Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că parteneriatul franco-britanic intră într-o nouă eră, în care atât Franța, cât și Regatul Unit au o „responsabilitate specială” de a proteja securitatea Europei.

Într-un discurs rostit în fața ambelor Camere ale Parlamentului britanic la Palatul Westminster, în prima zi a vizitei sale de stat — prima de acest fel acordată unui lider european de la Brexit încoace — Macron a afirmat că revine atât Londrei, cât și Parisului sarcina de a „apăra ordinea internațională” în tradiția liderului britanic din timpul războiului, Winston Churchill.

El a lansat acest apel în contextul în care, potrivit spuselor sale, „regulile internaționale sunt sfidate de puteri destabilizatoare” care „încearcă să împartă lumea în favoarea lor”, relatează Politico Europe și The Guardian.

Numind decizia Regatului Unit de a părăsi UE „profund regretabilă”, Macron a subliniat că, deși în afara blocului european, Marea Britanie are în continuare un rol important de jucat în furnizarea de leadership politic pentru Europa.

În fața membrilor parlamentului reuniți la Westminster, Emmanuel Macron a invitat cele două țări să “avanseze mână în mână, cot la cot”, evocând un “destin comun” însemnat și un “viitor comun”, în pofida deciziei Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană.

„Țările noastre au o responsabilitate specială în ceea ce privește securitatea continentului”, a afirmat Macron. „Miza astăzi în Europa este capacitatea noastră de a ne asuma această responsabilitate, pentru a garanta noi înșine, într-o măsură mai mare, securitatea continentului nostru.”

Președintele francez pledează de mult timp pentru ca Europa să urmărească o mai mare „autonomie strategică” și să devină mai puțin dependentă de Statele Unite, în special în materie de apărare europeană — o inițiativă care, uneori, a exclus Regatul Unit.

Însă apelul lui Macron către Europa de a „reduce riscurile” („derisking”) ar putea să nu găsească ecou la Westminster, având în vedere că Marea Britanie rămâne profund atașată de relația sa specială cu Washingtonul, mai ales sub conducerea lui Donald Trump.

„Trebuie să reducem riscurile pentru societățile și economiile noastre… Trebuie să reducem dependențele excesive față de SUA și China”, le-a spus Macron parlamentarilor. A adăugat, însă, că nu pune China și Statele Unite „în aceeași categorie”.

Citiți și Reînnoirea Antantei Cordiale: Macron începe o vizită de stat în Regatul Unit, prima a unui lider european după Brexit și a unui președinte francez după aproape 20 de ani

Macron a vorbit la Westminster după ce el și soția sa, Brigitte, au fost primiți mai devreme la Windsor de către Rege și Regină, unde au condus o procesiune în caleașcă și au luat prânzul la Castelul Windsor. Vizita lui Macron este prima vizită de stat de când Regele Charles a urcat pe tron, iar atât Palatul, cât și Downing Street au întins covorul roșu.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat de două ori Parlamentului britanic, deși nu a beneficiat de o vizită de stat completă, în timp ce Donald Trump nu a ținut un discurs la Westminster în timpul vizitei sale de stat din 2019.

Macron a folosit discursul pentru a-și reafirma angajamentul față de „coaliția celor dispuși”, inițiativa condusă de Regatul Unit și Franța pentru a proteja orice eventual armistițiu în Ucraina, pe care președintele francez a descris-o în alocuțiunea sa drept un „semnal că europenii nu vor abandona niciodată Ucraina”.

Comisia Europeană sprijină măsurile drastice anunțate de noul guvern de la București condus de Ilie Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar și a evita un conflict cu Bruxelles-ul care, în ultimă instanță, ar putea conduce la suspendarea finanțărilor europene alocate României.

În urma unei reuniuni a miniștrilor economiei și finanțelor din UE, comisarul european Valdis Dombrovskis a declarat că măsurile luate de București reprezintă „un pas important și pozitiv către respectarea noii recomandări privind deficitul excesiv, cu condiția ca toate măsurile să fie rapid legiferate și puse în aplicare”.

Comisia va prezenta o evaluare de monitorizare până în toamnă, a adăugat el, citat de Politico Europe.

Reunit în formatul ECOFIN, Consiliul Uniunii Europene a decis marți revizuirea traiectoriei corective a cheltuielilor nete ale României în cadrul procedurii de deficit excesiv, constatând că autoritățile române nu au întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în ciuda angajamentelor asumate din 2020.

România trebuie să prezinte până la 15 octombrie 2025 măsuri concrete pentru reducerea deficitului și să limiteze ritmul nominal de creștere a cheltuielilor nete la 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030, cu obiectivul de a încheia procedura până cel târziu în anul 2030.

Tot marți, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de recomandări-cheie pentru România, care vizează reforme urgente în domeniul bugetar, parte a ciclului de coordonare a politicilor sub Semestrul European, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive în 2025 și 2026 pentru consolidarea stabilității macroeconomice și a competitivității, cu accent pe reducerea deficitului, înăsprirea politicii bugetare, consolidarea cheltuielilor în apărare, accelerarea reformelor și absorbției fondurilor europene și o reformă administrativă axată pe simplificare.

Reprezentat la reuniunea de la Luxemburg a miniștrilor europeni de finanțate de ministrul Alexandru Nazare, Bucureștiul a prezentat “amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor.

Primul pachet de măsuri, asumat prin angajarea răspunderii de către cabinetul Bolojan în Parlament, prevede, printre altele, o majorare a TVA de la 1 august 2025. la o cotă generală de 21% (de la 19%) și una redusă de 11% pentru anumite categorii și o creștere a impozitului pe dividende de la 10 la 16% începând cu 1 ianuarie 2026.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că al doilea pachet de măsuri se va axa pe reducerea semnificativă a cheltuielilor statului.

Parchetul European a dezvăluit marți că a declanșat o anchetă asupra partidului din care face parte Marine Le Pen și Jordan Bardella, Frontului Național, precum și asupra aliaților lor de extremă dreapta de la Bruxelles, asupra cărora planează suspiciunea de înfăptuire a unor ilegalități financiare, anunță AFP, citat de Agerpres.

„Parchetul European a declanșat o anchetă”, a anunțat purtătoarea lui de cuvânt, fără a da mai multe detalii, „pentru a nu compromite rezultatele anchetei”.

Ancheta oficială urmează unui audit intern confidențial al administrației Parlamentului European, obținut și publicat la începutul lunii iulie de către publicațiile media Le Monde, Die Zeit și Kontraste, care a constatat cheltuieli neregulamentare ale partidelor afiliate fostului grup Identitate și Democrație (ID), din legislatura precedentă, în valoare de peste 4 milioane de euro, arată Politico Europe.

Chiar dacă formațiunea franceză nu a exercitat în acea perioadă nici președinția, nici secretariatul general al acestei coaliții (la acea epocă dominată de Liga Nordului italiană), de cea mai mare parte a acestei sume au beneficiat două societăți legate de apropiați ai liderei extremei drepte franceze Marine Le Pen: fostul său consilier Frederic Chatillon și soția lui, Sighild Blanc.

Potrivit acestui document, dezvăluit de Le Monde, precum și de emisiunea televizată germană Kontraste, de revista germană Die Zeit și de săptămânalul austriac Falter, agenția de comunicare e-Politic a primit astfel 1,7 milioane de euro după o licitație „pur formală” și viciată de „grave probleme de conformitate”, potrivit inspectorilor bruxellezi, care estimează în consecință că „toate aceste cheltuieli (…) sunt ilegale”.

Același lucru este valabil pentru compania Unanime, care a încasat peste 1,4 milioane de euro pentru activități de tipografie,  serviciile fiind apoi externalizate la costuri mai mici.

Philip Claeys, fostul secretar general al grupului, a negat săptămâna trecută orice infracțiune, afirmând că toate plățile au fost „facturate și justificate corespunzător”.

La începutul acestui an, Marine Le Pen a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri ale Parlamentului European într-un caz separat, ceea ce a făcut-o neeligibilă pentru a candida la președinția Franței. Aceasta a contestat decizia.