Secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin, a avut miercuri, la sediul NATO, o reuniune cu omologii săi din cadrul “cvadrilateralei transatlantice”, ministrul francez al forțelor armate, Florence Parly, ministrul federal german al apărării, Christine Lambrecht, și secretarul de stat britanic pentru apărare, Ben Wallace, alături de care a convenit reasigurarea aliaților de pe flancul estic al NATO.
Potrivit unui comunicat al Pentagonului, liderii au discutat despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre nevoia de dezescaladare a Rusiei. Aceștia și-au exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
“Cei patru lideri au convenit asupra importanței unității NATO pentru a descuraja Rusia, pentru a reasigura aliații de pe flancul estic al NATO și pentru a susține ordinea internațională bazată pe reguli”, arată sursa citată.
Earlier today, I met with my counterparts from France, Germany, and the UK on the margins of the @NATO Defense Ministerial. We stand united in support of a rules-based international order, and we are unwavering in our resolve. #WeAreNATO pic.twitter.com/z9IFwrKOOX
— Secretary of Defense Lloyd J. Austin III (@SecDef) February 16, 2022
Reuniunea lor a avut loc după ce Alianța Nord-Atlantică a anunțat miercuri că miniștrii apărării au decis demararea acțiunilor de planificare la nivel militar pentru instalarea unui grup de luptă al NATO în România, condus de Franța. În cadrul aceleiași reuniuni, miniștrii aliați au adoptat o declarație comună în care s-au arătat “uniți pentru a ne apăra reciproc” față de acțiunile Rusiei, pe care le consideră “o amenințare gravă la adresa securității euro-atlantice” și în consecința cărora desfășoară “forțe terestre suplimentare pe flancul estic”.
De asemenea, într-o convorbire telefonică pe care au avut-o marți, președinții Joe Biden și Emmanuel Macron au reafirmat disponibilitatea Statelor Unite și a Franței de a consolida poziția defensivă pe flancul estic al NATO ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei de-a lungul frontierelor Ucrainei. Discuția dintre Biden și Macron a avut loc înainte ca liderul de la Casa Albă să susțină o declarație de presă în care a atenționat că SUA și aliații sunt pregătiți să adopte sancțiuni puternice și a reafirmat că “Statele Unite vor apăra orice centimetru de teritoriu al NATO”.
Președintele francez Emanuel Macron a anunțat pe 19 ianuarie disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. “Ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise”, a spus el, într-un discurs către forțele franceze.
Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.
Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat și ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie. Ulterior, România a primit vizite succesive, la o săptămână distanță una de cealaltă, a ministrului apărării al Franței, Florence Parly, și a ministrului de externe Jean-Yves Le Drian. Parly a fost însoțită la București de o misiune de experţi pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România, iar Le Drian a spus de la tribuna Parlamentului României că Franța este gata să conducă un dispozitiv NATO în România.
Și Statele Unite au transmis, în contextul deciziei de a disloca încă 1.000 de militari în România, că se vor coordona cu Franța pentru desfășurarea de forțe armate americane și franceze în România.
O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice.
Aflat săptâmâna trecută în România la invitația președintelui Klaus Iohannis pentru a-i întâmpina pe cei 1.000 de soldați americani dislocați de SUA în România pe fondul situația de securitate dintre Rusia și Ucraina, secretarul general a mulțumit României pentru contribuțiile sale semnificative la Alianță, a lăudat contribuțiile Germaniei și Italiei de a ajuta la securizarea spațiului aerian deasupra regiunii Mării Negre prin misiuni de poliție aeriană în România și a salutat desfășurarea rapidă a încă o mie de soldați din partea Statelor Unite, aflată în curs de desfășurare, ceea ce va ridica la aproape două mii numărul total al militarilor americani care operează de la baza aeriană MK. Totodată, SUA desfășoară zilele acestea, în România, doisprezece aeronave americane – opt de tip F-16 și patru de tip F/A-18 Super Hornet – ca parte a măsurilor de sprijin pentru securitatea aliată pe flancul estic.
