Connect with us

SUA

Ministrul polonez de externe regretă că președintele SUA Joe Biden nu se întâlnește cu ”aliaţi de pe flancul estic” în primul său turneu internațional

Published

on

©gov.pl

Ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, a criticat decizia preşedintelui american Joe Biden de a nu se întâlnește cu lideri est-europeni cu prilejul primului său turneu internaţional de la preluarea mandatului, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui interviu publicat vineri de contidianul polonez Rzeczpospolita, Rau şi-a mai exprimat regretul pentru faptul că Washingtonul a renunţat la sancţiunile împotriva companiei care construieşte conducta Nord Stream 2 care urmează să transporte gaz natural din Rusia în Germania.

”Din nefericire, delegaţia americană care vine în Europa, condusă de preşedintele Joe Biden, este atât de ocupată cu întâlnirea lui cu preşedintele Putin încât nu a găsit timp să organizeze reuniuni cu aliaţi de pe flancul de est”, a atras atenţia Rau.

”Aliaţii americani nu au găsit timp să se consulte cu regiunea lumii care este cea mai afectată de impactul acestei decizii”, a spus oficialul polonez, făcând trimitere la decizia Casei Albe  de a renunța la aplicarea de sancțiuni împotriva principalei companii însărcinate cu construirea gazoductului Nord Stream 2. ”Cine va plăti factura pentru greşelile germane şi americane? Nicio criză nu va fi soluţionată dacă nu răspunzi la telefon”, a continuat şeful diplomaţiei poloneze.

În cadrul turneului de opt zile al lui Biden în Europa sunt incluse participarea la summitul G7 din Anglia, discuţii la Bruxelles cu liderii Uniunii Europene şi ai NATO şi un summit la Geneva cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Chiar dacă nu are programate întrevederi cu lideri est-europeni, Joe Biden și Boris Johnson, gazda summitului G7, au semnat o nouă Cartă a Atlanticului, consfințind într-un arc peste timp “angajamentul față de NATO și protejarea aliaților de pe flancul estic”, asumat acum 80 de ani de prim-ministrul Winston Churchill și președintele Franklin Delano Roosevelt

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat sâmbătă angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26), care va avea loc în noiembrie la Glasgow, informează Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au îndemnat țările participante la Forumul economiilor majore privind energia și clima (MEF), condus de SUA, să se alăture angajamentului și le-au salutat pe cele care și-au manifestat deja sprijinul.

„Am făcut un pas important cu Joe Biden pentru un angajament global privind metanul. Pe drumul către COP26 vom contacta partenerii globali pentru a atrage cât mai mulți la bord pentru combaterea emisiilor de gaz metan. Împreună cu Pactul Verde European și cu Strategia privind metanul a Uniunii Europene, suntem pregătiți să deschidem calea”, a scris pe Twitter președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră și, conform ultimului raport al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, este responsabil pentru aproximativ jumătate din creșterea netă de 1,0 grade Celsius a temperaturii medii globale de la era preindustrială.

Reducerea rapidă a emisiilor de metan este complementară acțiunilor privind dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră și este considerată ca fiind cea mai eficientă strategie pentru a reduce încălzirea globală pe termen scurt și pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Țările care aderă la Angajamentul global privind metanul se angajează să atingă obiectivul colectiv de a reduce emisiile globale de metan cu cel puțin 30 % față de nivelurile din 2020 până în 2030 și să se orienteze către utilizarea celor mai bune metodologii de inventariere disponibile pentru a cuantifica emisiile de metan, cu un accent deosebit pe sursele cu emisii ridicate.

Respectarea acestui angajament ar reduce încălzirea cu cel puțin 0,2 grade Celsius până în 2050. Țările au profiluri de emisii de metan și un potențial de reducere a acestora foarte diferite, dar toate pot contribui la atingerea obiectivului global colectiv prin reducerea suplimentară a metanului la nivel național și prin acțiuni de cooperare internațională.

Printre principalele surse de emisii de metan se numără petrolul și gazele naturale, cărbunele, agricultura și depozitele de deșeuri. Aceste sectoare au puncte de plecare diferite și un potențial variabil de reducere a metanului pe termen scurt, iar cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de metan până în 2030 îl are sectorul energetic.

Uniunea Europeană și opt țări și-au manifestat deja sprijinul pentru Angajamentul global privind metanul. Printre aceste țări se numără șase dintre cei 15 principali emițători de metan la nivel mondial și, împreună, reprezintă peste o cincime din emisiile globale de metan și aproape jumătate din economia mondială. Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și reduce emisiile de metan de aproape trei decenii. 

Recent, Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța își recheamă ambasadorii din SUA și Australia pentru consultări ca urmare a „gravităţii excepționale” a anunțului încheierii alianței de securitate AUKUS

Published

on

©France Diplomacy/ Twitter

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a anunţat vineri că ambasadorii acreditaţi în Statele Unite şi Australia au fost rechemaţi pentru consultări ca urmare a „gravităţii excepţionale” a anunţului încheierii unui parteneriat strategic între Washington, Londra şi Canberra, care a condus la anularea de către Australia a unui contract de achiziţii de submarine din Franţa, informează Agerpres

„La solicitarea preşedintelui Republicii, am decis rechemarea imediată la Paris pentru consultări a celor doi ambasadori ai noştri în Statele Unite şi Australia. Această decizie excepţională este justificată de gravitatea excepţională a anunţurilor făcute pe 15 septembrie de Australia şi Statele Unite”, se arată într-un comunicat al şefului diplomaţiei franceze.

Statele Unite, Australia și Marea Britanie au anunțat miercuri un pact istoric care va permite cooperarea în domeniul tehnologiei militare, dar în urma căruia Australia a renunțat la un acord în valoare de peste 50 de miliarde de euro cu Naval Group din Franța pentru construirea unei flote de submarine, mișcare pe care Le Drian a calificat-o drept o o „lovitură în spat”, scrie Politico.eu. 

Statele Unite şi-au exprimat vineri regretul în legătură cu rechemarea ambasadorului francez pentru consultări şi intenţionează să rămână “angajate în zilele viitoare pentru a rezolva diferendele” cu Parisul, potrivit Agerpres

„Am fost în contact strâns cu partenerii noştri francezi cu privire la decizia lor de a-l rechema pe ambasador la Paris pentru consultări. Regretăm că au făcut acest pas; cu toate acestea, vom rămâne angajaţi în zilele următoare pentru a ne rezolva neînţelegerile, aşa cum am făcut cu alte ocazii de-a lungul îndelungatei noastre alianţe”, a declarat un oficial de la Casa Albă, sub protecţia anonimatului.

Alianța trilaterală de securitate anunțată de Statele Unite, Marea Britanie și Australia – AUKUS – cu scopul de a contracara influența Chinei în regiunea indo-pacifică a provocat o adevărată criză diplomatică transatlantică prin iritarea Franței, care și-a văzut reziliat un contract de vânzare de submarine către Australia, și dezamăgirea șefului diplomației europene, Josep Borrell, care a pledat din nou pentru necesitatea unei autonomii strategice europene.

Liderii celor trei țări au dezvăluit miercuri alianța care prevede inclusiv un efort comun pentru a ajuta armata australiană să achiziționeze submarine cu propulsie nuclearăAceștia au subliniat că submarinele vor fi alimentate cu energie nucleară, dar nu vor transporta arme nucleare. Împreună, în mod virtual, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un “pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea.

Chiar dacă Australia a fost cea care a anulat contractul, cea mai mare dezamăgire a francezilor a fost îndreptată direct împotriva SUA.

„Alegerea americană de a da la o parte un aliat și partener european precum Franța… arată o lipsă de coerență pe care Franța nu poate decât să o constate și să o regrete”, se arată într-o declarație comună a ministrului apărării, Florence Parly, și a lui Le Drian, care a fost primul răspuns oficial al Franței la acest anunț.

Mai mult, şefa diplomaţiei australiene, Marise Payne, a declarat, la Washington, că Australia înţelege dezamăgirea Franţei după decizia sa de a nu respecta angajamentul de a cumpăra submarine franţuzeşti, dar doreşte să colaboreze în continuare cu Parisul.

Noul parteneriat dintre cele trei ţări a fost primit cu rezerve şi la Bruxelles, unde şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a spus că înţelege ”dezamăgirea francezilor” şi a susţinut că acordul AUKUS ”ne obligă din nou să reflectăm asupra necesităţii de a exista prin noi înşine şi de a dezvolta autonomia strategică a UE”.

Borrell a prezentat joi o comunicare comună pentru cooperarea Uniunii Europene cu regiunea indo-pacifică şi a transmis că la reuniunea miniştrilor de externe europeni care se va desfăşura pe 18 octombrie la Luxemburg vor fi ”analizate repercusiunile” alianţei AUKUS. Strategia UE privind regiunea indo-pacifică a fost invocată și de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri în Parlamentul European de la Strasbourg.

Anterior, un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă precizase că Uniunea Europeană nu a fost informată despre pactul de securitate pentru zona indo-pacifică încheiat între Statele Unite, Marea Britanie şi Australia.

Mai mult, în timp ce Statele Unite au subliniat că Franța a fost informată cu privire la crearea acestei alianțe, Parisul a dezmințit o astfel de comunicare între cei doi aliați.

Continue Reading

ROMÂNIA

Joe Biden l-a acreditat oficial pe noul ambasador al României la Washington: SUA sunt dornice să consolideze prietenia puternică și statornică cu România

Published

on

© The White House/ Flickr

Guvernul Statelor Unite este dornic să avanseze agenda comună și să consolideze prietenia puternică și statornică dintre România și SUA, i-a transmis președintele Joe Biden ambasadorului român la Washington, Andrei Muraru.

Liderul de la Casa Albă i-a trimis diplomatului român scrisoarea prin care Andrei Muraru este oficial acreditat, cu drepturi depline, ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în SUA.

Voi lucra neobosit și cu dedicare pentru a întări relația specială și Parteneriatul strategic dintre statele noastre. Sunt convins că, în anii următori, istoria acestei minunate prietenii o vom scrie împreună, punând în fața oricărei provocări cheia de boltă a relației noastre – securitatea și prosperitatea națiunilor noastre“, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook, unde a publicat și scrisoarea primită.

Scrisoarea din partea lui Biden vine în aceeași săptămână în care Washington-ul și Bucureștiul au marcat 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii şi de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Înainte de a sosi la post, Muraru a efectuat vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unde a discutat despre două paliere importante ale parteneriatului strategic dintre București și Washington, cooperarea militară și cea energetică.

La sosirea la Washington, noul ambasador s-a arătat “optimist cu privire la valențele creative ale Parteneriatului nostru Strategic și sunt convins că vom reuși să parcurgem pași semnificativi către atingerea potențialului său deplin”.

Andrei Muraru a avut deja o serie de întrevederi și discuții importante, fiind primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său de Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

Ulterior, Muraru a participat alături de ambasadorii statelor formatului de securitate București 9 la o convorbire telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Ambasadorul român a avut și o convorbire telefonică cu congresmanul republican Mike Rogers, în care a pledat pentru creșterea prezenței militare americane pe teritoriul României, precum și cu congresmanul democrat Eric Swalwell.

De asemenea, Muraru s-a întâlnit cu Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, iar recent a avut o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor americane Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife, întâlnire facilitată de AMRO.

Tot din perspectivă economică, el a avut o întrevedere cu directorul pentru politici și dezvoltare de business al companiei Tesla, pledând pentru ca această companie să investească în România.

Din perspectiva intereselor strategice ale României, Andrei Muraru a convenit recent cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, să lucreze îndeaproape pentru a face pași concreți în privința reducerii ratei de refuz pentru cererile de viză în SUA.

De la începutul mandatului său, Andrei Muraru a demarat un tur de curtoazie în rândul corpului diplomatic, întâlnindu-se la Washington cu omologi de-ai săi din Europa Centrală și de Est, ambasadorii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și Sloveniei, țări partenere în cadrul UE și aliați în cadrul NATO, precum și cu ambasadorul Uniunii Europene în SUA.

De asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit și cu ambasadorul Coreei de Sud în SUA, precum și cu ambasadorul japonez acreditat la Washington.

Dintr-o perspectivă de analiză politico-strategică, ambasadorul român s-a mai întâlnit la Washington cu Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO al secretarului apărării în timpul administrației Barack Obama, precum și cu Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.17 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.18 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL21 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.21 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac22 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2023 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța2 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending