Connect with us

Nicolae Ștefănuță

Nicu Ștefănuță, raportorul PE pentru bugetul UE 2023: Trebuie să menținem strategia de redresare pe drumul cel bun. Bugetul va juca un rol important în consolidarea economiei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), raportorul general din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2023, a prezentat miercuri liniile directoare ale bugetului, un document concentrat în șapte subcapitole.

Nicu Ștefănuță este doilea europarlamentar român care va deține această responsabilitate, după Siegfried Mureșan, în 2016. În această calitate, europarlamentarul va negocia cum vor fi cheltuiți banii europeni, luptându-se pentru creșteri bugetare asupra unor priorități importante cum ar fi sănătatea, schimbările climatice, digitalizarea, agricultura, IMM-urile și cercetarea.

„Bugetul UE ne unește din nou. De data aceasta, avem ocazia să pregătim și să organizăm o poziție puternică a Parlamentului European în negocierile cu alte instituții. Sunt sigur că vom face asta împreună cu colegii din alte grupuri. Este foarte greu de imaginat cum poate arăta viitorul, nimeni nu poate ști, dar ar fi iresponsabil să nu ne pregătim pentru evenimentele viitoare. Albert Camus, care a scris „Ciuma”, spunea în caietele sale că „adevărata generozitate față de viitor este să dai totul în prezent”. Sunt convins că mulți dintre noi avem această stare de spirit în această comisie pentru bugete”, a transmis deputatul european. 

Nicu Ștefănuță a precizat că bugetul nu este doar ceva tehnic, este ceva strategic, politic și chiar emoțional. Acesta a început prezentarea liniilor directoare ale raportului prin abordarea incertitudinilor economice legate de creșterea inflației sau de pandemia de COVID-19, declarând că bugetul pentru 2023 va juca un rol important în consolidarea economiei UE. 

„În primul rând, cred că cel mai important și cred că și cetățenii așteaptă acest lucru de la noi este să menținem strategia de redresare pe drumul cel bun. Există multe incertitudini în ceea ce privește perspectivele economice, în lumina unor factori precum întreruperea lanțului de aprovizionare, prețurile ridicate la energie, creșterea inflației și continuarea pandemiei de COVID-19. Prin urmare, cred că bugetul Uniunii pentru 2023 va juca un rol important în consolidarea economiei Uniunii, asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă, implementând planul de redresare și fondurile structurale”, a detaliat el. 

În al doilea rând, eurodeputatul a transmis că Parlamentul European se va asigura că vor exista fonduri suficiente pentru domeniul sănătății. „Avem nevoie de o Uniune mai puternică în domeniul sănătății. Trebuie să ne asigurăm că există fonduri suficiente pentru EU4Health, pentru Cluster Health Care din programul Horizon, pentru HERA și pentru Planul de combatere a cancerului”, a spus Nicu Ștefănuță. 

În al treilea rând, acesta a subliniat că Parlamentul European va trebui să reușească să implementeze proiecte pentru  tranziția verde și tranziția digitală. „Acest lucru necesită investiții masive în acțiuni precum schimbările climatice, dar și în cercetare și inovare și tehnologii verzi, folosind pe deplin infrastructura de transport și energie. Așadar, avem nevoie de resurse suficiente pentru programele care sprijină acțiunile climatice și protecția mediului, cum ar fi LIFE”. 

„În al patrulea rând, promovarea statului de drept și aplicarea legii. Este esențial să se protejeze interesele financiare ale Uniunii, în special să se asigure că resursele către EPPO (Parchetul European), OLAF ( Oficiul European de Luptă Antifraudă), sau Eurojust, de exemplu,  prin intermediul acestor resurse, dar și prin aplicarea condiționalității statului de drept și bineînțeles, decizia Curții Europene de Justiție din 16 februarie va contribui enorm la negocieri”, a adăugat europarlamentarul.

De asemenea, în intervenția sa, deputatul european a abordat un punct care de obicei nu apare în buget, și anume oportunitățile pentru tineri

„Eu cred că trebuie să ne asigurăm că există mai multe oportunități pentru tinerii din întreaga Uniune. Tinerii au fost afectați în mod deosebit de pandemia, au avut perspective reduse, programele Uniunii pentru tineri au fost limitate, așa că cred că trebuie să ne concentrăm puternic pe tineret și să dăm un impuls Anului European al Tineretului care este anul acesta. De aceea subliniez importanța Erasmus+, a Corpului European de Solidaritate și a altor programe. Și când spun alte programe, mă refer la faptul că trebuie să ne gândim mai mult și la seniorii noștri și la programele lor de mobilitate din Uniune”, a explicat acesta. 

În continuare, raportorul general din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2023, a punctat că o Europă mai puternică include, totodată, adecvare financiară și sprijin pentru apărarea securității.

„Cred că tot ceea ce discutăm în cadrul autonomiei strategice sau în busola strategică este lipsit de orice substanță dacă nu există finanțare. În plus, trebuie să ne concentrăm pe AMIF (Fondul pentru azil, migrație și integrare), și pe HUMA (ajutor umanitar) și pe alte programe precum SEAR (rezerva de solidaritate și ajutoare de urgență). Dar să nu uităm și de lupta noastră pe care am dus-o pentru bugetul pe anul 2022 privind vaccinarea internațională. Pandemia nu s-a încheiat, dar se poate termina dacă ne respectăm promisiunile și fac referire aici la acordul interinstituțional care a fost semnat în timpul negocierilor noastre”, a afirmat el. 

În finalul discursului, Nicu Ștefănuță a făcut trimitere la un spațiu Schengen consolidat, „care poate fi completat cu succes cu statele membre care respectă cerințele tehnice”. El a explicat că acest aspect depășește limitele bugetului, dar cu siguranță Parlamentul poate pregăti instrumentele respective pentru a face ca acest lucru să devină realitate.

„Ultimul punct este cel privind chestiunile transversale, cele pe care le-am discutat și în procedurile bugetare pentru 2022. Trebuie să reamintim Consiliului și Comisiei despre chestiunea costurilor de finanțare prin Instrumentul UE de redresare. Acesta a fost un punct atât de important al negocierilor de anul trecut. Sau despre planul de acțiune pentru noile resurse proprii. Acesta este un punct important deoarece dorim, ca Parlament, să transmitem un mesaj puternic că avem nevoie de propriile noastre resurse, că avem nevoie de ele în timp util, și trebuie să vedem deja că bugetul 2023 beneficiază de unele dintre aceste resurse. De asemenea, alte aspecte transversale sunt aspectele legate de agenții. Să ne reamintim că nu are rost să creăm atâtea agenții dacă nu au un număr suficient de angajați. Le extindem competența, avem așteptări de la ele, așteptăm schimbări de la ele, dar cu toate acestea, nu le finanțăm corespunzător”, a conchis europarlamentarul român. 


Bugetul prevăzut pentru 2023 are o importanță deosebită, deoarece trebuie să sprijine redresarea rapidă a economiei. Este anul în care țările membre vor primi cei mai mulți bani din istoria UE – peste 300 de miliarde de euro.

Nicu Ștefănuță este membru al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR- PLUS în 26 mai 2019. Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European

Nicolae Ștefănuță

Sumele negociate de Nicu Ștefănuță, raportor general pe bugetul UE 2023, au fost votate în PE: 1,6 mld. de euro solicitate în plus pentru criza energetică, conflictul din Ucraina și creștere economică

Published

on

© Nicu Ștefănuță/Renew Europe

Eurodeputații solicită un buget al UE pentru 2023 care să abordeze într-un mod mai eficace consecințele războiului din Ucraina și procesul de redresare în urma pandemiei, avându-i în prim plan pe cetățenii europeni. În acest sens, sub coordonarea eurodeputatului USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe), negociatorul bugetului UE pentru anul viitor, aceștia au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1.6 miliarde EUR) și, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus inițial de Comisie pentru liniile bugetare respective, se arată într-un comunicat al instituției.

Sumele negociate de către Nicu Ștefănuță cu celelalte grupuri politice au fost votate în plenul Parlamentului European, în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg din 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro, votul va deschide perioada de 21 de zile de conciliere între cele trei instituții – Parlamentul European, reprezentat de Nicu Ștefănuță, Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de Jiri Georgiev, Secretar de Stat al Republicii Cehe și Comisia Europeană, reprezentată în negocieri de către Comisarul pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn. 

 „Parlamentul European transmite astăzi un mesaj important, acela că oferim un buget în conformitate cu nevoile cele mai mari ale cetățenilor Europei: securitate energetică accesibilă, siguranță în fața războiului, sprijin pentru aliații noștri din Ucraina, redresare economică” declară europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Întreg bugetul Uniunii Europene se ridică la peste 300 de miliarde de euro, 187 de miliarde din Cadrul Financiar Multianual și restul din Next Generation EU, bani pentru planurile naționale de redresare și reziliență. 

Bugetul UE pentru 2023 va ajuta statele membre să continue marile investiții importante și reformele necesare pentru redresarea economică după pandemie. Cu toate acestea, acest buget nu este adaptat contextului instabil în care se află Europa din cauza războiului de la granițele noastre, inflației și facturilor la energie în creștere. Prin urmare, europarlamentarul a cerut redeschiderea bugetului pe 7 ani, a Cadrului Financiar Multianual pentru a adapta răspunsul bugetar al Uniunii la crizele actuale.

Iată sumele negociate de europarlamentarul Ștefănuță cu celelalte grupuri politice din Parlamentul European, acestea urmând să fie negociate de Nicolae Ștefănuță și Consiliu în zilele următoare:

  1. Consecințele războiului din Ucraina pentru Europa – 853 milioane euro, printre care:
  • Bani pentru cercetătorii ucraineni prin programul Marie Skłodowska-Curie – 50 milioane;
  • Bani pentru studenții si profesorii ucraineni prin programul Erasmus+ – 200 milioane;
  • Bani pentru statele membre și organizațiile internaționale care gestionează fluxurile de migranți ucraineni – 100 milioane, prin Fondul pentru migrație și azil;
  • Bani pentru apărare, prin Fondul European de Apărare și Mobilitate Militară – 80 milioane; 
  • Sprijin financiar pentru Ucraina și Republica Moldova, prin Instrumentul de Vecinătate – 150 milioane; 
  • Ajutor umanitar pentru Ucraina, Moldova dar și pentru alte state care se confruntă cu crize majore – 250 milioane;
  • Fonduri de preaderare – 45 milioane.
  1. Creșterea independenței energetice a UE și a sprijinului pentru cetățeni și IMM-uri cu facturi mari la energie, tranziție verde și biodiversitate – 533 milioane, printre care:
  • Proiectele pe  Energie, Climă și Agricultură finanțabile prin Orizont Europa – 365 milioane;
  • Proiectele pe Energie și Transport, finanțabile prin Facilitatea Conectarea Europei – 90 milioane;
  • Proiectele de tranziție energetică, economie circulară și biodiversitate, finanțabile prin programul LIFE – 60 milioane;
  • Crize și provocări globale – 20 milioane .
  1. Lecțiile pandemiei: o mai bună gestionare a crizelor în viitor și sănătate echitabilă în UE – 175 milioane de euro, printre care: 
  • Cluster Health Horizon – 130 milioane;
  • Programul pentru sănătate EU4Health – 25 milioane;
  • Mecanismul de Protecție Civilă al UE – 20 milioane.
  1. Alte priorități:
  • Mai mulți bani pentru Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi;
  • Mai multă finanțare pentru agențiile pentru migrație: EU-LISA și Agenția UE pentru Azil;
  • Finanțare întărită pentru Agenția Europeană de Mediu;
  • Mai mulți bani pentru proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ale PE, Europa Creativă, inițiativa Bauhaus, Special Olympics in Berlin.

„Bugetul Uniunii pentru anul 2023 este de peste 300 de miliarde de euro. Pe de-o parte, nu avem bani suficienti in buget pentru a ajuta Ucraina, iar pe de altă parte statele membre nu folosesc toti banii europeni pe care îi primesc. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro pe care nu i-a folosit din fondurile nerambursabile din CFM 2014-2020. Riscăm să pierdem mulți bani europeni, și deci proiecte ca spitale, școli, autostrăzi să nu se facă din iresponsabilitate politică. Îmi doresc ca România să folosească acest ajutor istoric al UE de peste 80 de miliarde de euro și să nu irosească timpul, ratând această șansă la dezvoltare unică în istoria recentă a țării. Sunt sigur că o parte din acești bani se vor duce și în infrastructura, spitalele și spațiile verzi din Sibiu”, adaugă Nicu Ștefănuță.

Bugetul anului 2023 este al treilea buget anual din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Bugetul va juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor pe termen lung și ale priorităților politice convenite de Uniune, contribuind la redresarea economiei europene în urma pandemiei de COVID-19. Bugetul pentru anul 2023 va răspunde, de asemenea, șocurilor economice, energetice, umanitare și de securitate în urma invaziei rusești în Ucraina.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță: Votul PE privind pachetul „Fit for 55”, decisiv pentru combaterea schimbărilor climatice. Am reușit, alături de grupul Renew Europe, să las o planetă curată generațiilor viitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

  1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
  2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
  3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
  4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
  5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.


Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE: Bugetul trebuie să răspundă nevoilor românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație și ajutor pentru refugiați

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2023, a pledat marți ca bugetul UE să fie suficient de mare încât să răspundă nevoilor actuale ale românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație, ajutor pentru refugiați.

În calitatea sa de Raportor General al Parlamentului European pentru bugetul UE al anului 2023, eurodeputatul sibian a participat marți, 7 iunie, la o întâlnire a Comisiei pentru Bugete, la care a fost prezentată propunerea Comisiei pentru bugetul anului 2023, de către Comisarul European pentru Budget și Resurse Umane, Johannes Hahn, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Nicu Ștefănuță a avertizat că propunerea prezentată de către Comisie nu include răspunsuri clare pentru războiul din Ucraina și criza refugiaților. Propunerea, în stadiul său actual, nu aduce soluții financiare pentru reducerea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, nu identifică soluții pentru combaterea inflației și creșterea prețurilor și nu prevede un mecanism clar de răspuns în cazul unei crize de foamete în regiunea sudică a Uniunii.

Nicu Ștefănuță a scos în evidență faptul că bugetul UE poate contribui la creșterea stabilității democratice și a siguranței în regiune. Dincolo de aceste teme mari, acesta a vorbit despre accelerarea tranziției verzi și digitale, despre creșterea bugetului Parchetului European, despre nevoile tinerilor, dar și despre necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene și a PNRR pentru relansarea economiei.

“Ca român, simt o mare responsabilitate să contribui la negocierea poate a celui mai dificil buget al Uniunii Europene. Banii sunt limitați, însă mă voi lupta ca bugetul UE să fie unul ambițios și folosit cât mai bine, astfel încât din acei 170 de miliarde de euro, România să poată beneficia de ajutor la timp pentru marile reforme de care are nevoie. Am atras atenția, de asemenea, că orice întârziere a statelor membre poate fi un risc de a pierde banii de care economiile țărilor au nevoie”, a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Fondurile europene sunt sursa majoră de venituri pentru mari investiții, atât în sectorul public, cât și în cel privat – spitale, școli, grădinițe, renovări de clădiri, drumuri și autostrăzi, etc. Avem deja exemple de bune practici, locuri din România care au fost complet schimbate datorită proiectelor implementate cu finanțare europeană, afaceri private care au demarat cu ajutorul fondurilor de la UE, fermieri români care au trecut la etapa următoare a unei agriculturi moderne.

“La Bruxelles, facem tot ce ne stă în putere să punem interesele românilor în negocierile dosarelor importante. Apoi dăm ștafeta implementării decidenților naționali, iar aici încep să se complice lucrurile, în special din cauza instabilității politice. Este nevoie, de asemenea, de o implicare pro-activă a autorităților, de promovarea felului în care se pot absorbi eficient fondurile europene. Mă gândesc chiar la un program național destinat tuturor comunelor, care să conțină ghiduri simple, exemple de urmat, pași concreți despre cum trebuie scris un proiect pentru renovări, drumuri, școli, izolare termică etc.” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.


Citiți și

Nicu Ștefănuță a fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2023, fiind abia al doilea român care va deține această responsabilitate

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE


În etapa următoare, Consiliul își va adopta poziția cu privire la proiectul de buget, iar Parlamentul va răspunde înainte de începerea perioadei de conciliere, care va avea loc în toamnă și care presupune atingerea unui compromis între cele trei instituții ale UE. Negocierile bugetare, începute acum un an, trebuie să se încheie cu un acord până la finalul anului.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Continue Reading

Facebook

CHINA2 hours ago

Balon de spionaj chinez deasupra SUA: Antony Blinken își amână vizita în China, în timp ce Beijingul afirmă că “dirijabilul este de natură civilă”, regretând incidentul

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Gheorghe Falcă sprijină înăsprirea regulilor privind publicitatea politică în UE: Vorbim despre sănătatea democrației noastre

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Transportul animalelor vii trebuie să continue indiferent de distanță și durată, câtă vreme bunăstarea este asigurată

ROMÂNIA5 hours ago

Eurostat: Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provine din surse regenerabile

U.E.6 hours ago

UE sprijină Ucraina în acțiunea de deminare a zonelor eliberate de ocupația rusă printr-un program suplimentar de 25 de milioane de euro

NATO6 hours ago

Norvegia își dotează armata cu 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație într-una „dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea RM”

U.E.7 hours ago

Summitul UE-Ucraina: Ursula von der Leyen anunță un nou sprijin pentru Ucraina pentru 2023. Pachetul se ridică la 450 de milioane de euro și va fi destinat asistenței umanitare, redresării și susținerii reformelor

NATO8 hours ago

NATO își exprimă îngrijorarea că Rusia nu își respectă obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare

ROMÂNIA8 hours ago

Bogdan Aurescu: Hotărârea CIJ de la Haga privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă

ROMÂNIA9 hours ago

Virgil Popescu, la Baku: Alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră

ENERGIE1 day ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 week ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending