Parlamentul European a votat miercuri setul de propuneri legislative „Fit for 55”, o piatră de temelie în ceea ce privește reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră – cu cel puțin 55% până în anul 2030, iar eurodeputatul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe) a fost la cârma negocierilor unuia dintre cele mai sensibile, dar și cele mai percutante dosare care formează acest mega pachet, și anume CBAM sau Mecanismul UE de Ajustare la Frontieră a Emisiilor de Dioxid de Carbon.

Prin propunerea acestui mecanism, se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică).

„Situația nu este deloc una roz atunci când aflăm de la experți că au trecut mai bine de 4 milioane de ani de când nu s-au mai înregistrat cantități atât de mari de dioxid de carbon. Într-adevăr, a pune preț pe carbon nu este o sarcină deloc ușoară, însă prin acest mecanism, CBAM, schimbarea are loc cu adevărat. Practic, adoptăm o măsură climatică care să prevină riscul relocării producției de produse din industrii intens poluatoare și a emisiilor de dioxid de carbon, asigurând totodată compatibilitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului” a declarat Nicu Ștefănuță.

În calitatea de raportor al grupului Renew Europe pentru acest dosar, Nicu Ștefănuță a propus o serie de amendamente, printre cele mai importante numărându-se:

1. Implementarea până în anul 2032 a mecanismului CBAM cu un ritm gradual care permite producătorilor să își adapteze investițiile;
2. Crearea unei „frâne de urgență”, respectiv posibilitatea de a ajusta calendarul sau ritmul de implementare, dacă acest lucru se dovedește necesar;
3. Măsuri care îmbunătățesc transparența și oferă predictibilitate pentru producători;
4. Extinderea scopului mecanismului și către produse mai complexe, ci nu doar materii prime;
5. Crearea unei singure autorități centralizate pentru gestionarea mecanismului CBAM;

„Deoarece schimbările climatice se resimt la nivel global, iar nivelul ridicat al emisiilor nu se oprește la granițe, Uniunea Europeană și-a asumat rolul de lider în lupta pentru climă, fapt care a fost încă o dată demonstrat ieri, în plenul Parlamentului European” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acest mecanism poate fi considerat un instrument de diplomație climatică și își propune să se asigure că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la scăderea emisiilor globale, în loc să mute producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Prin această propunere, Uniunea Europeană își dorește și să încurajeze adoptarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din țările din afara UE deoarece cu cât există mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă cresc.

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR, Renew Europe), negociatorul șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2023, a pledat marți ca bugetul UE să fie suficient de mare încât să răspundă nevoilor actuale ale românilor – creșterea prețurilor la energie, inflație, ajutor pentru refugiați.

În calitatea sa de Raportor General al Parlamentului European pentru bugetul UE al anului 2023, eurodeputatul sibian a participat marți, 7 iunie, la o întâlnire a Comisiei pentru Bugete, la care a fost prezentată propunerea Comisiei pentru bugetul anului 2023, de către Comisarul European pentru Budget și Resurse Umane, Johannes Hahn, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Nicu Ștefănuță a avertizat că propunerea prezentată de către Comisie nu include răspunsuri clare pentru războiul din Ucraina și criza refugiaților. Propunerea, în stadiul său actual, nu aduce soluții financiare pentru reducerea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, nu identifică soluții pentru combaterea inflației și creșterea prețurilor și nu prevede un mecanism clar de răspuns în cazul unei crize de foamete în regiunea sudică a Uniunii.

Nicu Ștefănuță a scos în evidență faptul că bugetul UE poate contribui la creșterea stabilității democratice și a siguranței în regiune. Dincolo de aceste teme mari, acesta a vorbit despre accelerarea tranziției verzi și digitale, despre creșterea bugetului Parchetului European, despre nevoile tinerilor, dar și despre necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene și a PNRR pentru relansarea economiei.

“Ca român, simt o mare responsabilitate să contribui la negocierea poate a celui mai dificil buget al Uniunii Europene. Banii sunt limitați, însă mă voi lupta ca bugetul UE să fie unul ambițios și folosit cât mai bine, astfel încât din acei 170 de miliarde de euro, România să poată beneficia de ajutor la timp pentru marile reforme de care are nevoie. Am atras atenția, de asemenea, că orice întârziere a statelor membre poate fi un risc de a pierde banii de care economiile țărilor au nevoie”, a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.

Fondurile europene sunt sursa majoră de venituri pentru mari investiții, atât în sectorul public, cât și în cel privat – spitale, școli, grădinițe, renovări de clădiri, drumuri și autostrăzi, etc. Avem deja exemple de bune practici, locuri din România care au fost complet schimbate datorită proiectelor implementate cu finanțare europeană, afaceri private care au demarat cu ajutorul fondurilor de la UE, fermieri români care au trecut la etapa următoare a unei agriculturi moderne.

“La Bruxelles, facem tot ce ne stă în putere să punem interesele românilor în negocierile dosarelor importante. Apoi dăm ștafeta implementării decidenților naționali, iar aici încep să se complice lucrurile, în special din cauza instabilității politice. Este nevoie, de asemenea, de o implicare pro-activă a autorităților, de promovarea felului în care se pot absorbi eficient fondurile europene. Mă gândesc chiar la un program național destinat tuturor comunelor, care să conțină ghiduri simple, exemple de urmat, pași concreți despre cum trebuie scris un proiect pentru renovări, drumuri, școli, izolare termică etc.” a adăugat europarlamentarul Nicu Ștefănuță.

Citiți și

Nicu Ștefănuță a fost desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2023, fiind abia al doilea român care va deține această responsabilitate

Bani de la UE pentru economie, refugiați și tineri: prioritățile raportorului Nicu Ștefănuță pentru bugetul UE

În etapa următoare, Consiliul își va adopta poziția cu privire la proiectul de buget, iar Parlamentul va răspunde înainte de începerea perioadei de conciliere, care va avea loc în toamnă și care presupune atingerea unui compromis între cele trei instituții ale UE. Negocierile bugetare, începute acum un an, trebuie să se încheie cu un acord până la finalul anului.

Nicu Ștefănuță este europarlamentar USR.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European și membru supleant în Comisia pentru Comerț Internațional.