Trebuie să continuăm consolidarea finanțelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât și consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice și de securitate, subliniază viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
Într-o analiză referitoare la intrarea României în recesiune tehnică, acesta prezintă riscurile și prioritățile pentru acest an și arată cu această situație economică a fost semnalată de BNR încă de acum un an.
Marinescu mai arată că România nu este un caz izolat în spațiul economic al Uniunii Europene, și alte zece state membre – Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Ungaria și, mai recent, Finlanda și Irlanda – trecând prin episoade de recesiune tehnică în ultimii trei ani.
Viceguvernatorul BNR face și o diferență între recesiunea tehnică și recesiunea economică.
„La manual, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrul anterior. Ca atare, rezultatele PIB din trimestrele III și IV ale anului 2025, anume -0,1%, respectiv -1,9%, reflectă încadrarea economiei României în cazul „clasic” al recesiunii tehnice. Semnificativă este, în această privință, diferența dintre înlănțuirea a două trimestre cu dinamică negativă și recesiunea economică de ansamblu, ca manifestare profundă și durabilă în dinamica anuală a economiilor naționale. Cu toate acestea, există și unele opinii că recesiunea tehnică este, de fapt, anticamera regulată a recesiunii economice. Însă, numeroase evidențe empirice invalidează asemenea supoziții corelative”, explică viceguvernatorul BNR.
Declinul economiei a devenit vizibil începând cu 2024
Cosmin Marinescu arată că „încetinirea creșterii economice s-a accentuat vizibil în anul 2024, atunci când România a consemnat, după recenta recalculare a seriilor statistice, două trimestre consecutive de scădere, cu 0,4%, a activității economice.”
El semnalează că performanța economiei românești a fost una modestă în 2024, de doar 0,9%, în pofida „unui stimul fiscal fără precedent în perioada post-pandemie.”
De asemenea, Marinescu atrage atenția și asupra deficitului bugetar record înregistrat în 2024, de 9,3%, „în condițiile în care creșterea discreționară a deficitului a fost orientată preponderent către consum.”
„Creșterile bugetare abundente din 2024 au alimentat atât consumul populației, cât și pe cel al administrației, ambele sporind cu ritmuri anuale consistente, de circa 5%. Însă, deși consumul a contribuit cu 3,2 puncte procentuale la dinamica PIB, efectul net asupra creșterii economice a fost unul limitat. Avansul cererii interne s-a transpus în expansiunea importurilor, iar rezultatul a fost ritmul modest de creștere economică, de 0,9%. De fapt, creșterea consumului în România a susținut creșterea producției în alte țări, de unde românii au importat puternic bunuri și servicii de consum. De aceea producția internă trebuie să reprezinte o prioritate cheie pentru România”, consideră viceguvernatorul BNR.
Prioritatea consolidării finanțelor publice
Cosmin Marinescu reliefează importanța investițiilor și a factorilor structurali pentru creșterea economică din 2025, chiar dacă aceasta a fost modestă.
„Orice ajustare bugetară de anvergură înseamnă costuri în planul creșterii economice. Într-un an cu ajustări importante în planul finanțelor publice, așa cum a fost anul 2025, era de așteptat ca ritmul creșterii economice să încetinească. Totuși, economia a crescut în 2025 cu un ritm deloc de neglijat, dată fiind amploarea măsurilor de consolidare fiscală aplicate. Creșterea economică de 0,6% nu este foarte departe de cea aferentă anului 2024, atunci când economia a crescut cu 0,9%, în ciuda unei expansiunii bugetare care părea să reînvie iluziile de tip <<wage-led growth>>. Economia rămâne în zona performanțelor modeste, însă este notabil faptul că această creștere economică a fost susținută preponderent de investiții și factori structurali. În acest context, putem remarca diverse opinii care deplâng recesiunea tehnică și ajung să pună sub semnul întrebării chiar necesitatea ajustării bugetare, un scenariu extrem, imposibil de imaginat. Chiar fără măsurile de ajustare, economia României nu ar fi duduit în 2025, ca altădată, așa cum nu a duduit nici în 2024! Însă nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale. Consecința ar fi un rating de țară cu implicații drastice, incalculabile, asupra stabilității economice și financiare”, detaliază viceguvernatorul BNR.
Anul 2026, testul maturității economice
Cosmin Marinescu atrage atenția că „există riscuri inerente ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de <<recesiune tehnică>>”.
„Politica fiscală nu își poate permite prea curând „reglaje” de acomodare mai serioase. Măsurile de până acum asigură revenirea pe calea corectă a consolidării bugetare, dar este important să fie dublate de reforme structurale și politici axate pe competitivitate. În 2026, eforturile de susținere a mediului antreprenorial și de atragere a investițiilor majore în economie necesită adaptare la contextul vulnerabil, dar și dozaj prudent”, continuă Marinescu.
Astfel, „bugetul pentru 2026, deși întârziat, este un test de maturitate economică”, mai spune viceguvernatorul BNR.
„Reformele și ajustările gestionate echilibrat și responsabil vor consolida încrederea investitorilor și a piețelor financiare, iar economia va putea reveni pe baze mai sănătoase. Prin accesarea fondurilor europene, în special prin PNRR, România implementează cel mai important program de reforme asumat de după aderarea la Uniunea Europeană. 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene pentru dezvoltarea României”, conchide Cosmin Marinescu.
