Eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), raportorul general din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2023, a prezentat miercuri liniile directoare ale bugetului, un document concentrat în șapte subcapitole.
„Bugetul UE ne unește din nou. De data aceasta, avem ocazia să pregătim și să organizăm o poziție puternică a Parlamentului European în negocierile cu alte instituții. Sunt sigur că vom face asta împreună cu colegii din alte grupuri. Este foarte greu de imaginat cum poate arăta viitorul, nimeni nu poate ști, dar ar fi iresponsabil să nu ne pregătim pentru evenimentele viitoare. Albert Camus, care a scris „Ciuma”, spunea în caietele sale că „adevărata generozitate față de viitor este să dai totul în prezent”. Sunt convins că mulți dintre noi avem această stare de spirit în această comisie pentru bugete”, a transmis deputatul european.
Nicu Ștefănuță a precizat că bugetul nu este doar ceva tehnic, este ceva strategic, politic și chiar emoțional. Acesta a început prezentarea liniilor directoare ale raportului prin abordarea incertitudinilor economice legate de creșterea inflației sau de pandemia de COVID-19, declarând că bugetul pentru 2023 va juca un rol important în consolidarea economiei UE.
„În primul rând, cred că cel mai important și cred că și cetățenii așteaptă acest lucru de la noi este să menținem strategia de redresare pe drumul cel bun. Există multe incertitudini în ceea ce privește perspectivele economice, în lumina unor factori precum întreruperea lanțului de aprovizionare, prețurile ridicate la energie, creșterea inflației și continuarea pandemiei de COVID-19. Prin urmare, cred că bugetul Uniunii pentru 2023 va juca un rol important în consolidarea economiei Uniunii, asigurându-ne că nimeni nu este lăsat în urmă, implementând planul de redresare și fondurile structurale”, a detaliat el.
În al doilea rând, eurodeputatul a transmis că Parlamentul European se va asigura că vor exista fonduri suficiente pentru domeniul sănătății. „Avem nevoie de o Uniune mai puternică în domeniul sănătății. Trebuie să ne asigurăm că există fonduri suficiente pentru EU4Health, pentru Cluster Health Care din programul Horizon, pentru HERA și pentru Planul de combatere a cancerului”, a spus Nicu Ștefănuță.
În al treilea rând, acesta a subliniat că Parlamentul European va trebui să reușească să implementeze proiecte pentru tranziția verde și tranziția digitală. „Acest lucru necesită investiții masive în acțiuni precum schimbările climatice, dar și în cercetare și inovare și tehnologii verzi, folosind pe deplin infrastructura de transport și energie. Așadar, avem nevoie de resurse suficiente pentru programele care sprijină acțiunile climatice și protecția mediului, cum ar fi LIFE”.
„În al patrulea rând, promovarea statului de drept și aplicarea legii. Este esențial să se protejeze interesele financiare ale Uniunii, în special să se asigure că resursele către EPPO (Parchetul European), OLAF ( Oficiul European de Luptă Antifraudă), sau Eurojust, de exemplu, prin intermediul acestor resurse, dar și prin aplicarea condiționalității statului de drept și bineînțeles, decizia Curții Europene de Justiție din 16 februarie va contribui enorm la negocieri”, a adăugat europarlamentarul.
De asemenea, în intervenția sa, deputatul european a abordat un punct care de obicei nu apare în buget, și anume oportunitățile pentru tineri.
„Eu cred că trebuie să ne asigurăm că există mai multe oportunități pentru tinerii din întreaga Uniune. Tinerii au fost afectați în mod deosebit de pandemia, au avut perspective reduse, programele Uniunii pentru tineri au fost limitate, așa că cred că trebuie să ne concentrăm puternic pe tineret și să dăm un impuls Anului European al Tineretului care este anul acesta. De aceea subliniez importanța Erasmus+, a Corpului European de Solidaritate și a altor programe. Și când spun alte programe, mă refer la faptul că trebuie să ne gândim mai mult și la seniorii noștri și la programele lor de mobilitate din Uniune”, a explicat acesta.
În continuare, raportorul general din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2023, a punctat că o Europă mai puternică include, totodată, adecvare financiară și sprijin pentru apărarea securității.
„Cred că tot ceea ce discutăm în cadrul autonomiei strategice sau în busola strategică este lipsit de orice substanță dacă nu există finanțare. În plus, trebuie să ne concentrăm pe AMIF (Fondul pentru azil, migrație și integrare), și pe HUMA (ajutor umanitar) și pe alte programe precum SEAR (rezerva de solidaritate și ajutoare de urgență). Dar să nu uităm și de lupta noastră pe care am dus-o pentru bugetul pe anul 2022 privind vaccinarea internațională. Pandemia nu s-a încheiat, dar se poate termina dacă ne respectăm promisiunile și fac referire aici la acordul interinstituțional care a fost semnat în timpul negocierilor noastre”, a afirmat el.
În finalul discursului, Nicu Ștefănuță a făcut trimitere la un spațiu Schengen consolidat, „care poate fi completat cu succes cu statele membre care respectă cerințele tehnice”. El a explicat că acest aspect depășește limitele bugetului, dar cu siguranță Parlamentul poate pregăti instrumentele respective pentru a face ca acest lucru să devină realitate.
„Ultimul punct este cel privind chestiunile transversale, cele pe care le-am discutat și în procedurile bugetare pentru 2022. Trebuie să reamintim Consiliului și Comisiei despre chestiunea costurilor de finanțare prin Instrumentul UE de redresare. Acesta a fost un punct atât de important al negocierilor de anul trecut. Sau despre planul de acțiune pentru noile resurse proprii. Acesta este un punct important deoarece dorim, ca Parlament, să transmitem un mesaj puternic că avem nevoie de propriile noastre resurse, că avem nevoie de ele în timp util, și trebuie să vedem deja că bugetul 2023 beneficiază de unele dintre aceste resurse. De asemenea, alte aspecte transversale sunt aspectele legate de agenții. Să ne reamintim că nu are rost să creăm atâtea agenții dacă nu au un număr suficient de angajați. Le extindem competența, avem așteptări de la ele, așteptăm schimbări de la ele, dar cu toate acestea, nu le finanțăm corespunzător”, a conchis europarlamentarul român.
Bugetul prevăzut pentru 2023 are o importanță deosebită, deoarece trebuie să sprijine redresarea rapidă a economiei. Este anul în care țările membre vor primi cei mai mulți bani din istoria UE – peste 300 de miliarde de euro.
Nicu Ștefănuță este membru al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR- PLUS în 26 mai 2019. Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European
