Connect with us

CONSILIUL UE

FOTO România și alte 22 de țări UE au semnat scrisoarea pentru relansarea apărării europene, la 65 de ani distanță de la eșecul Comunității Europene a Apărării

Published

on

Miniștrii de Externe și ai Apărării din 23 de țări ale UE, inclusiv Teodor Meleșcanu și Mihai Fifor din partea României, au semnat scrisorile de notificare a Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene în ceea ce ar putea reprezenta piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

Ceremonia de semnare a acestor scrisori a avut loc înaintea reuniunii comune a miniștrilor afacerilor externe și miniștrilor apărării. Din partea României, au semnat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor.

“România se alătură PESCO! Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu și ministrul Apărării Mihai Fifor au semnat notificarea. Suntem ambițioși împreună pentru o Europă puternică”, a anunțat Reprezentanța Permanentă a României la UE.

”23 de țări membre au semnat notificarea comună asupra Cooperării Structurate Permanente (PESCO) și au înmnânat-o Înaltului Reprezentant al UE și Consiliului”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Cele 23 de țări sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

”Alte țări se pot alătura inițiativei”, confirmă Consiliul UE. Dintre cele 23 de țări semnatare, 19 țări sunt și state membre ale NATO. Cele patru țări care nu fac parte din NATO sunt: Austria, Cipru, Finlanda și Suedia.

Așadar, lansăm o nouă pagină pentru Apărarea Europeană și cred că aceasta va fi știrea zilei”, a precizat șefa diplomației europene, Federica Mogherini, care a anunțat că peste 50 de proiecte concrete în domeniul capabilităților și în domeniul operațiunilor urmează a fi demarate după lansarea oficială a PESCO.

Semnarea PESCO – un instrument prevăzut de Tratatul de Funcționare al UE pentru a stimula dezvoltarea capabilităților de apărare la nivel european – survine la un an distanță după ce eforturile privind apărarea europeană au fost relansate și la 65 de ani distanță de la eșecul Comunității Europene a Apărării, atunci când planul propus de prim-ministrul francez Rene Pleven pentru o armată pan-europeană și pentru o prevenire a revenirii militarismului german a fost respins de Parlamentul de la Paris.

Cel puțin 20 de țări membre ale UE se vor alătura în lansarea PESCO, susținută puternic de Germania și de Franța, și prin intermediul căreia statele participante își propun, printre altele, reducerea numărului de sisteme de arme, prevenirea duplicărilor militare, îmbunătățirea operațiunilor comune și formarea în comun a ofițerilor militari.

Ce este PESCO?

PESCO reprezintă o formă intensificată de cooperare pe dimensiunea Politicii de Securitate și Apărare Comună, în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare la nivel european, oferind posibilitatea ca statele membre care îndeplinesc criterii avansate în domeniul capabilităților militare să își asume angajamente suplimentare. Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

Participarea României la cooperarea structurată permanentă (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene a fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în luna octombrie. Prin participarea la PESCO, România își va exprima intenția preliminară de participare la un set inițial de 10 proiecte, din cele avansate până în prezent de către statele membre, condiționat de acceptarea acestora în cadrul PESCO și a căror dezvoltare ulterioară corespunde priorităților naționale privind dezvoltarea capabilităților militare.

Citiți mai multe despre Apărarea europeană

De altfel, notificarea formală pe care miniștrii o vor semna luni închide un proces demarat prin consensul pentru lansarea PESCO, realizat la summitul șefilor de stat sau de guvern din UE din 22 iunie. ”A venit vremea să trezim frumoasa adormită”, spunea atunci Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Ulterior, la Consiliul European din 14-15 decembrie, liderii UE vor oferi aprobarea finală pentru lansarea PESCO.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace de la momentul lansării Strategiei Globale a UE.

Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză și prin prisma celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără” sub forma unui pachet cu trei scenarii. Dintre acestea, primul scenariu vizează nivelul de cooperare existent, cel de-al doilea vorbește despre o cooperare partajată, iar ultimul prezintă dezideratul unei securități și apărări comune.

Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germne în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea. Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2022

Înaintea summitului dintre Uniunea Europeană și Ucraina care are loc vineri la Kiev, Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) care oferă asistență militară suplimentară forțelor armate ale Ucrainei, măsuri care constau într-un al șaptelea pachet în valoare de 500 de milioane EUR și o nouă măsură de asistență în valoare de 45 de milioane EUR care sprijină eforturile de instruire ale Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene, informează instituția care reprezintă statele membre ale UE într-un comunicat.

“Ucraina ar trebui să primească toate echipamentele militare și pregătirea de care are nevoie pentru a-și apăra teritoriul și poporul de războiul de agresiune al Rusiei. Ei nu își apără doar țara; ei apără, de asemenea, valorile noastre comune și principiile de bază ale dreptului internațional. Noile măsuri de astăzi transmit un mesaj clar într-un moment crucial: vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, care se află la Kiev pentru a lua parte și la o reuniune premieră între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul Ucrainei.

Prin decizia adoptată joi, UE își intensifică sprijinul acordat Ucrainei pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și pentru a proteja populația civilă împotriva războiului de agresiune rusesc în curs de desfășurare. Cel de-al șaptelea pachet va aduce acum contribuția totală a UE în cadrul FPE pentru Ucraina la 3,6 miliarde de euro.

Scopul noii măsuri de asistență în sprijinul forțelor armate ale Ucrainei instruite în cadrul EUMAM Ucraina este de a furniza echipamentele și materialele neletale necesare, precum și serviciile de sprijinire a activităților de instruire.

Mobilizarea asistenței militare suplimentare și a sprijinului pentru Forțele Armate ale Ucrainei antrenate de EUMAM Ucraina demonstrează că UE rămâne fermă în sprijinul său pentru armata ucraineană în apărarea țării împotriva agresiunii ilegale în escaladare. Ultimele atacuri nediscriminatorii ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile ucrainene sunt o dovadă suplimentară a lipsei totale de respect a Rusiei pentru drepturile omului și dreptul internațional.

Ajutorul din partea UE vine într-un context în care discuțiile occidentale cu privire la sprijinul militar acordat Ucrainei a ajuns la subiectul avioanelor de luptă. Acestea au loc după ce Germania a decis săptămâna trecută să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului, iar SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei un număr de 31 de tancuri grele Abrams. Până la acel moment, Franţa anunțase că oferă Ucrainei tancuri uşoare de tipul AMX-10, fără a preciza numărul, iar Regatul Unit a anunțat că va furniza 14 tancuri Challenger 2 ucrainenilor.

Măsurile anterioare de asistență în cadrul EPF pentru Ucraina au fost convenite la 28 februarie, 23 martie, 13 aprilie, 23 mai, 21 iulie și 17 octombrie 2022.

La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie de instituire a EUMAM Ucraina cu o durată inițială de doi ani. Misiunea este un răspuns direct la cererea de sprijin adresată de Ucraina Înaltului Reprezentant. Aceasta este menită să furnizeze instruire individuală, colectivă și specializată pentru forțele armate ale Ucrainei, precum și coordonarea și sincronizarea activităților statelor membre care asigură instruirea.

În fața războiului de agresiune al Rusiei, UE este ferm alături de Ucraina și de poporul său și sprijină fără rezerve independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare împotriva agresiunii rusești.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

Published

on

© European Union, 2022

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare către statele membre care vizează combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și urmărirea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă prin promovarea unui sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul venitului minim, a accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și prin încurajarea integrării pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă.

Conform unui comunicat al instituției, demersul vine în contextul în care progresele înregistrate de statele membre privind accesibilitatea și adecvarea plaselor de siguranță socială au fost inegale.

Prin urmare, Consiliul recomandă ca statele membre să stabilească și, dacă este necesar, să consolideze plase de siguranță socială solide, combinând un sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul unor prestații de venit minim și al altor prestații monetare de însoțire, cu prestații în natură, și oferind acces la servicii de facilitare și servicii esențiale.

Se recomandă ca statele membre să stabilească nivelul venitului minim printr-o metodologie transparentă și solidă, în conformitate cu legislația națională și implicând părțile interesate relevante, luând în considerare sursele de venit globale, nevoile specifice și situațiile dezavantajoase ale gospodăriilor, venitul persoanelor cu câștiguri salariale scăzute sau al persoanelor cu salariu minim, nivelul de trai și puterea de cumpărare, precum și nivelurile prețurilor și evoluțiile aferente ale acestora.

În vederea promovării egalității de gen, a securității veniturilor și a independenței economice a femeilor, a tinerilor adulți și a persoanelor cu handicap, Consiliul recomandă totodată asigurarea posibilității de a solicita ca venitul minim să fie acordat membrilor individuali ai gospodăriei.

Se recomandă, de asemenea, ca statele membre să ajungă treptat la nivelul adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu în 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În plus, statele membre ar trebui să revizuiască periodic și, ori de câte ori este relevant, să ajusteze nivelul venitului minim pentru a menține caracterul adecvat al acestuia. În perioade de încetinire a creșterii economice, flexibilitatea în conceperea venitului minim poate juca un rol important în atenuarea consecințelor sociale negative, precum și un rol stabilizator în economie.

Venitul minim este un element-cheie al strategiilor de ieșire din sărăcie și excluziune. În perioade de criză economică, acesta contribuie, de asemenea, la sprijinirea unei redresări durabile și favorabile incluziunii. Plasele de siguranță socială solide nu numai că îmbunătățesc rezultatele sociale și rezultatele privind starea de sănătate pentru persoanele cu acces minim la piața muncii, dar oferă și beneficii sociale și economice durabile pentru Uniunea Europeană, având ca rezultat societăți mai echitabile, mai coezive și mai reziliente.

În pofida realizării de progrese în ultimul deceniu, în 2021 peste 95,4 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar riscul menționat era mai mare pentru femei.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat avantajele sociale și economice ale unor plase de siguranță socială adecvate și specifice, măsurile de limitare a răspândirii virusului având un impact disproporționat asupra femeilor și a grupurilor dezavantajate, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la educație.

Războiul de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și ulterior la inflație, afectând și mai mult gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare.

Această recomandare se bazează pe Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială, pe care o va înlocui. Ea completează, de asemenea, Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii. În concluziile sale din 9 octombrie 2020, Consiliul a solicitat consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta.

La 7 octombrie 2022, propunerea de recomandare a fost prezentată de Comisie Grupului de lucru pentru chestiuni sociale. În urma examinării acesteia de către grupul de lucru, s-a ajuns la un acord cu privire la textul de compromis în timpul președinției cehe. Întrucât timpul necesar pentru revizuirea textului de către experții juriști-lingviști nu a permis adoptarea formală în decembrie, Coreperul și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la text în cadrul Coreperului la 30 noiembrie 2022 și în cadrul Consiliului EPSCO la 8 decembrie 2022. Recomandarea a fost adoptată formal ca punct „A” în cadrul reuniunii Consiliului din 30 ianuarie 2023.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

Published

on

© European Union, 2023

UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată, a atras atenția ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a participat vineri la reuniunea Consiliului justiție și afaceri interne, ce a avut loc sub auspiciile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al Ministerului Justiției, subiectele aflate pe ordinea de zi au vizat îmbunătăţirea cooperării judiciare și lupta împotriva criminalității organizate, precum și urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina.

Miniştrii Justiţiei au susținut propunerea Comisiei de a iniţia un nou instrument dedicat transferului de proceduri în materie penală, care să contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cooperării judiciare.

”România a pledat, în mod constant, în favoarea adoptării unui instrument european privind transferul de proceduri. În acest context, trebuie să fim conştienţi că UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată. Alături de colegii mei din Olanda şi Belgia, susţin necesitatea unei reacţii comune rapide, care să genereze un răspuns judiciar ferm şi devastator împotriva acestui flagel. Trebuie să oprim circuitul ororilor în care sunt angrenate victimele traficului de persoane şi să protejăm cu adevărat victimele acestui fenomen. Eurojust trebuie susţinut şi România va oferi tot sprijinul necesar pentru consolidarea acestei instituţii vitale pentru bunul mers al cooperării judiciare”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul Consiliului JAI.

Dezbaterea referitoare la urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina s-a axat pe progresele înregistrate la nivel internațional şi european în acest domeniu. În cadrul reuniunii, procurorii suedezi cu experiență în investigarea crimelor de război au prezentat jurisprudenţa relevantă.

”Autoritățile române s-au alăturat fără ezitare eforturilor depuse de Curtea Penală Internațională, de Eurojust și de autoritățile judiciare ale Statelor Membre în investigarea crimelor internaționale deosebit de grave comise în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Astfel, PICCJ, prin Procurorul General, a semnat, în octombrie 2022, la Haga, Amendamentul la Acordul de creare a unei Joint Investigation Team pentru investigarea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanității, la nivelul Eurojust, cu participarea Oficiului Procurorului General al Curţii Penale Internaţionale. Considerăm că munca Eurojust de conservare şi stocare a probelor culese din teatrul de război va fi extrem de utilă procurorilor şi judecătorilor în viitoarele proceduri, de aceea Statele Membre şi Comisia Europeană trebuie să continue să susţină, inclusiv logistic, Eurojust. În sfârşit, suntem favorabili propunerilor Comisarului Reynders de a extinde competența EPPO la fapte de încălcare a sancţiunilor şi deschişi să studiem, alături de statele membre, posibilitatea creării unui oficiu al unui Procuror special desemnat pentru aceste investigaţii în marja Eurojust,”, a evidențiat oficialul român.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a pledat vineri pentru înființarea unui parchet internațional care să colecteze probe ale crimelor de agresiune comise de Rusia în Ucraina, ca pas premergător al instituirii unui tribunal care să judece aceste acte.

El a anunțat că tema va fi abordată săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni între mai mulți membri ai Comisiei Europene și oficiali ucraineni, găzduită de Kiev.

Recent, ministrul german de externe a solicitat înființarea unui tribunal special pentru judecarea regimului Putin pentru invazia din Ucraina.

Un astfel de apel a fost lansat și de țările baltice, printr-un demers comun al miniștrilor de externe ai Estoniei, Lituaniei și Letoniei, răspunzând solicitărilor repetate înaintate de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE11 mins ago

Cutremure în Turcia: SUA sunt gata să ofere ”orice fel de asistență necesară”. Marea Britanie, Grecia și Israel trimit echipe de salvare și ajutor umanitar

SCHENGEN56 mins ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul slovac: Slovacia, între cele 21 de state Schengen care și-au reconfirmat sprijinul pentru aderarea României

COMISIA EUROPEANA57 mins ago

Comisia Europeană intenționează să ofere Macedoniei de Nord un împrumut de 100 milioane de euro pentru stabilitatea financiară a țării în contextul războiului din Ucraina

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Papa Francisc își exprimă ”profunda întristare” pentru ”enormele pierderi de vieți omenești” cauzate de cutremurele din Turcia

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Turcia mulțumește României pentru echipele de salvare trimise după seismele devastatoare: “Nu vom uita niciodată ajutorul vostru prețios”

U.E.2 hours ago

Grecia consideră că UE ar trebui să fie ”francă şi deschisă” și să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează” în protejarea frontierelor externe

ROMÂNIA2 hours ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

NATO3 hours ago

Turcia cere ajutorul NATO după cutremurele devastatoare soldate cu cel puțin 1300 de morți

INDIA3 hours ago

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

NATO4 hours ago

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

ROMÂNIA2 hours ago

Raed Arafat: Echipa de salvare RO-USAR care va pleca în Turcia este autorizată de ONU și va fi însoțită de trei avioane militare ale Forțelor Aeriene Române

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

Team2Share

Trending