Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă va beneficia de sprijinul deplin al Guvernului, va produce valoare adăugată reală, benefică pentru România şi pentru partenerii NATO şi UE, a declarat, luni, premierul Florin Cîţu.
“Îmi face o deosebită plăcere să particip la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, instituţie constituită în subordinea Ministerului de Externe, instituţie care, vă asigur, că va beneficia de sprijinul deplin al Guvernului, dar şi al meu personal. Înfiinţarea Centrului este urmarea firească a importanţei pe care problematica rezilienţei a acumulat-o în ultimii ani, o problematică deosebit de complexă ce trebuie urmărită îndeaproape ca urmare a impactului pe care îl are în societate, în general, dar şi asupra instituţiilor statului, în particular”, a afirmat premierul, la ceremonia de inaugurare a sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) de la Bucureşti, informează Agerpres.
El a spus că Centrul va beneficia de un “bagaj solid şi variat de expertiză”.
“Împărtăşesc opinia conform căreia rezilienţa trebuie conceptualizată dintr-o perspectivă care să permită concluzii operaţionale. Consolidarea rezilienţei a devenit un imperativ pe plan naţional, în perspectiva NATO şi UE. Centrul va beneficia de un bagaj solid şi variat de expertiză care nu mă îndoiesc că va produce valoare adăugată reală, benefică pentru România şi pentru partenerii noştri”, a mai menţionat premierul.
Președintele Klaus Iohannis și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu au inaugurat luni Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene. La ceremonie au mai participat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru relaţii interinstituţionale şi prognoză, Maroš Šefčovič.
România demonstrează că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate care a acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice, a afirmat cu această ocazie președintele Klaus Iohannis.
Inițiativa României privind înființarea și găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naționale, dar și ale NATO și UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări.
Astfel, acest proiect reprezintă o iniţiativă concretă şi strategică a României care contribuie la întărirea rezilienţei NATO, UE și a statelor membre și se înscrie în demersurile susținute de sporire a profilului și relevanței României în cadrul celor două organizații, în conformitate cu obiectivele de politică externă ale României, înscrise atât în Programul de Guvernare, cât și în Strategia Națională de Apărare a Țării.
Scurt istoric. Cum va funcționa E-ARC
România și-a manifestat intenţia de a înfiinţa şi găzdui un Centru euro-atlantic în domeniul rezilienţei la reuniunea miniștrilor de externe aliați din decembrie 2020, o propunere salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.
Pentru înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a fost constituit un grup de lucru inter-instituțional coordonat de MAE, cu participarea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Apărării Naționale (MApN), Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Secretariatului General al Guvernului (SGG) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este astfel un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE.
Organizarea și funcționarea Centrului sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 565/19.05.2021 privind organizarea și funcționarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, precum și pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe.
E-ARC va fi condus de diplomatul Adrian-Cristian Bratu
Președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, cu rang de secretar de stat, a fost numit Adrian – Cristian Bratu, diplomat de carieră, director al Direcției Strategii Diplomatice din cadrul MAE, cu o experiență însemnată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ca urmare a funcțiilor exercitate în Centrala MAE și în Serviciul Exterior.
Adrian – Cristian Bratu deține o importantă expertiză atât în materie de Politică Externă și de Securitate Comună a Uniunii Europene – ocupând anterior funcțiile de director politic adjunct și de Reprezentant Permanent al României în Comitetul Politic și de Securitate al Uniunii Europene (COPS), cât și în materie de politici de securitate, NATO și Politică de Securitate și Apărare Comună – prin îndeplinirea, anterior, a funcției de director al Direcției Politici de Securitate din cadrul MAE, precum și a rolului de diplomat în cadrul Delegației permanente a României la NATO.
E-ARC va deveni un centru internațional care va îngloba țări NATO și UE
Într-o primă etapă, E-ARC va funcționa ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, cu participare națională.
Ulterior, în a doua etapă, după operaționalizarea deplină a E-ARC, acesta va fi internaționalizat prin cooptarea unor parteneri din NATO și UE, respectiv state partenere.
E-ARC va urmări și promova obiectivele României, NATO și ale UE în domeniul rezilienței și va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) și al societății (whole-of-society).
Centrul este gândit să funcționeze ca un hub de expertiză în domeniul rezilienței, care poate fi folosit inclusiv în sprijinul statelor membre NATO și UE, respectiv al celor partenere. De asemenea, E-ARC va colabora cu sectorul privat, mediul academic, instituții de cercetare internaționale și societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind reziliența la nivelul societății.
E-ARC va asigura o platformă pentru discuții strategice, instruire și exerciții, dezvoltare de concepte, precum și furnizarea de lecții învățate și va permite dezvoltarea de diferite programe și inițiative în domeniul rezilienței pe următorii trei piloni:
1. Combaterea/reducerea riscurilor prin anticipare și adaptare;
2. Dezvoltarea de instrumente analitice și bune practici;
3. Cooperare practică în domeniul educației, instruirii și exerciții comune.
În perioada imediat următoare, în cadrul E-ARC vor funcționa o serie de grupuri de lucru complexe care se vor concentra pe următoarele teme:
– reziliența societală;
– reziliența în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive;
– reziliența sistemelor de comunicații și a noilor ecosisteme tehnologice;
– reziliența la crize și urgențe complexe;
– reziliența asigurării continuității guvernării și a serviciilor esențiale;
– reziliența infrastructurii de transporturi;
– reziliența statelor din vecinătatea NATO și UE la influențele antioccidentale ale actorilor statali și non-statali.
Promovarea E-ARC la nivel regional și euro-atlantic
În ultima perioadă, diplomația română a depus eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ E-ARC.
În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre inițiativa României de a înființa și operaționaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 și martie 2021 și al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie și februarie 2021.
Totodată, șeful diplomației române a prezentat proiectul operaționalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor și contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 – mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la București, în aprilie 2021.
Reacțiile aliaților și partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României și manifestând interes pentru activitatea Centrului.
