Corespondență din Bruxelles
Președintele Nicușor Dan a reafirmat joi rolul central al Statelor Unite ca partener strategic pentru securitatea României, subliniind că Bucureștiul rămâne ferm angajat în susținerea alianței transatlantice, în pofida dezbaterilor și diferențelor de viziune existente la nivel european.
Declarațiile au fost făcute la finalul summitului extraordinar al Consiliului European de la Bruxelles consacrat tensiunilor din cadrul relației transatlantice acutizate de intenția SUA de a prelua Groenlanda, în contextul unei întrebări privind poziționarea României între vocile europene care susțin că Statele Unite nu ar mai fi un aliat pe care Europa se poate baza și cele care susțin fără echivoc relația cu Washingtonul.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro cum tratează România, din perspectiva politicii externe și de securitate, divergențele tot mai vizibile din interiorul Uniunii Europene cu privire la relația cu Statele Unite, președintele Nicușor Dan a respins ideea unei ambiguități în poziția Bucureștiului.
„Pentru România, Statele Unite reprezintă un partener strategic esențial pentru securitatea noastră și acționăm în consecință”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind că această abordare nu este una izolată în cadrul Uniunii Europene.
Președintele a arătat că, în cadrul reuniunii Consiliului European, poziția României privind importanța relației transatlantice a fost împărtășită de un număr semnificativ de state membre. „Și, din fericire, în acest Consiliu, această opinie a fost împărtășită de foarte multe din țările Uniunii”, a precizat el.
În același timp, Nicușor Dan a recunoscut existența unor dificultăți recente în relația dintre Europa și Statele Unite, făcând referire la evoluțiile din ultima perioadă care au alimentat dezbateri intense despre viitorul alianței transatlantice. „Evident că în ultima perioadă au existat turbulențe sau discontinuități în această relație transatlantică”, a spus președintele.
Cu toate acestea, șeful statului a insistat că aceste tensiuni nu pun sub semnul întrebării fundamentele cooperării dintre Europa și SUA, apreciind că există motive solide pentru continuarea și consolidarea acestei relații. „Însă există suficiente rațiuni pentru ca ea să continue”, a declarat Nicușor Dan.
În acest context, președintele a subliniat importanța menținerii unui dialog constant și substanțial între cele două părți ale Atlanticului, ca element-cheie pentru gestionarea diferențelor și pentru adaptarea la noile provocări de securitate. „Și, bineînțeles că, așa cum am spus de mai multe ori, dialogul este extrem de important”, a adăugat el.
El a adăugat că România este solidară cu Danemarca și Groenlanda și la această poziție o obligă inclusiv tratatul Uniunii Europene.
„Este obligație de solidaritate între țările Uniunii. Ce am încercat eu să fac, pentru că a fost emoție evidentă în momentul ăla, a fost să mă refer la pasul doi sau pasul trei, în sensul că am încercat să anticipez ce se poate întâmpla dacă fiecare dintre părțile acestei alianțe escaladează și să spun că e mai bine să revenim la dialog. Și, din fericire, zilele următoare mi au dat dreptate s-a revenit la dialog și în momentul ăsta putem să vorbim de o abordare constructivă de toate părțile”, a arătat președintele.
Liderii celor 27 de state membre s-au reunit joi la Bruxelles pentru un summit extraordinar cu scopul de a discuta un răspuns la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, precum și cele cu tarife vamale împotriva a opt state europene membre ale NATO – Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia și Suedia – care au trimis militari în Groenlanda ca parte a unui exercițiu danez în Arctica. Situația a fost detensionată miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos, după discursul președintelui american Donald Trump, în care acesta a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda, și după ce acesta a stabilit împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, premisele unui acord privind securitatea arctică. Drept urmare, Trump a decis să nu mai pună în aplicare tarifele vamale de 10% împotriva celor opt țări.
Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii, iar secretarul general al NATO i-a informat pe câțiva lideri europeni, ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO.
Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.
Summitul Consiliului European de la Bruxelles a confirmat angajamentul Uniunii Europene pentru stabilizarea relațiilor transatlantice, în contextul deciziei Washingtonului de a renunța la introducerea unor noi tarife comerciale împotriva Europei.
La summit, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat angajamentul UE de a se apăra pe sine, statele membre, cetățenii și companiile de orice formă de coerciție, în contextul discuțiilor despre evoluțiile recente din relațiile transatlantice și implicațiile acestora pentru Europa. În același timp, liderii europeni au coordonat pașii următori și au subliniat că UE dispune de competențele și instrumentele necesare și că le va utiliza dacă și atunci când va fi necesar.
Potrivit președinților Consiliului European și Comisiei Europene, Antonio Costa și Ursula von der Leyen, liderii europeni au reafirmat solidaritatea deplină cu Danemarca și Groenlanda, sprijinul pentru statele membre vizate de eventuale măsuri tarifare americane și disponibilitatea de a continua dialogul cu Statele Unite într-o manieră fermă, dar fără escaladare, subliniind totodată că Uniunea este pregătită să activeze contramăsuri comerciale și instrumente non-tarifare dacă situația o va impune. În paralel, discuțiile au evidențiat importanța consolidării securității în regiunea Arctică și a menținerii sprijinului pentru Ucraina, ca elemente centrale ale răspunsului european la actualele provocări geopolitice.