Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a calificat în termeni apreciativi reacția executivului european condus de Ursula von der Leyen în gestionarea crizei provocate de pandemia COVID-19, însă a criticat dur țări precum Olanda și Ungaria, ale căror gesturi politice adâncesc dezbinarea Nord-Sud și Est-Vest în Uniunea Europeană.
“Nu am reușit să îndreptăm conflictul Est-Vest, deoarece maghiarii acționează în afara oricărei zone rezonabile. M-am gândit că acum, când noua legislație a intrat în vigoare în Ungaria, guvernele și Comisia vor spune lucrurilor pe nume”, a spus Juncker pentru Politico Europe.
Fostul șef al executivului european a făcut astfel referire la faptul că nici Comisia Europeană și nici guvernele UE nu au criticat în explicit Budapesta când și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra statului de drept a măsurilor decise de Parlamentul maghiar prin care puterile guvernului Viktor Orban au fost sporite pe parcursul stării de urgență, permițându-i acestuia să prelungească starea de urgență și să guverneze nelimitat prin ordonanțe de urgență. Drept răspuns, atât Comisia Europeană, cât și 13 state membre UE s-au arătat “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență în contextul crizei sanitare provocate de COVID-19, fără însă a nominaliza Ungaria. Numai Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene, iar ulterior președinta Comisiei Europene a dat de înțeles că ar putea fi lansată o procedură de infringement împotriva Ungariei.
Nominalizarea Ungariei “nu ar fi avut niciun efect imediat, dar ar fi făcut lucrurile mai clare. Când vine vorba de standardul de drept, nu o dorință, ci un limbaj clar care contează”, a explicat Jean-Claude Juncker.
Referindu-se la acordul convenit de miniștrii europeni de finanțe, fostul șef al Eurogrupului a criticat din nou poziția Olandei, precizând că adâncește diviziunile între țările din nordul și sudul continentului.
“Modul în care ministrul de finanțe olandez s-a exprimat cu privire la Italia alimentează din nou conflictul dintre nord și sud. Acum am lăsat conflictul Nord-Sud să se răspândească din nou fără a fi nevoie. Nu am învățat nimic“, a deplâns Juncker.
Juncker a refuzat să speculeze dacă dimensiunea pachetului financiar convenit de miniștri de finanțe din UE este adecvată, spunând că preferă “să aștepte până când se vor liniști apele”.
Dar un acord “asupra unui pachet relativ ambițios după încercări dificile nu poate fi decât binevenit”, în timp ce un alt eșec “ar fi fost un regres pentru ideea europeană”, a mai precizat fostul președinte al Comisiei Europene.
În context, Jean-Claude Juncker a indicat se așteaptă la un buget al UE “mult mai mare” pentru 2021-2027, insistând că este instrumentul potrivit pentru a face față situației economice. El s-a mai arătat convins că într-o criză viitoare va fi nevoie de decizii precum un instrument de creanță comună, așa numitele “coronabonduri” dorite de Italia, Spania sau Franța, dar respinse de Olanda și de Germania, care nu sunt de acord cu o mutualizare a datoriilor.
Juncker a lăudat, de asemenea, viteza cu care Uniunea Europeană a reacționat la pandemie și rolul succesorului său în combaterea răspunsului.
“S-au obținut foarte multe în doar câteva săptămâni. Deciziile au fost luate în termen de o lună. A fost o reacție rapidă. Criticarea lui von der Leyen pentru asta este o atitudine ieftină. Ea face o treabă bună”, și-a apărat acesta succesoarea.
