Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat luni seara speranța că statele din Balcanii de Vest se vor apropia de aderarea la Uniunea Europeană, în contextul în care acesta a fost gazda Summitului Procesului de la Berlin, format creat în 2014 pentru a spori cooperarea dintre UE și țările din această regiune.
”Sper că nu va mai dura încă 10 ani până când toate cele șase state vor deveni în cele din urmă membre ale UE”, a declarat Scholz la summitul cunoscut sub numele de Procesul de la Berlin, informează Deutsche Welle.
Cele șase națiuni la care se referea Scholz erau Serbia, Muntenegru, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Albania.
”Uniunea Europeană este completă numai dacă Balcanii de Vest fac parte din ea”, a declarat Scholz.
Cancelarul german a făcut aceste comentarii alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferințe de presă organizate în marja summitului Procesului de la Berlin, la care liderii au semnat un plan de acțiune privind o piață comună în regiune. Un nou acord de mobilitate privind accesul la învățământul superior a fost, de asemenea, în discuție în capitala germană.
Procesul de la Berlin are loc anual din 2014, iar Scholz a adăugat: ”Am reușit să creăm ceva ce aș numi spiritul de la Berlin”.
Influența rusă în Balcani, încă o preocupare
Ursula von der Leyen a descris, de asemenea, summitul drept un succes, afirmând că extinderea UE este din nou o prioritate pentru blocul celor 27 de membri, dar a avertizat împotriva creșterii influenței ruse în Balcanii de Vest.
Aceasta a făcut trimitere și la Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest, o facilitate europeană prin care țările din regiune vor beneficia de 6 miliarde de euro până în 2027 în schimbul implementării reformelor.
”Motivul este simplu: Planul de creștere și Procesul de la Berlin sunt interconectate. Cu ajutorul Planului de creștere, deschidem într-un fel ușa către anumite sectoare ale pieței unice. Pentru a utiliza această deschidere, Balcanii de Vest trebuie să adopte reforme relevante pentru a avea condiții de concurență echitabile. Iar aceste reforme sunt susținute în schimb de investițiile UE în fiecare țară. Iar progresul este tangibil. Am solicitat partenerilor noștri să își elaboreze propria agendă de reformă în cadrul Planului de creștere. Astăzi sunt încântată să anunț că cinci din cele șase agende de reformă vor fi adoptate în această săptămână. Aceasta înseamnă că plățile din Planul de Creștere pot începe să fie efectuate înainte de sfârșitul anului. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără Procesul de la Berlin. Așadar, munca grea depusă în cadrul Procesului de la Berlin este o poveste de succes. Este un drum anevoios. Dar mergem înainte”, a fost vestea dată de președinta Comisiei Europene.
UE nu a mai admis un nou membru de la aderarea Croației în 2013. Von der Leyen a recunoscut că a existat o lungă perioadă în care ”extinderea… a fost exclusă ca posibilitate”.
”Acest lucru s-a schimbat complet în ultimii ani”, a adăugat ea.
Președinta Comisiei Europene a avertizat, de asemenea, împotriva creșterii influenței Rusiei în Balcanii de Vest.
”Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina a adus claritate – trebuie să alegeți să fiți de partea dreaptă a istoriei și de partea dreptului internațional”, a spus ea.
Speranțe privind liberul schimb
Întâlnirea de la Berlin are loc la câteva zile după ce medierea germană a ajutat la rezolvarea unei dispute îndelungate privind liberul schimb în regiune, ceea ce Scholz a declarat că a fost ”nimic mai puțin decât un progres pentru cooperarea regională”.
Cu toate acestea, Scholz a declarat că conflictele din trecut continuă să afecteze cooperarea, relațiile dintre Serbia și Kosovo fiind o problemă deosebită.
”Insist ca ambele părți să pună în aplicare pe deplin angajamentele pe care și le-au asumat”, a spus Scholz.
Uniunea Europeană sprijină eforturile de aliniere a regiunii la valorile, regulile, standardele, politicile și practicile UE, în perspectiva viitorului statut de țară membră, dar și ca o integrare progresivă în piața unică europeană și ca o aliniere la convergența socio-economică a UE.
Cea mai recentă dovadă în acest sens este aprofundarea cooperării în materie de inovare, cercetare, educație, cultură, tineret și sport.
Ajutorul european ia și formă financiară sub denumirea de Facilitatea de Creștere și Reformă pentru Balcanii de Vest, un pilon al Planului de Creștere pentru Balcanii de Vest, care va acoperi perioada 2024-2027 și în baza căreia UE ar urma să furnizeze țărilor din zonă 2 miliarde de euro sub formă de granturi și 4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Pentru a primi sprijin prin această facilitate, fiecare partener din Balcanii de Vest trebuie să înainteze o agendă de reforme, care să cuprindă reformele pe care plănuiește să le implementeze pentru a atinge obiectivele facilității.
În egală măsură, Balcanii de Vest vor trebui să reflecteze asupra modalității în care măsurile incluse în agenda de reforme va contribui la alinierea continuă și progresivă la Politica Externă și de Securitate a Uniunii Europene.
Statele membre ale UE vor avea un rol-cheie în aprobarea agendei de reformă a beneficiarilor și, dacă este necesar, a modificărilor acestora.
