Facebook.


Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea au efectuat în această săptămână o vizită la Bruxelles, au avut întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, despre rezolvarea situației românilor reținuți în centrele pentru migranți din Regatul Unit: Nu ați greșit când ați trimis opt deputați USR PLUS în PE

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Campania de reducere a extremismului online inițiată de Emmanuel Macron și Jacinda Ardern a fost impulsionată cu sprijinul SUA

Alin Mituța13 hours ago

Alin Mituța: Poliția de frontieră britanică va opri reținerile cetățenilor români în centrele pentru migranți

SUA17 hours ago

Bloomberg: SUA și UE au ajuns la un acord temporar privind tarifele la importurile de oțel și aluminiu

U.E.17 hours ago

UE salută comunicarea la nivel tehnic între Armenia și Azerbaidjan și continuă monitorizarea situației îngrijorătoare din zona comună de graniță

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american Antony Blinken a trimis un emisar la Tel Aviv pentru detensionarea conflictului dintre Israel și militanții palestinieni

ROMÂNIA20 hours ago

Marcel Ciolacu, sunat de premierul Florin Cîțu privind PNRR: Îi voi pune la dispoziție toți specialiștii PSD

NATO2 days ago

Ministrul apărării și comandantul Forțelor pentru Operații Speciale SUA în Europa au discutat despre descurajarea Rusiei și asigurarea stabilității la Marea Neagră

FONDURI EUROPENE2 days ago

Ministrul Cristian Ghinea, despre viziunea integratoare buget național – PNRR: “Cine coordonează asta? Eu împreună cu primul ministru”

POLITICĂ2 days ago

Ziua națională a victimelor comunismului. PMP aduce un omagiu martirilor regimului comunist și îndeamnă partidele să respingă tendințele extremiste

Mircea Hava5 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO6 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending