Connect with us

U.E.

OLAF încheie ancheta asupra candidatului Poloniei pentru funcția de comisar european. Noi presiuni asupra Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene

Published

on

© Wikipedia

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a încheiat ancheta asupra candidatului Poloniei la funcţia de comisar european pentru agricultură printr-o cerere de rambursare a cheltuielilor, fără a face recomandări suplimentare privind sancțiuni disciplinare sau judiciare împotriva acestuia, se arată într-un comunicat al instituției, potrivit Agerpres.

OLAF  și-a încheiat ancheta asupra lui Janusz Wojciechowski, comisarul polonez desemnat de Ursula von der Leyen pentru ocuparea portofoliului agriculturii în noua Comisie, cu recomandarea către Parlamentul European de a recupera suma de 11.243 de euro care i-a fost plătită nejustificat în timpul exercitării mandatului de eurodeputat, în perioada 2004-2014, pe baza declarațiilor sale de călătorie și a dovezilor de prezență.

De asemenea, OLAF a recomandat Legislativului European consolidarea în continuare a normelor administrative referitoare la rambursarea cheltuielilor de călătorie și la plata indemnizațiilor de subzistență.

La 20 iulie 2016, OLAF a deschis o anchetă cu privire la posibilele abuzuri comise de oficialul polonez privind efectuarea unor călătorii și cheltuieli de ședere. Lucrând în strânsă cooperare cu Parlamentul European, OLAF a colectat și examinat o parte însemnată a cererilor de rambursare și a documentelor justificative corespunzătoare. O serie de neconcordanțe au fost găsite în cererile de rambursare.

Drept urmare, OLAF a stabilit că Parlamentul European a plătit în mod nejustificat  suma de 11.243 euro lui Wojciechowski pe baza declarațiilor sale de călătorie și a atestatelor de prezență.  Însă OLAF mai constatat că suma în cauză a fost deja plătită integral Parlamentului European de către Wojciechowski, pentru perioada 2009-2011, în conformitate cu declarațiile făcute de acesta către ziarul german Der Spiegel

Prin urmare, documentul precizează că nu a fost adresată nicio recomandare disciplinară sau judiciară referitoare la Wojciechowski, care în prezent este membru al Curţii de Conturi Europene.

OLAF a mai precizat că o altă anchetă, care o vizează pe candidata franceză Sylvie Goulard, nu s-a încheiat încă, informează Agerpres.

Goulard a rambursat 45.000 de euro brut Parlamentului European în cazul unor presupuse locuri de munca fictive ale asistenţilor parlamentari ai partidului de centru Mişcarea Democrată Franceză (MoDem), conform informaţiilor furnizate de anturajului său.

Noi presiuni asupra Ursulei von der Leyen

În orice caz, rezultatele investigației asupra unui viitor membru al Comisiei Europene pun presiune asupra Președintelui ales, Ursula von der Leyen, pentru a veni cu o reacție în condițiile în care aceasta se confruntă deja cu probleme în ceea ce privește validarea nominalizării altor doi candidați propuși pentru ocuparea unui portofoliu de comisar în următorii cinci ani. 

Amintim faptul că procedura de validare a nominalizării atât a candidatului din partea României, Rovana Plumb, pentru portofoliul transporturi, precum și a candidatului din partea Ungariei, László Trócsányi, pentru portofoliul vecinătate și extindere, este momentan suspendată în urma constatării unui conflict de interese după analizarea declarațiilor de avere a celor doi de către Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) din Parlamentul European. 

Procedura de nominalizare a celor 26 de comisari ai viitoarei Comisii Europene a Ursulei von der Leyen – care urmează să își preia mandatul la 1 noiembrie – constrânge fiecare candidat să le transmită parlamentarilor europeni o declaraţie de avere, în care îşi precizează activele, bunurile imobiliare, precum şi precedentele activităţi.

Numai pe baza acestui document, eurodeputaţii îi autorizează sau nu să treacă la etapa următoare (ANEXA VII a Regulamentului de Procedură a PE): audierea lor în comisiile de resort, prevăzută între 30 septembrie şi 8 octombrie, necesară pentru ca nominalizarea lor să fie validată.

Avizul negativ primit de cei doi a venit, în cazul Rovanei Plumb, pe fondul neclarificării situației celor două două împrumuturi în valoare de aproape 1 milion EUR pe care fostul ministru social-democrat nu le-a declarat în declarația financiară cercetată de eurodeputați, iar în cazul lui Trócsányi, fost ministru al justiției,pe fondul legăturilor dintre firma de avocatura pe care a fondat-o și activitatea pe care a desfășurat-o pentru guvernul ungar.

Rezultatul votului în cazul avizului negativ pentru Rovana Plumb a fost de 15 voturi pentru, 6 împotrivă și 2 abțineri. În cazul lui Trócsányi, votul a fost și mai strâns: 11 la 9, cu 3 abțineri.

Comisia Europeană a reacționat, prin vocea purtătorului de cuvânt, precizând că ,,procedura este suspendată” și că ,,decizia se află la Parlamentul European și la Ursula von der Leyen”.

O purtătoare de cuvânt a Ursulei von der Leyen a declarat că este în contact cu Președintele Parlamentului European, David Sassoli, relatează POLITICO.

,,Pasul următor va fi să primim o scrisoare a președintelui Parlamentului European, care conține deciziile Parlamentului European”, a spus aceasta. ,,De asemenea, ar trebui să conțină recomandările comisiei (pentru Afaceri Juridice) pentru ambii candidați – în conformitate cu regulile de procedură ale Parlamentului European.”

În context, președintele Parlamentului European a solicitat clarificări de la Comisia JURI, o nouă întâlnire a membrilor acestei Comisii urmând să aibă loc luni, 30 septembrie. 

Dacă Comisia JURI clarifică faptul că preocupările sale nu pot fi îndepărtate, iar cei doi candidați nu își pot îndeplini funcția de comisar european, Ursula von der Leyen se va afla în poziția delicată de a cere guvernelor de la București și de la Budapesta nominalizarea altor candidați pentru portofoliile Transporturi și Vecinătate și Extindere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Corina Crețu reamintește că pe parcusul mandatului de Comisar European pentru Politică Regională a depus toate eforturile pentru a aduce cât mai multe modificări benefice politicii de coeziune.

”Am proiectat politicii de coeziune un cadru modern, simplificat, flexibil și în acord cu nevoile regiunilor, în baza principiilor solidarității și echității. Am adoptat nu mai puțin de 80 de măsuri de simplificare pentru accesarea fondurilor europene. Iar România, la fel ca orice altă țară, poate beneficia și mai mult de fondurile europene în urma acestor măsuri”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți

Corina Crețu speră ca România să profite cât mai mult din fondurile europene alocate în viitorul cadru financiar multianual: ”Sper că în viitorul exercițiu bugetar multianual vom învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Mircea Hava: DiscoverEU, cel mai frumos cadou de majorat, ce depășește cu mult limitele convenționalului

Published

on

© European Parliament Media Center

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) îi invită pe tinerii liceeni să participe în cadrul programului DiscoverEU prin care pot călători gratuit cu trenul în Europa timp de o lună. 

”Learning by travelling, cam așa e descris, pe scurt, cel mai amplu program al Uniunii Europene, Discover EU, prin care tinerii sunt susținuți să călătorească și să descopere Europa”, menționează Mircea Hava în mesajul său.

Peste 800 de tineri români în vârstă de 18 ani urmează să primească un permis de călătorie în cadrul celei de-a patra rundă a inițiativei DiscoverEU, care a atras în jur de 75 000 de cereri din întreaga Europă, anunță Comisia Europeană printr-un comunicat.

Potrivit deputatului european, programul DiscoverEU este dedicat tinerilor și libertății de mișcare.

”Îi felicit pe cei care au avut îndrăzneala de a accepta provocarea și au intrat în selecția care le-a adus biletul pentru ”Trans – European”.

Mircea Hava le recomandă tinerilor să aplice pentru acest program și să descopere Europa, călătorind: ”Cei care cred în ceea ce văd, vor să experimenteze și își doresc să se regăsească nu doar geografic în Europa, au recomandarea mea: Discover EU e un programat ce depășește cu mult limitele convenționalului, dedicat 100% aventurierilor.”

Mai multe detalii pentru apelul următor găsiți aici https://europa.eu/youth/discovereu_en

Citiți și: DiscoverEU: Încă 800 de tineri români ”vor întreprinde o călătorie europeană memorabilă” în 2020, ”pentru a descoperi Europa”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending