Connect with us

U.E.

Premierul Poloniei: Otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, ”alarma finală de trezire” pentru Germania. Renunțarea la Nord Stream 2 ”ar trebui să fie la mintea cocoşului”

Published

on

© premier.gov.pl

Recenta ameninţare din partea Moscovei cu intervenţia în Belarus şi otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi ar trebui să fie ”alarma finală de trezire” pentru Germania pentru a renunţa la proiectul energetic Nord Stream 2, a subliniat marţi premierul polonez Mateusz Morawiecki, transmite DPA.

O decizie de renunţare la Nord Stream 2 ”ar trebui să fie la mintea cocoşului” pentru Germania, ai cărei politicieni au recunoscut deja că acesta este un proiect politic, a declarat Morawiecki într-un interviu acordat postului Bloomberg TV, scrie Agerpres.

Varşovia se opune de mult timp proiectului Nord Stream 2, care ar permite transportarea a 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural în fiecare an din Rusia către Germania via platforma Mării Baltice, ocolind ţări de tranzit precum Polonia şi Ucraina.

Polonia consideră Nord Stream 2 drept un demers pur politic care ar spori dependenţa Europei de gazul natural rusesc şi i-ar permite Rusiei să exercite presiuni asupra ţărilor de tranzit.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

Săptămâna trecută, înaintea anunțului făcut de guvernul german potrivit căruia Navalnîi a fost otrăvit cu un agent chimic din gama Novichok, Angela Merkel și-a reafirmat dorința de a finaliza acest proiect energetic, criticând sancțiunile extrateritoriale impuse de SUA pentru a întârzia sau bloca Nord Stream 2.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîi, a cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

În context însă, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele lor au fost precedate de un apel din partea fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen care a cerut Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania). 

Proiectul este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar companiile europene au fiecare o participație cuprinsă între 9% și 15,5%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

Published

on

© Bundeswehr/ Flickr

Rusia generează o ameninţare ”concretă şi imediată” pentru securitatea Europei, a atenţionat sâmbătă ministrul german al apărării, care a subliniat că Moscova se defineşte tot mai mult drept un ”contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”, relatează dpa.

”Armele şi conflictul Rusiei în mijlocul Europei au creat pericole reale”, a spus Annegret Kramp-Karrenbauer într-o conferinţă organizată de Fundaţia Konrad Adenauer, informează Agerpres.

Kramp-Karrenbauer s-a referit la desfăşurarea de trupe suplimentare ruse de-a lungul frontierei de est a Ucrainei, măsură care în opinia sa nu este menită să inspire încredere, ci, dimpotrivă, să provoace o reacţie. Ea a accentuat că Germania şi Ucraina ”nu vor cădea în capcana acestui joc al Rusiei”.

De altfel, reuniți vineri într-o videoconferință, președinții Franței și Ucrainei și cancelarul Germaniei au lansat un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune. Același apel a fost lansat de cancelarul Angela Merkel și într-o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin.

Potrivit ministrului german al apărării, Rusia se defineşte tot mai mult drept un ”contrapunct iliberal, antidemocratic faţă de Occident”. Ea a dat ca exemple ”atacurile cibernetice, exporturile de arme, influenţa politică ascunsă sau deschisă, crimele, angajamentul militar direct şi indirect”. 

Annegret Kramp-Karrenbauer, care l-a primit în această săptămână la Berlin pe noul său omolog american, Lloyd Austin, pentru a reașeza relația strategică dintre Germania și SUA, este recunoscută pentru pledoariile sale înainte de inaugurarea lui Joe Biden la Casa Albă în favoarea garanțiilor de securitate americane în Europa, intrând chiar într-un duel declarativ cu președintele francez Emmanuel Macron.

La Berlin, noul șef al Pentagonului a anunțat oprirea procesului de retragere militară parțială a SUA din Germania și suplimentarea cu încă 500 de soldați a efectivelor militare americane în această țară. El a asigurat că dificultățile din jurul gazoductului ruso-german Nord Stream 2, criticat de Statele Unite, nu vor împieta relațiile Berlin – Washington.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că “trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”, afirmând că este pregătit pentru sancţiuni în cazul unui “comportament inacceptabil” din partea Moscovei, într-un extras dintr-un interviu acordat canalului american CBS, difuzat sâmbătă, transmite AFP.

“Cred că după un comportament inacceptabil, într-adevăr, trebuie să sancţionăm”, a răspuns preşedintele Macron, întrebat cu privire la posibilitatea unor măsuri împotriva Moscovei în cazul unei invazii, într-un moment în care trupele ruse sunt din ce în ce mai numeroase la frontiera cu Ucraina, informează Agerpres.

.”Şi cred că trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia”, a continuat şeful statului francez, în interviul menționat care urmează a fi difuzat duminică.

Afirmând că doar sancţiunile “nu sunt suficiente” şi că este preferabil un “dialog constructiv”, Emmanuel Macron a asigurat că acestea constituie “singura modalitate de a fi credibili”.

“Avem nevoie de un dialog sincer şi deschis cu Rusia”, a adăugat el, cunoscut și pentru pledoariile sale în favoarea unei resetări strategice a relațiilor cu Moscova.

Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

De la Washington, preşedintele american Joe Biden a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare dure împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi pe fondul atacului cibernetic SolarWinds, reluând în acelaşi timp propunerea făcută omologului rus, marți, într-o convorbire telefonică de a se întâlni “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Continue Reading

U.E.

Cehia expulzează 18 diplomați ruși identificați drept agenți secreți: Există bănuiala că membri ai GRU au fost implicați într-o explozie la un depozit de muniții în anul 2014

Published

on

© Andrej Babis/ Facebook

Republica Cehă a anunțat sâmbătă că expulzează 18 membri ai Ambasadei Rusiei la Praga, anunțul fiind cu atât mai suprinzător cu cât este motivat de o suspiciune că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani, informează Digi24.ro.

Gravitatea anunțului a fost subliniată de faptul că însuși premierul Andrej Babis a ieșit alături de ministrul de externe Jan Hamacek, într-o scurtă intervenție televizată, pentru a da vestea, mai precizează sursa menționată, citând Deutsche Welle.

“Există o bănuială bine întemeiată cu privire la implicarea unor ofiţeri ai serviciului de informaţii rus GRU, unitatea 29155, în explozia depozitului de muniţii din zona Vrbetice”, (localitate aflată la circa 300 de kilometri sud-est de Praga), a declarat premierul Babis.

La rândul său, ministrul de externe Jan Hamacek a precizat că cei 18 de membri ai ambasadei Rusiei de la Praga identificaţi drept agenţi secreţi vor trebui să părăsească teritoriul ceh în termen de 48 de ore.

Anunțul Cehiei intervine într-o perioadă în care mai multe țări, inclusiv Rusia și SUA, recurg la această măsură de expulzare de diplomați ca modalitate de a riposta în contextul unor relații tensionate, numai că în cazul Cehiei numărul diplomaților ruși expulzați este impresionant.

Administraţia Vladimir Putin a anunţat, vineri, expulzarea a zece diplomaţi americani, ca reacţie la sancţiunile Washingtonului, ce includeau expulzarea a zece diplomaţi ruşi. Totodată, Moscova urmează să pună capăt activităţii pe care o desfăşoară în Rusia fonduri americane şi ONG-uri care se amestecă în afacerile interne ale Rusiei, potrivit ministrului rus de Externe.

Cu o zi înainte, Statele Unite anunţaseră o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, ca răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţele în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei.

După ce Statele Unite au anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, și Polonia a declarat trei diplomaţi ruşi persona non grata, în semn de solidaritate cu măsurile luate de americani.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE1 hour ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA4 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO4 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

U.E.5 hours ago

Cehia expulzează 18 diplomați ruși identificați drept agenți secreți: Există bănuiala că membri ai GRU au fost implicați într-o explozie la un depozit de muniții în anul 2014

U.E.5 hours ago

Astăzi în istoria Europei: 70 ani de la semnarea Tratatului de la Paris privind CECO, originea instituțiilor UE și primul pas al integrării europene

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

“Podul de vaccinuri” de peste Prut. Maia Sandu: România ne-a donat din propriile vaccinuri. O asemenea mărinimie cimentează prietenia solidă dintre R. Moldova și România

NATO6 hours ago

Exercițiu militar de amploare pe teritoriul României: 15.000 soldați din țările NATO și partenere participă în perioada mai-iunie la DACIA 21 LIVEX

RUSIA22 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending