Plenul Parlamentului European a votat marți raportul europarlamentarului Siegfried Mureșan (PPE / PNL) privind viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, document prin care Parlamentul și-a stabilit marți poziția pentru negocierile cu statele membre cu privire la structura și principalele sume aferente cadrului financiar multianual viitor.
Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, aprobat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din VNB-ul Uniunii, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.
Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare care sprijină prioritățile Uniunii (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.
Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul propune un buget total de 1,78 trilioane de euro (prețuri constante din 2025), adică 2 trilioane de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.
Creșterea ar garanta finanțarea adecvată a celor patru mari priorități europene: apărarea și securitatea, pe de o parte, și agricultura și coeziunea, pe de altă parte.
„2 ani pentru 2 trilioane de euro. Raportul de astăzi finalizează munca pe care am coordonat-o timp de aproape doi ani în Parlamentul European. Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual. Una care să finanțeze atât noile priorități, precum apărarea și competitivitatea, cât și prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din plen.
„Am lucrat intens tocmai pentru a ne asigura că poziția noastră este adoptată la timp. Așteptăm acum și din partea Consiliului să accelereze procesul și să aibă o poziție oficială pe acest dosar. Obiectivul este să ajungem la un acord pe buget până la finalul anului în curs. Astfel, statele membre vor avea încă un an la dispoziție pentru a pregăti programele de finanțare și să permită beneficiarilor să înceapă absorbția fondurilor la timp, nu cu întârziere cum s-a întâmplat în exercițiile anterioare”, a mai spus Siegfried Mureșan.
În continuare, negociatorul-șef al PE a explicat principalele direcții de finanțare și modul în care noua propunere bugetară răspunde provocărilor actuale ale Uniunii Europene.
„Concret, bugetul propune o alocare record pentru întărirea apărării, în fața tuturor provocărilor de securitate de la granițele noastre. În același timp, alocăm mai multe resurse pentru întărirea economiei noastre. Vrem să fim mai competitivi pe plan global și să combatem mai bine concurența dinspre țări terțe, precum China. Totodată, protejăm și politicile tradiționale: agricultura și coeziunea. Pentru noi, România, ca unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa, este important să știm că fermierii noștri se vor baza în continuare pe fonduri dedicate agriculturii și dezvoltării rurale. Garantăm acest lucru prin raportul negociat de mine. Astfel, în ceea ce privește politica agricolă comună, propunem revenirea la formatul cu doi piloni – plăți directe și dezvoltare rurală – nu doar plăți directe, cum prevedea Comisia. Pentru a asigura o finanțare adecvată, propunem o creștere totală de 47% a fondurilor pentru agricultură, până la suma totală de 385 de miliarde de euro. În același timp, salvăm și politica de coeziune. În propunerea inițială a Comisiei, această politică, foarte importantă pentru România, nu mai avea finanțare dedicată. Noi, Parlamentul European, considerăm că politica de coeziune este cel mai bun antidot la creșterea curentului antieuropean și eurosceptic în Europa. Politica de coeziune garantează reducerea diferențelor economice dintre țările mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate din Europa și combate, prin rezultatele vizibile, falsele discursuri ale antieuropenilor. Este politica ce finanțează drumuri, școli și spitale în România și în multe alte țări. Astfel, propunem ca politica de coeziune să beneficieze de o finanțare dedicată, apropiată de cea din actualul exercițiu financiar, adică aproximativ 274 de miliarde de euro”, a mai spus Siegfried Mureșan.
Referindu-se la implicațiile directe pentru România, eurodeputatul a evidențiat beneficiile concrete pe care noul cadru financiar le poate aduce economiei și investițiilor naționale.
„Prin negocierile pe care le-am derulat, forma de buget propusă de Parlamentul European garantează că fondurile europene vor rămâne principalul instrument de investiții al României și în următorii ani. În plus, este important de știut că, în bugetul următor, vom aloca mai multe fonduri europene decât oricând pe acele linii bugetare care nu fac parte din anvelopele naționale. Este vorba de fonduri care sunt gestionate direct de Comisia Europeană și unde beneficiarii din toate statele membre intră în competiție între ei pentru a le accesa. Aceste fonduri finanțează cu prioritate cercetarea, inovarea, dar și securitatea și apărarea. Aproape o treime din viitorul buget european va fi alocată acestor linii de finanțare”, a punctat el.
În acest context, eurodeputatul român a subliniat și oportunitățile suplimentare de finanțare pe care România le poate valorifica în viitorul exercițiu bugetar, dincolo de alocările tradiționale.
„Dacă România își întărește capacitatea de a atrage aceste fonduri, pe lângă cele care sunt dedicate nouă prin anvelopa națională – adică coeziunea și agricultura – atunci, în viitorul exercițiu bugetar, vom atrage mai multe fonduri decât în oricare alt cadru financiar de până acum, de când România este stat membru”, a mai spus Siegfried Mureșan.
Prin votul acordat, raportul devine mandat oficial pentru negocierile conduse de europarlamentarul Siegfried Mureșan, în numele Parlamentului European, cu Comisia Europeană și Consiliul, privind adoptarea viitorului Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034.
