Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker laudă viteza de reacție a UE în fața crizei, dar acuză țările membre că “nu au învățat nimic”: Lăsăm conflictele Est-Vest și Nord-Sud să se răspândească fără a fi nevoie

Published

on

© European Union, 2019

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a calificat în termeni apreciativi reacția executivului european condus de Ursula von der Leyen în gestionarea crizei provocate de pandemia COVID-19, însă a criticat dur țări precum Olanda și Ungaria, ale căror gesturi politice adâncesc dezbinarea Nord-Sud și Est-Vest în Uniunea Europeană.

Nu am reușit să îndreptăm conflictul Est-Vest, deoarece maghiarii acționează în afara oricărei zone rezonabile. M-am gândit că acum, când noua legislație a intrat în vigoare în Ungaria, guvernele și Comisia vor spune lucrurilor pe nume”, a spus Juncker pentru Politico Europe.

Fostul șef al executivului european a făcut astfel referire la faptul că nici Comisia Europeană și nici guvernele UE nu au criticat în explicit Budapesta când și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra statului de drept a măsurilor decise de Parlamentul maghiar prin care puterile guvernului Viktor Orban au fost sporite pe parcursul stării de urgență, permițându-i acestuia să prelungească starea de urgență și să guverneze nelimitat prin ordonanțe de urgență. Drept răspuns, atât Comisia Europeană, cât și 13 state membre UE s-au arătat “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență în contextul crizei sanitare provocate de COVID-19, fără însă a nominaliza Ungaria. Numai Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene, iar ulterior președinta Comisiei Europene a dat de înțeles că ar putea fi lansată o procedură de infringement împotriva Ungariei.

Nominalizarea Ungariei “nu ar fi avut niciun efect imediat, dar ar fi făcut lucrurile mai clare. Când vine vorba de standardul de drept, nu o dorință, ci un limbaj clar care contează”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Referindu-se la acordul convenit de miniștrii europeni de finanțe, fostul șef al Eurogrupului a criticat din nou poziția Olandei, precizând că adâncește diviziunile între țările din nordul și sudul continentului.

“Modul în care ministrul de finanțe olandez s-a exprimat cu privire la Italia alimentează din nou conflictul dintre nord și sud. Acum am lăsat conflictul Nord-Sud să se răspândească din nou fără a fi nevoie. Nu am învățat nimic“, a deplâns Juncker.

Juncker a refuzat să speculeze dacă dimensiunea pachetului financiar convenit de miniștri de finanțe din UE este adecvată, spunând că preferă “să aștepte până când se vor liniști apele”.

Dar un acord “asupra unui pachet relativ ambițios după încercări dificile nu poate fi decât binevenit”, în timp ce un alt eșec “ar fi fost un regres pentru ideea europeană”, a mai precizat fostul președinte al Comisiei Europene.

În context, Jean-Claude Juncker a indicat se așteaptă la un buget al UE “mult mai mare” pentru 2021-2027, insistând că este instrumentul potrivit pentru a face față situației economice. El s-a mai arătat convins că într-o criză viitoare va fi nevoie de decizii precum un instrument de creanță comună, așa numitele “coronabonduri” dorite de Italia, Spania sau Franța, dar respinse de Olanda și de Germania, care nu sunt de acord cu o mutualizare a datoriilor.

Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns joi seară la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 500 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda.

Juncker a lăudat, de asemenea, viteza cu care Uniunea Europeană a reacționat la pandemie și rolul succesorului său în combaterea răspunsului.

S-au obținut foarte multe în doar câteva săptămâni. Deciziile au fost luate în termen de o lună. A fost o reacție rapidă. Criticarea lui von der Leyen pentru asta este o atitudine ieftină. Ea face o treabă bună”, și-a apărat acesta succesoarea.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dă curs solicitărilor lui Dacian Cioloș: Comisia Europeană va lansa în curând procedura privind mecanismul statului de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat miercuri, în plenul Parlamentului European, că executivul european va lansa în curând procedura privind mecanismul statului de drept prin trimiterea primelor notificări către statele membre în care există dovezi de încălcare a principiilor democratice.

Anunțul a fost făcut în cadrul sesiunii de dezbateri cu eurodeputații ce a urmat discursului privind Starea Uniunii și după intervenția pe care liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a susținut-o în plen.

Dacian Cioloș a criticat din nou Comisia European pentru că nu pune în aplicare mecanismul de condiționare a fondurilor UE de respectarea statului de drept, amintând că executivul european are obligația de a aplica legislația europeană și avertizând din nou cu introducerea unei acțiuni la Curtea de Justiție a UE. “Aceste focare de iliberalism trebuie să fie stinse, doamnă președinte, înainte ca focul să se extindă. Și aceasta este responsabilitatea dumneavoastră”, a subliniat acesta.

În cadrul dezbaterii, Ursula von der Leyen a răspuns: “În legătură cu întrebarea foarte importantă despre statul de drept. Am primit foarte multe solicitări justificate. (…) Principiile statului de drept sunt ancorate în tratatele Uniunii Europene și în carta drepturilor fundamentale, iar Comisia este garantul respectării tratatelor. (…) Când e vorba de protecția bugetului nostru, o să urmărim fiecare caz în parte cu toate instrumentele pe care le avem la dispoziție și vă anunț că în următoarele săptămâni se vor face primele rapoarte scrise, iar ele vor fi trimise mai departe“.

Am auzit mesajul dumneavoastră privind mecanismul pentru statul de drept. Este semnalul pe care îl așteaptă mulți, lucrurile trebuie construite pe un piedestal solid (…) Știu că știți că lumea se așteaptă să lăsați o Uniune Europeană mai bună decât cea pe care ați găsit-o“, a replicat Cioloș.

În luna iunie, Cioloș anunța ca grupul Renew Europe din Parlamentul European va depune de urgență o rezoluție parlamentară prin care solicită o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene pentru neaplicarea mecanismului de condiționare privind statul de drept.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, cadrul financiar multianual 2021-2027 de 1.074,3 miliarde de euro, precum și resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro.

Statul de drept rămâne o problemă intens dezbătută în rândul statelor membre. În timp ce Comisia Europeană avertizează că încălcările statului de drept nu pot fi tolerate, autoritățile ungare și polone critică aplicarea unor “standardele duble” Poloniei şi Ungariei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un mecanism anual de cooperare cu statele membre pentru a transpune în realitate deceniul digital și pentru a transforma UE într-un ”lider pe piețele viitorului”

Published

on

© DigitalSingleMarket/ Facebook

Comisia Europeană a propus miercuri o cale către transpunerea în realitate a deceniului digital, prin care urmărește să transforme din punct de vedere digital societățile și economiile UE până în 2030.

Potrivit unui comunicat al instituției, calea propusă către transpunerea în realitate a deceniului digital va transforma obiectivele digitale ambițioase ale UE pentru 2030 într-un mecanism concret de punere în aplicare. Va fi instituit un cadru de guvernanță bazat pe un mecanism anual de cooperare cu statele membre în vederea realizării obiectivelor urmărite de Uniune pentru 2030 în cadrul deceniului digital în domeniile competențelor digitale, infrastructurilor digitale și digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice. Calea propusă vizează, de asemenea, identificarea și implementarea unor proiecte digitale de mare anvergură cu implicarea Comisiei și a statelor membre.

În paralel, Comisia lucrează la finalizarea propunerii de „Declarație comună privind principiile digitale” a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei, menită să asigure reflectarea valorilor și a drepturilor europene în spațiul digital. Acest lucru va garanta că oricine se poate bucura de avantajele oferite de oportunitățile digitale, cum ar fi accesul universal la internet, algoritmii care respectă oamenii și un mediu online sigur și de încredere. În raportul anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital va fi evaluată punerea în aplicare a principiilor digitale.

”Viziunea europeană cu privire la viitorul digital este ca tehnologia să consolideze capacitățile oamenilor. De aceea, propunem astăzi un plan concret pentru realizarea transformării digitale, pentru un viitor în care inovarea să fie în slujba întreprinderilor și a societăților noastre. Ne propunem să instituim un cadru de guvernanță bazat pe un mecanism anual de cooperare pentru a atinge obiectivele fixate în domeniile competențelor digitale, infrastructurilor digitale și digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a transmis că ”Europa este hotărâtă să fie lider în cursa tehnologică mondială. Faptul că ne-am stabilit obiective de atins pentru 2030 a fost un pas important, însă acum trebuie să obținem rezultate. Trebuie să ne asigurăm că Europa nu va fi într-o poziție de mare dependență în anii următori. Altfel, vom rămâne prea expuși la fluctuațiile de la nivel mondial și vom pierde oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă. Cred într-o Europă care este lider pe piețele viitorului, nu un simplu subcontractant”, a completat acesta.

Pornind de la comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030”, în care Comisia și-a prezentat viziunea pentru o transformare digitală de succes a economiei și a societății Europei până la sfârșitul deceniului, Comisia introduce acum un cadru de guvernanță solid – Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital – în vederea atingerii obiectivelor digitale.

Progresele statelor membre în domeniul digital au fost foarte inegale în ultimii ani. Tendința arată că țările care progresau într-un ritm lent acum cinci ani au continuat să înregistreze progrese lente până în prezent. Această nouă cale către transpunerea în realitate a deceniului digital va asigura o cooperare structurată care va permite acțiuni colective în vederea atingerii obiectivelor convenite, recunoscând, totodată, punctele de plecare diferite ale statelor membre.

Mai concret, Comisia propune să se implice într-un mecanism anual de cooperare cu statele membre, care va cuprinde:

  • un sistem de monitorizare structurat, transparent și comun, bazat pe indicele economiei și societății digitale (DESI), care va permite măsurarea progreselor înregistrate în direcția atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030 și va include indicatori-cheie de performanță;
  • un raport anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital, în care Comisia va evalua progresele înregistrate și va formula recomandări privind acțiunile de întreprins;
  • foi de parcurs strategice multianuale privind deceniul digital pentru fiecare stat membru, în care statele membre își vor prezenta politicile și măsurile adoptate sau planificate pentru a sprijini realizarea obiectivelor pentru 2030;
  • un cadru anual structurat pentru discutarea și abordarea domeniilor în care nu s-au înregistrat progrese suficiente, prin recomandări și angajamente comune între Comisie și statele membre;
  • un mecanism de sprijinire a implementării proiectelor multinaționale.

Monitorizarea progreselor înregistrate și raportul privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital

Pentru a se asigura că Europa se apropie rapid de obiectivele deceniului digital, cadrul de guvernanță propus prevede un sistem de monitorizare a progreselor, bazat pe un indice al economiei și societății digitale (DESI) îmbunătățit. Comisia va trasa mai întâi traiectoriile UE preconizate pentru fiecare obiectiv împreună cu statele membre, care, la rândul lor, ar urma să propună foi de parcurs strategice naționale pentru a atinge obiectivele. În fiecare an, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene un raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital cu scopul de a:

  • prezenta performanțele fiecărei țări în domeniul digital, măsurate în raport cu traiectoriile proiectate;
  • formula recomandări specifice adresate statelor membre în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030, ținând seama de circumstanțele naționale.

Comisia va revizui până în 2026 obiectivele fixate pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice, economice și societale.

Proiecte multinaționale

Proiectele multinaționale sunt proiecte de mare anvergură care ar contribui la atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 – proiecte pe care niciun stat membru nu le-ar putea dezvolta pe cont propriu. Astfel de proiecte vor permite statelor membre să se reunească și să își pună în comun resursele pentru a-și consolida capacitățile digitale în domenii fundamentale pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și pentru susținerea redresării Europei.

Comisia a identificat o listă inițială de proiecte multinaționale, care include mai multe domenii de investiții: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicațiile 5G, calculul de înaltă performanță, comunicațiile cuantice securizate, administrația publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală și investițiile în competențele digitale ale cetățenilor.

Diferitele obiective vor accelera procesul de digitalizare și vor duce la consolidarea rezilienței și a suveranității tehnologice prin integrarea pe piață a unui număr mai mare de specialiști care vor lucra în domeniul digital sau prin stimularea diferitelor sectoare să dezvolte tehnologii digitale în Europa.

Raportul anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital va furniza informațiile necesare pentru a monitoriza evoluțiile și lacunele identificate în ceea ce privește transformarea digitală a Europei și va actualiza lista proiectelor multinaționale.

Proiectele multinaționale ar trebui să atragă investiții finanțate atât din resursele de finanțare ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență, cât și din resursele statelor membre. Alte entități publice și private pot investi în proiecte, după caz.

Comisia, acționând ca accelerator de proiecte multinaționale, va ajuta statele membre să își identifice interesele în cadrul proiectelor multinaționale, va pune la dispoziție orientări cu privire la mecanismele de implementare și va oferi asistență în acest sens, astfel încât să asigure participarea pe scară largă și implementarea cu succes a proiectelor.

Programul prevede o nouă structură juridică – Consorțiul pentru infrastructura digitală europeană (EDIC) – care permite crearea și implementarea rapidă și flexibilă a proiectelor multinaționale.

Pandemia a evidențiat rolul central pe care îl joacă tehnologia digitală în construirea unui viitor durabil și prosper. În special, criza a scos la iveală un clivaj între întreprinderile care dispun de capacități digitale și cele care nu au adoptat încă soluții digitale și a subliniat decalajul dintre zonele urbane bine-conectate și zonele rurale și îndepărtate.

Digitalizarea oferă numeroase noi oportunități pe piața europeană, unde în 2020 au rămas neocupate peste 500.000 de locuri de muncă pentru experți în materie de securitate cibernetică și de date. În conformitate cu valorile europene, calea către transpunerea în realitate a deceniului digital ar trebui să ne consolideze poziția de lider în domeniul digital și să promoveze politici digitale durabile și centrate pe oameni, care să consolideze capacitățile cetățenilor și ale întreprinderilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noul Bauhaus european: Comisia Europeană a adoptat o serie de acțiuni și posibilități de finanțare pentru a corela durabilitatea cu stilul și incluziunea

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Comisia Europeană a adoptat miercuri o comunicare care stabilește conceptul de nou Bauhaus european, ce include o serie de acțiuni de politică și posibilități de finanțare, informează comunicatul oficial. 

Proiectul vizează accelerarea transformării diferitelor sectoare economice, cum ar fi construcțiile și industria textilă, pentru a oferi tuturor cetățenilor acces la bunuri circulare și cu emisii de carbon mai scăzute.

De asemenea, Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală și creativă Pactului verde european, cu scopul de a demonstra modul în care inovarea durabilă oferă experiențe concrete și pozitive în viața noastră de zi cu zi.

În ceea ce privește finanțarea, în perioada 2021-2022 vor fi alocate aproximativ 85 de milioane EUR proiectelor legate de noul Bauhaus european din cadrul programelor UE. Multe alte programe ale UE vor integra noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

Finanțarea va proveni din diferite programe ale UE, inclusiv programul Orizont Europa pentru cercetare și inovare (în special misiunile Orizont Europa), programul LIFE pentru mediu și politici climatice și Fondul european de dezvoltare regională. Mai mult, Comisia va invita statele membre să utilizeze valorile fundamentale ale noului Bauhaus european în strategiile lor de dezvoltare teritorială și socioeconomică și să mobilizeze părțile relevante ale planurilor lor de redresare și reziliență, precum și programele din cadrul politicii de coeziune pentru a construi un viitor mai bun pentru toți.

Comisia va institui un laborator al noului Bauhaus european: un „grup de reflecție și de lucru” menit să co-creeze, să realizeze prototipuri și să testeze noi instrumente, soluții și recomandări de politică. Laboratorul va continua spiritul de colaborare al mișcării, care reunește diferite categorii sociale și se adresează societății, industriei și politicii pentru a conecta oamenii și a găsi noi modalități de a crea împreună.

Comunicarea se inspiră din contribuțiile primite în timpul fazei de co-proiectare, care s-a desfășurat în perioada ianuarie-iulie, în cadrul căreia Comisia a primit peste 2 000 de contribuții din întreaga Europă și din afara acesteia.

Promovarea unei mișcări în creștere

În ianuarie 2021, a fost lansată faza de co-proiectare a noului Bauhaus european pentru a identifica și a reflecta asupra soluțiilor estetice, durabile și favorabile incluziunii pentru spațiile noastre de locuit și pentru a contribui la realizarea Pactului verde european. În prima etapă de elaborare, toți participanții au fost invitați să se alăture unei conversații pentru a regândi modul în care conviețuim. Aceste schimburi au fost integrate în comunicarea privind noul Bauhaus european, adoptată astăzi.

Co-crearea va rămâne esențială și va evolua în lumina primelor rezultate concrete, prin evaluări și revizuiri. Prin urmare, Comisia va aprofunda în continuare colaborarea cu comunitatea în creștere a noului Bauhaus european formată din persoanele, organizațiile și autoritățile implicate. 

Mișcarea se inspiră, de asemenea, din locuri și proiecte europene frumoase, durabile și favorabile incluziunii. Primele premii legate de noul Bauhaus european sărbătoresc aceste realizări, acordând premii pentru zece categorii, de la „produse și stil de viață”, la „locuri reinventate pentru a ne întâlni și a împărtăși experiențe”. Componenta „Staruri în devenire ale noului Bauhaus european”, deschisă exclusiv persoanelor cu vârsta sub 30 de ani, sprijină și încurajează tânăra generație să dezvolte în continuare idei noi și concepte interesante. Câștigătorii vor primi premiile în cadrul unei ceremonii de decernare a premiilor, care va avea loc la 16 septembrie.

„Noul Bauhaus european combină viziunea majoră a Pactului verde european cu o schimbare concretă pe teren. Este vorba de o schimbare care ne îmbunătățește viața de zi cu zi și pe care oamenii o pot atinge și simți – în materie de clădiri, spații publice, dar și modă sau mobilier. Noul Bauhaus european vizează crearea unui nou stil de viață care să coreleze durabilitatea cu un design de calitate, care să genereze emisii mai mici de carbon și care să fie incluziv și accesibil pentru toți, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Mai mult, Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a subliniat că prin corelarea științei și a inovării cu arta și cultura și prin adoptarea unei abordări holistice, noul Bauhaus european va crea soluții care nu sunt doar durabile și inovatoare, ci și accesibile, abordabile financiar și vitale pentru toată lumea.

„Prin abordarea sa transdisciplinară și participativă, noul Bauhaus european consolidează rolul comunităților locale și regionale, al industriilor, al inovatorilor și al spiritului creativ care conlucrează pentru îmbunătățirea calității vieții. Politica de coeziune va transforma noile idei în acțiuni la nivel local”, a spus comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.29 mins ago

Președinții Germaniei și Italiei consideră că UE se află la răscruce: Trebuie să devină un actor mai puternic într-o lume ”caracterizată tot mai mult de setea de prestigiu a marilor puteri”

PARLAMENTUL EUROPEAN50 mins ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA1 hour ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending