Connect with us

G7

LIVE UPDATE Rusia a invadat Ucraina. Occidentul încheie “o zi neagră pentru Europa” cu cele mai puternice sancțiuni adoptate vreodată la adresa Federației Ruse

Published

on

© NATO

Liderii comunității transatlantice, de la președintele american Joe Biden la premierul britanic Boris Johnson și de la cancelarul german Olaf Scholz la președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, au condamnat joi în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război.


Urmăriți pe larg relatările CaleaEuropeană.ro despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina aici.


UPDATE ora 22.55 Liderii UE au convenit asupra unor ”sancțiuni masive și severe” împotriva Rusiei ce vizează ”sectoarele financiar, energetic și al transporturilor”: Rusia subminează securitatea europeană și globală

UPDATE ora 22.00 Joe Biden îl avertizează pe Vladimir Putin în ajunul summitului NATO: “SUA vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO cu forța deplină a puterii americane”

Președintele american Joe Biden a afirmat joi seară că Statele Unite vor acționa cu toată forța lor pentru a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, precizând că va suplimenta numărul forțelor americane în Europa și anunțând totodată un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a declanșat invazia militară în Ucraina.

UPDATE ora 20.35 Boris Johnson anunță cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit: Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”

Premierul britanic Boris Johnson a prezentat joi, în aceeași zi în care Rusia a declanșat o invazie militară în Ucraina, cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, într-o declarație susținută în Camera Comunelor după participarea la summitul de urgență al liderilor G7.

De comun acord cu SUA și UE, Regatul Unit va introduce “noi restricții comerciale și controale stricte la export”, prezentând o nouă legislație pentru a interzice exportul tuturor produselor cu dublă utilizare către Rusia, inclusiv o serie de echipamente și componente tehnologice de înaltă calitate și critice în sectoare precum cel electronic, al telecomunicațiilor și aerospațial.

Boris Johnson a declarat în faţa parlamentarilor că preşedintele rus Vladimir Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”.

UPDATE ora 20.20 Scholz avertizează împotriva tentativei lui Putin de a “șterge Ucraina de pe hartă” și îi cere liderului rus “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra aliații”

Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a atenţionat joi împotriva unei tentative a preşedintelui rus Vladimir Putin de a “şterge Ucraina de pe hartă”, prin invazia pe care a declanşat-o asupra acestei ţări.

“Trăim începutul unui război cum nu a mai fost de peste 75 de ani în Europa“, a adăugat el.

Totodată, cancelarul federal german a atenţionat că Occidentul “trebuie să vegheze ca acest conflict să nu se extindă către alte ţări europene”.

“Sunt de acord, alături de preşedintele american şi prietenii noştri europeni, să împiedicăm aceasta prin toate mijloacele de care dispunem”, a spus Olaf Scholz într-un discurs adresat naţiunii germane, cerându-i lui Vladimir Putin “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra toţi membrii săi”.

UPDATE ora 20.00 Țările G7 îl acuză pe Vladimir Putin că a “reintrodus războiul pe continentul european” și anunță “sancțiuni devastatoare”: El s-a plasat de partea greșită a istoriei

Liderii țărilor G7, împreună cu președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și secretarul general al NATO, au condamnat joi, într-o declarație comună, atacul militar la scară largă pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina și au denunțat faptul că președintele rus Vladimir Putin a “reintrodus războiul pe continentul european”.

“Această criză reprezintă o amenințare serioasă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, cu ramificații bine dincolo de Europa. Nu există nicio justificare pentru modificarea frontierelor recunoscute la nivel internațional prin cu forța. Acest lucru a schimbat în mod fundamental situația de securitate euro-atlantică. Președintele Putin a reintrodus războiul pe continentul european. El s-a plasat de partea greșită a istoriei”, au transmis liderii G7.

“Suntem uniți cu partenerii noștri, inclusiv NATO, UE și statele membre ale acestora, precum și cu Ucraina, și rămânem hotărâți să facem ceea ce este necesar pentru a păstra integritatea ordinii internaționale bazate pe reguli”, au mai spus liderii G7.

UPDATE ora 17.40 NATO și UE, umăr la umăr pentru condamnarea „acțiunilor barbare” ale Rusiei și coordonarea măsurilor de represalii care vor împiedica Moscova să-și construiască „un viitor”

NATO și Uniunea Europeană rămân unite în condamnarea acțiunilor barbare ale Rusiei și în susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a dreptului său la autoapărare, au declarat joi Secretarul General al Alianței, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, respectiv al Consiliului European, Charles Michel, reuniți la Bruxelles înainte de o reuniune de urgență a G7 și un summit extraordinar al liderilor din UE.

UPDATE ora 15.50 Turcia susține lupta Ucrainei pentru a-și proteja integritatea teritorială și consideră acțiunile Rusiei „o lovitură puternică” pentru pacea și stabilitatea regionale

UPDATE ora 15.30 Emmanuel Macron transmite că Franța va răspunde „fără nicio slăbiciune” în fața Rusiei: Nu cedăm nimic din unitatea noastră

UPDATE ora 14.50 Marea Britanie și aliații săi vor impune un ”pachet masiv de sancțiuni” împotriva Rusiei: Această ”aventură barbară” a ”dictatorului rus” trebuie să se încheie cu eșec

UPDATE 13.20 Liderii NATO se reunesc într-un summit de urgență. Alianța activează pentru prima dată în istorie planurile de apărare pentru flancul estic

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat organizarea unui summit al Alianței Nord-Atlantice pentru vineri, ca răspuns la solicitările președintelui francez Emmanuel Macron și premierului britanic Boris Johnson pe fondul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

“Am convocat pentru mâine un summit virtual al liderilor NATO pentru a aborda calea de urmat”, a spus Stoltenberg, într-o declarație de presă ce a urmat reuniunii extraordinare a celor 30 de ambasadori ai țărilor NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic.

Înaltul oficial aliat a mai anunțat că țările NATO au decis să activeze planurile de apărare ale NATO pentru flancul estic pentru prima dată în storie, la solicitarea comandanților militari, punctând că NATO și-a consolidat prezența militară pe flancul estic al Alianței, inclusiv în România.

Comandantul suprem al Forțelor NATO, generalul Tod Wolters, va primi mai multe puteri şi va putea, de exemplu, să ceară şi să decidă desfăşurarea de trupe.

Într-o declarație, Consiliul Nord-Atlantic (NAC), principalul organism politic de luare a deciziilor din cadrul NATO, a condamnat “în termenii cei mai fermi posibil atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este complet nejustificat și neprovocat. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei uciși și răniți, precum și către poporul ucrainean”.

Prin declarație, țările NATO au condamnat, de asemenea, “Belarusul pentru că a permis acest atac.”

Consiliul Nord-Atlantic a declarat că invazia rusă în Ucraina este “o încălcare gravă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, și este în totală contradicție cu angajamentele Rusiei din Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta și Actul Fondator NATO-Rusia”.

Ca atare, “constituie un act de agresiune împotriva unei țări pașnice independente”.

UPDATE ora 13.00 Președinta Parlamentului European și liderii grupurilor politice au adoptat o declarație privind atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei și au anunțat o sesiune plenară extraordinară pentru marți, 1 martie 2022

UPDATE ora 12.50 Boris Johnson și Emmanuel Macron ”solicită o reuniune de urgență a liderilor NATO” după invazia Rusiei în Ucraina: ”Este o catastrofă pentru continentul nostru”

UPDATE ora 12.30 Klaus Iohannis denunță agresiunea Rusiei în Ucraina: România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile; Se impune consolidarea consistentă a flancului estic al NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România condamnă ferm agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și a transmis un mesaj de asigurare că “niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale”.

Șeful statului s-a adresat națiunii după o ședință urgentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după ce Rusia a atacat militar Ucraina, subliniind că este România este “pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina” și că “în acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic”.

UPDATE ora 12.20 Premierul Italiei condamnă atacul ”nejustificat” al Rusiei împotriva Ucrainei: Colaborăm cu aliații UE și NATO pentru a răspunde imediat, cu unitate și fermitate

UPDATE ora 12.10 Volodimir Zelenski anunță ruperea relațiilor diplomatice dintre Ucraina și Rusia: Ne-a atacat așa cum a făcut Germania nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean ordonată în zorii zilei de președintele rus, Vladimir Putin.

“Am rupt relațiile diplomatice cu Rusia”, a spus el, într-o declarație de presă, la câteva ore după ce a decretat legea marțială ca urmare a faptului că Rusia a început invazia în Ucraina.

“Rusia a atacat în mod perfid statul nostru dimineața, așa cum a făcut Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Începând de astăzi, țările noastre se află în părți diferite ale istoriei mondiale. Rusia a pornit pe calea răului, dar Ucraina se apără și nu va renunța la libertatea sa, indiferent de ce crede Moscova”, a scris el, pe Twitter.

UPDATE ora 11.35 Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri de răspuns la criză: Este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă

Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri urgente de răspuns la criză, a declarat joi secretarul general Marija Pejčinović Burić.

„Condamn cu fermitate atacul militar rusesc împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a Statutului Consiliului Europei și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acesta este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă ea”, a transmis secretarul general al Consiliului Europei.

UPDATE ora 11.30 China susține că urmărește îndeaproape situația din Ucraina și face apel la evitarea unei escaladări

China a transmis joi că urmăreşte îndeaproape situaţia din Ucraina după intervenţia militară a Rusiei şi a făcut apel la evitarea unei escaladări, abținându-se totuși să condamne Moscova, relatează AFP.

“Cerem tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere pentru a evita ca situaţia să scape de sub control”, a declarat în faţa presei o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Hua Chunying, fără a condamna însă Rusia. În acelaşi timp, ea a respins descrierea unui jurnalist străin conform căreia acţiunile Rusiei din Ucraina sunt o invazie.

UPDATE 10.57 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.55 MAE a convocat celula de criză inter-instituțională pentru sprijinirea și acordarea de asistență consulară cetățenilor români din Ucraina

UPDATE ora 10.40 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.18 Liderii instituțiilor UE atenționează că nu îl vor lăsa pe Putin să dărâme ”arhitectura de securitate” a Europei și anunță un nou pachet de sancțiuni ”masive”

UPDATE ora 10.15 Polonia cere o „reacție imediată” față de agresiunea Rusiei în Ucraina. Cehia condamnă „o agresiune barbară”, iar Ungaria evocă „cel mai rău scenariu”

UPDATE ora 10.14 Premierul Nicolae Ciucă a convocat un task-force pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, joi, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Principalele responsabilități sunt legate de monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice.

Din acest grup de lucru fac parte ministrul Apărării, Vasile Dîncu, Externelor, Bogdan Aurescu, Finanțelor, Adrian Câciu, Internelor, Lucian Bode, Energiei, Virgil Popescu, Transporturilor, Sorin Grindeanu, Sănătății, Alexandru Rafila, Muncii, Marius Budăi, Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.

UPDATE ora 09.22 Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT

Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta implicațiile asupra securității euroatlantice în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ședința CSAT va avea loc joi, 24 februarie 2022, începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni.

La finalul ședinței CSAT, președintele Klaus Iohannis va susține o declarație de presă.

UPDATE ora 09.07 România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări între aliați după ce Rusia a invadat Ucraina

România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați, după ce Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei și a invadat țara vecină.

“Ca urmare a agresiunii rusești împotriva Ucrainei, am însărcinat Misiunea României la NATO să solicite, împreună cu ceilalți Aliați, activarea articolului 4 al Tratatului de la Washington – care prevede un mecanism de consultare între Aliați – privind impactul situației actuale asupra securității Aliaților”, a anunțat ministrul de externe Bogdan Aurescu, pe Twitter, solicitări similare venind și din partea Poloniei, Lituaniei și Sloveniei.

Articolul 4 se activează dacă un stat membru NATO consideră că este amenințată integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea.

UPDATE ora 08.48 Forțele Aeriene Române au interceptat un avion militar ucrainean și l-au escortat pentru aterizare la Bacău

Președintele american Biden a calificat operațiunea militară rusă din Ucraina drept un atac “nejustificat” care va provoca “pierderi catastrofale de vieți omenești și suferință umană”, informează Casa Albă.

“Rusia este singura responsabilă pentru moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite și aliații și partenerii săi vor răspunde într-un mod unit și decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”, a asigurat Biden, care a vorbit la telefon și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

El a anunțat că va participa la o reuniune de urgență a țărilor G7 și apoi se va adresa poporului american pentru a anunța “consecințele suplimentare pe care Statele Unite și aliații și partenerii noștri le vor impune Rusiei pentru acest act inutil de agresiune împotriva Ucrainei și a păcii și securității mondiale”.

“Ne vom coordona, de asemenea, cu aliații noștri din NATO pentru a asigura un răspuns puternic și unitar care să descurajeze orice agresiune împotriva Alianței”.

Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat acțiunile Rusiei, calificându-le drept “o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și complet nejustificabile. “Aceasta este o zi teribilă pentru Ucraina și o zi neagră pentru Europa”, a declarat el.

“Rusia trebuie să oprească imediat această acțiune militară”, a adăugat el.

Și premierul britanic Boris Johnson a declarat că Putin “a ales o cale de vărsare de sânge” în Ucraina.

“Sunt consternat de evenimentele îngrozitoare din Ucraina și am vorbit cu președintele Zelenskyy pentru a discuta pașii următori. Președintele Putin a ales calea vărsării de sânge și a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei. Marea Britanie și aliații noștri vor răspunde în mod decisiv”, a spus el.

Și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat atacul Rusiei și a promis că va trage Moscova “la răspundere”, iar într-o declarație comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că UE va impune sancțiuni suplimentare.

“Condamnăm în termenii cei mai fermi agresiunea militară fără precedent a Rusiei împotriva Ucrainei. Prin acțiunile sale militare neprovocate și nejustificate, Rusia încalcă în mod flagrant dreptul internațional și subminează securitatea și stabilitatea europeană și globală. Solicităm Rusiei să înceteze imediat ostilitățile, să își retragă armata din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. O astfel de utilizare a forței și a coerciției nu-și are locul în secolul XXI”, au afirmat von der Leyen și Michel.

“Condamn cu fermitate atacul nesăbuit și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți civile”, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Acesta a subliniat că acțiunea Rusiei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice.

“Solicit Rusiei să înceteze imediat acțiunea militară și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Aliații NATO se vor reuni pentru a aborda consecințele acțiunilor agresive ale Rusiei. Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente teribile”, a subliniat el.

“NATO va face tot ceea ce este necesar pentru a proteja și apăra toți aliații”, a conchis Stoltenberg.

Reacții puternice au venit și din partea României, prin președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.

Klaus Iohannis a condamnat joi dimineață, “puternic” și în “termeni cei mai fermi”, agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și a anunțat o reacție puternică a comunității internaționale. De asemenea, Nicolae Ciucă a condamnat decizia Rusiei de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră “un act ilegal de agresiune” şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterând totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Japonia anunță sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, în coordonare cu G7, și condamnă desfășurarea armelor nucleare în Belarus

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia va aplica sancțiuni suplimentare Rusiei după ce liderii din G7 au convenit la summitul care s-a desfășurat săptămâna trecută la Hiroshima că trebuie intensificare măsurile de pedepsire a Moscovei pentru declanșarea războiului împotriva Ucrainei, a anunțat vineri Hirokazu Matsuno, șeful de cabinet al premierului nipon, conform Reuters, citat de Agerpres.

Acesta a condamnat, în egală măsură, anunțul de jos privind desfășurarea de arme nucleare tactice de către Rusia în Belarus, precizând că această decizie va intensifica și mai mult circumstanțele create de invadarea Ucrainei.

”Fiind singura ţară care a suferit bombardamente atomice în timpul războiului, Japonia nu acceptă niciodată ameninţarea nucleară a Rusiei, cu atât mai puţin utilizarea acesteia”, a declarat Matsuno într-o conferinţă de presă zilnică.

Citiți și: Liderii G7 vor impune noi sancțiuni pentru a slăbi „mașinăria de război” a Rusiei și asigură Ucraina de sprijin militar și financiar în 2023 și 2024

Într-o acțiune coordonată cu G7, Japonia va îngheța activele a 78 de grupuri și 17 persoane, inclusiv ofițeri de armată din Rusia și va interzice exporturile către 80 de entități rusești, cum ar fi laboratoarele de cercetare afiliate armatei, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul de Externe.

Japonia va interzice, de asemenea, furnizarea de servicii de construcţii şi inginerie Rusiei, mai multe detalii referitoare la această măsură urmând să fie anunţate la o dată ulterioară, se arată într-un comunicat al Ministerului Comerţului de la Tokyo.

În contextul summitului G7, Uniunea Europeană a anunțat că va limita comerțul cu diamante rusești” ca parte a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Decizia UE venea după ce Marea Britanie anunțase cu câteva ore înainte că ”va legifera în cursul acestui an interzicerea importurilor de diamante rusești și va pune capăt tuturor importurilor de cupru, aluminiu și nichel de origine rusească, pe baza interdicțiilor existente asupra fierului și oțelului” din țara invadatoare.

O hotărâre de suplimentare a sancțiunilor a fost făcută publică și de Statele Unite, Departamentul Trezoreriei și cel de Stat plasând ”peste 300” de persoane, companii, nave şi avioane din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia pe lista neagră.

Continue Reading

G7

Premierul britanic califică China drept ”cea mai mare provocare a epocii noastre la adresa securității și prosperității globale”

Published

on

© No 10/ Flickr

Premierul britanic, Rishi Sunak, a descris China drept cea mai mare provocare la adresa lumii, într-o declarație susținută la finalul unui summit G7, desfășurat la Hiroshina, unde liderii acestui format au cerut Beijingului să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta războiul din Ucraina, informează Politico Europe.

”China reprezintă cea mai mare provocare a epocii noastre la adresa securității și prosperității globale. Sunt din ce în ce mai autoritari acasă și mai imperativi în străinătate”, le-a spus Sunak reporterilor la reuniunea G7, care s-a încheiat duminică.

Premierul britanic s-a abținut de la a solicita o ”decuplare” a Occidentului de China, dar a susținut ”reducerea riscurilor”, expresie folosită de liderii G7 în comunicat comun emis sâmbătă.

Citiți și: Ursula von der Leyen, către liderii G7: Trebuie să ne reducem vulnerabilitățile față de China, dar decuplarea de Beijing nu este în interesul nostru

”Vom coopera, în cadrul G7 și cu alte țări, pentru a ne asigura că putem reduce riscul și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare pe care am văzut-o din partea Chinei, vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja împotriva investițiilor ostile și vom face acest lucru într-un mod care să nu ne dăuneze reciproc”, a declarat Sunak.

Liderii G7 au emis o declarație dură la adresa Beijingului, în care au convenit să diversifice sursele de minerale critice și să creeze o nouă platformă de coordonare pentru a contracara coerciția economică, și au condamnat încercările de a schimba status quo-ul în Marea Chinei de Sud.

Acest lucru a declanșat un răspuns critic din partea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, care a acuzat țările G7 că se amestecă în afacerile interne ale Chinei.

Citiți și: Un Război Rece cu China ar fi “o trădare a interesului național” al Regatului Unit, avertizează șeful diplomației britanice într-un discurs mult așteptat

Sunak se află sub o presiune tot mai mare din partea unor figuri din cadrul propriului său Partid Conservator pentru a înăspri linia guvernului față de China. Miercuri, fostul prim-ministru Liz Truss i-a cerut lui Sunak să includă China pe lista ”amenințărilor” la adresa securității Regatului Unit.

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, prim-ministrul a descris China drept o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”.

Continue Reading

G7

Sprijin de până la 275 de milioane de dolari din SUA, Japonia, Coreea de Sud și EAU pentru reactorul modular din România. SUA au lansat și scrisori de interes pentru un sprijin de 4 miliarde de dolari

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Măsurile anunțate sâmbătă de președintele american Joe Biden pentru a pune în aplicare viziunea Parteneriatului pentru infrastructură și investiții globale de a mobiliza 600 de miliarde de dolari până în 2027 în investiții în infrastructură în întreaga lume au inclus sprijin public-privat pentru proiectul reactorului modular mic (SMR) din România din partea Statelor Unite, Japoniei, Republicii Coreea și Emiratelor Arabe Unite, în valoare de până la 275 de milioane de dolari, precum și lansarea unor scrisori de interes pentru finanțări de proiecte în valoare de până la 4 miliarde de dolari, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Sprijinul de până la 275 de milioane de dolari, include o scrisoare de interes din partea U.S. Export-Import Bank (EXIM) pentru o sumă de până la 99 de milioane de dolari din cadrul programului EXIM Engineering Multiplier. În plus, EXIM și Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională (DFC) din SUA au emis scrisori de interes pentru un sprijin potențial de până la 3 miliarde de dolari și, respectiv, 1 miliard de dolari pentru desfășurarea proiectelor.

“Împreună cu noile promisiuni ale României, aceste angajamente demonstrează puterea cooperării multinaționale și a parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură transformatoare și vor face să avanseze proiectul SMR de vârf al României, bazat pe tehnologia firmei americane NuScale Power LLC, în vederea implementării în 2029”, arată sursa citată.

Citiți și Klaus Iohannis salută anunțul lui Biden de la summitul G7 privind sprijinul SUA, Japoniei, Coreei de Sud și EAU pentru reactoarele modulare mici din România

Proiectul SMR din România va înlocui o fostă centrală pe cărbune de la Doicești cu energie curată și va valorifica experiența acumulată în cadrul primului proiect SMR aflat în curs de dezvoltare în Statele Unite, la Carbon Free Power Project din Idaho. Proiectul SMR de la Doicești se bazează pe o experiență de peste un sfert de secol în ceea ce privește exploatarea în condiții de siguranță și securitate a centralelor nucleare din România.

Printre partenerii care avansează proiectul SMR se numără Japan Bank for International Cooperation (Japonia); DS Private Equity (Republica Coreea); EXIM Bank România, S.N. Nuclearelectrica S.A., Nova Power & Gas S.R.L. (România); Emirates Nuclear Energy Corporation (ENEC, Emiratele Arabe Unite); DFC și EXIM (Statele Unite).

Angajamentele vor sprijini achiziția de materiale de lungă durată, finalizarea lucrărilor de inginerie și proiectare preliminară (FEED), furnizarea de expertiză în domeniul managementului de proiect, caracterizarea amplasamentului și analize de reglementare, precum și estimări precise ale calendarului și bugetului pentru executarea proiectului. Implicarea ENEC în proiectul românesc SMR, prin contribuția în natură a experților în domeniul nuclear, reprezintă prima activitate axată pe energia nucleară întreprinsă în cadrul platformei Parteneriatul SUA – Emiratele Arabe Unite pentru accelerarea energiei curate (PACE).

PACE a fost lansat în noiembrie 2022 pentru a cataliza 100 de miliarde de dolari în finanțare, investiții și alte tipuri de sprijin pentru a desfășura 100 de noi gigawați de capacitate de energie curată până în 2035, oferind un impuls și un impact suplimentar pe drumul către Conferința părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP28), pe care Emiratele Arabe Unite o vor găzdui în noiembrie 2023.

Acest efort multilateral de implementare a unei tehnologii nucleare civile sigure și securizate este o dovadă a rolului esențial pe care îl joacă energia nucleară în tranziția globală către o energie curată și în atingerea obiectivului nostru colectiv de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Statele Unite se angajează să sprijine utilizarea tehnologiilor inovatoare de energie curată pentru a alimenta eforturile globale de decarbonizare și pentru a oferi securitate și independență energetică partenerilor din întreaga lume.

Continue Reading

Facebook

NATO15 hours ago

Olanda „ia serios în considerare” trimiterea de avioane F-16 Ucrainei

NATO16 hours ago

NATO: Germania își relochează sistemul de apărare antirachetă Patriot din Slovacia în Lituania în vederea summit-ului de la Vilnius

NATO17 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că summit-ul NATO de la Vilnius se va concentra pe sprijinirea concretă a Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Estoniei, înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău: Vom transmite un mesaj puternic că Moldova nu este singură

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Olaf Scholz: La 1 iunie, familia europeană se reunește în R. Moldova, o țară care are tot sprijinul nostru și nu este singură

U.E.2 days ago

Ursula von der Leyen a vizitat zonele din Italia afectate de inundații: ”Europa este cu voi”

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Buna guvernare, transparența și combaterea corupției sunt importante pentru ca România să-și atingă potențialul strategic, economic și uman

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare

ROMÂNIA2 days ago

MCID și ADR fac un nou pas spre digitalizarea României prin lansarea aplicației mobile ROeID, care asigură identitatea digitală a tuturor cetățenilor români

CONSILIUL UE2 days ago

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

NATO3 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ3 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA4 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

NATO1 week ago

Black Sea and Balkans Security Forum: Premierul Nicolae Ciucă evidențiază importanța revizuirii planurilor de apărare în contextul în care o ”putere ca Rusia merge spre un război de uzură”

Team2Share

Trending