Miercuri, 23 septembrie, Comisia pentru cultură și educație din Parlamentul European a solicitat măsuri rapide și concrete pentru a reduce decalajul în educația digitală din Europa.

Rezoluția a fost adoptată cu 26 de voturi pentru, niciun împotrivă și 4 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului European.

„În ultimele șase luni, educația și pregătirea noastră au fost date peste cap. Pandemia a demonstrat atât creativitate, cât și ingeniozitate și, în același timp, a expus lacune profund îngrijorătoare în ceea ce privește accesul și calitatea educației. Decalajul digital înrăutățește inegalitățile existente și lasă în urmă pe cei care sunt deja în dezavantaj ”, a declarat raportorul Sabine Verheyen PPE.

În rezoluție, deputații europeni deplâng „discrepanțele severe” în învățarea din întreaga UE  32% dintre elevii din unele state membre nu au avut acces la educație de câteva luni.

Prin urmare, stoparea decalajului digital trebuie să fie o „prioritate imediată”, Comisia Europeană trebuie să prioritizeze investițiile în infrastructură și echipamente digitale, în special în zonele rurale: „Lecția principală din criză” este că incluziunea și egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul viitoarelor politici de educație și formare ale UE.

„O viziune îndrăzneață pentru Spațiul Educațional European”

Deputații critică, de asemenea, lipsa coordonării și a schimbului de bune practici în timpul crizei și spun că UE ar trebui să joace un rol de coordonare mai activ.

„Vrem să vedem o viziune îndrăzneață pentru Spațiul european al educației în toate sectoarele educației și formării, susținută de măsuri concrete. Și vrem să vedem un plan de acțiune pentru educația digitală care evoluează de la o scară mică la o strategie completă de competențe digitale și educație. Ideile mărețe fără bani pentru a le finanța nu pot funcționa ”, a spus eurodeputatul Verheyen.

Propunerile așteptate ca „pachet educațional” ar trebui să transforme Spațiul educațional european „dintr-o viziune liberă a principiilor într-un program concret de lucru”. Planul de acțiune privind educația digitală prevăzut trebuie să stabilească o strategie completă de competențe digitale și educație.

Planurile au nevoie de o finanțare pe măsură

Deputații subliniază, de asemenea, că sistemele de educație de înaltă calitate reprezintă fundamentul competitivității globale a UE și critică reducerile propuse în bugetul pe termen lung. în programe precum Erasmus +, Horizon Europe și Fondul Social European Plus. Prin urmare, aceștia își reiterează solicitarea ca bugetul Erasmus + să fie triplat în comparație cu CFM 2014-2020.

Rezoluția urmează să fie supusă votului plenar în timpul celei de-a doua sesiuni plenare din octombrie.

Comisia Europeană a promis să vină cu un nou „pachet educațional” – Comunicarea privind Spațiul european al educației și un plan de acțiune revizuit în domeniul educației digitale – până la sfârșitul acestei luni.

Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă și realistă cu Londra, după ce Guvernul de la Londra a propus un proiect de lege care încalcă dreptul internațional, a precizat negociatorul-șef al UE pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Sunt hotărât”, a declarat Michel Barnier la sosirea la Londra înaintea unor discuţii informale cu guvernul britanic, fiind întrebat dacă este optimist în legătură cu ajungerea la un acord. ”Rămânem calmi, respectuoși, realiști și fermi”, a completat oficialul european.

Proiectul de lege privind piața internă în Regatul Unit, care încalcă dreptul internațional și la care premierul britanic, Boris Johnson, nu dorește să renunțe, a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru.

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit, la care premierul Boris Johnson nu dorește să renunțe, în pofida numeroaselor nemulțumiri exprimate de europeni dar și de membri ai popriulul partid, Partidul Conservator, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Tabăra conservatorilor a găsit în cele din urmă un compromis cu premierul Boris Johnson, votând marţi un amendament propus de executiv prin care devine obligatoriu un vot al parlamentului în cazul utilizării prerogativelor conferite de noul proiect de lege.

Regatul Unit a părăsit oficial UE la 31 ianuarie, la câteva zile după semnarea unui acord de retragere care include condiţiile despărţirii.

Ţara a intrat de atunci într-o perioadă de tranziţie, până la 31 decembrie 2020, timp în care va continua să aplice regulile europene. Bruxellesul şi Londra profită de acest lucru pentru a negocia un acord privind viitoarea lor relaţie, în special legătura comercială, cu speranţa că ar putea intra în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Un studiu realizat de centrul de cercetare ”The Uk in Changing Europe” relevă că un Brexit fără un acord comercial ar putea costa Regatul Unit de trei ori mai mult pe termen lung decât pandemia de coronavirus.

Mărturie a consecințelor unui Brexit fără acord, ce-i drept timidă, în contextul în care este dificil de estimat care va fi impactul încheierii perioadei de tranziție fără o înțelegere comercială, stă scrisoarea transmisă de ministrul de Cabinet, Michael Gove, către asociațiile comerciale, consultată de Politico Europe, în care oficialul britanic avertizează că există riscul ca până la 7.000 de camioane care transportă bunuri din Regatul Unit în UE ar putea avea întârzieri de două zile dacă de la 1 ianuarie 2021 nu vor intra în vigoare prevederile unui viitor acord comercial.

Principala cauză a acestor posibile întârzieri rezidă în faptul că comercianții nu sunt pregătiți pentru potențialele controale impuse de statele UE după încheierea perioadei de tranziție.

În cazul absenţei unei înțelegeri comerciale, viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit va fi guvernată de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Următoarea rundă de negocieri oficiale între Bruxelles și Londra va demara săptămâna viitoare, înaintea summitului extraordinar al UE care ar fi trebuit să aibă loc în această săptămână, dar a fost amânat pentru 1-2 octombrie, după ce președintele Consiliului European a fost nevoit să intre în carantină deoarece unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv pentru COVID-19.

Ieri, 22 septembrie, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a participat la lansarea virtuală a Raportului european privind drogurile pentru anul 2020, împreună cu Laura d’Arrigo, președinta Consiliului de administrație al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, și cu directorul agenției, Alexis Goosdeel, se arată în comunicatul oficial.

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Grupurile infracționale organizate și-au adaptat rapid operațiunile legate de droguri la noua situație generată de pandemia de coronavirus. În conformitate cu strategia privind o uniune a securității, depunem eforturi pentru a reduce atât cererea, cât și oferta de droguri ilicite”.

Comisarul Johansson a declarat: „Cantitățile ridicate de cocaină și heroină confiscate arată că infractorii continuă să exploateze lanțurile de aprovizionare, rutele de transport și porturile mari pentru traficul de droguri, amenințând sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa. Criminalitatea organizată modernă necesită un răspuns organizat modern. De aceea, colaborăm cu agențiile noastre europene pentru a dezmembra rețelele de trafic de droguri și a perturba producția, îmbunătățind, în același timp, prevenția și accesul la tratament.”

Raportul european privind drogurile analizează recentele modalități de utilizare a drogurilor și tendințele pieței din întreaga UE, Turcia și Norvegia. Raportul din acest an arată o creștere a disponibilității cocainei, cu confiscări la un nivel record de 181 de tone, aproape o dublare a capturilor de heroină, în cantități de până la 9,7 tone și o disponibilitate ridicată a unor droguri cu un grad ridicat de puritate în UE.

Raportul cercetează, de asemenea, apariția de opioide sintetice noi, deosebit de îngrijorătoare pentru sănătate, și abordează provocările cauzate de pandemia de coronavirus. Raportul este disponibil online, împreună cu un comunicat de presă integral al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie.