CONSILIUL UE
FOTO România și alte 22 de țări UE au semnat scrisoarea pentru relansarea apărării europene, la 65 de ani distanță de la eșecul Comunității Europene a Apărării
Published
7 years agoon

Miniștrii de Externe și ai Apărării din 23 de țări ale UE, inclusiv Teodor Meleșcanu și Mihai Fifor din partea României, au semnat scrisorile de notificare a Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene în ceea ce ar putea reprezenta piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.
Ceremonia de semnare a acestor scrisori a avut loc înaintea reuniunii comune a miniștrilor afacerilor externe și miniștrilor apărării. Din partea României, au semnat ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, și ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor.
#RO joins PESCO! Foreign Affairs Minister @teodormelescanu & Defense Minister @FIFORMihai just signed the Notification. Ambitious together for a stronger Europe! pic.twitter.com/04jVvS1X8f
— RO in EU (@ROPermRepEU) November 13, 2017
“România se alătură PESCO! Ministrul Afacerilor Externe Teodor Meleșcanu și ministrul Apărării Mihai Fifor au semnat notificarea. Suntem ambițioși împreună pentru o Europă puternică”, a anunțat Reprezentanța Permanentă a României la UE.
”23 de țări membre au semnat notificarea comună asupra Cooperării Structurate Permanente (PESCO) și au înmnânat-o Înaltului Reprezentant al UE și Consiliului”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.
Cele 23 de țări sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.
”Alte țări se pot alătura inițiativei”, confirmă Consiliul UE. Dintre cele 23 de țări semnatare, 19 țări sunt și state membre ale NATO. Cele patru țări care nu fac parte din NATO sunt: Austria, Cipru, Finlanda și Suedia.
”Așadar, lansăm o nouă pagină pentru Apărarea Europeană și cred că aceasta va fi știrea zilei”, a precizat șefa diplomației europene, Federica Mogherini, care a anunțat că peste 50 de proiecte concrete în domeniul capabilităților și în domeniul operațiunilor urmează a fi demarate după lansarea oficială a PESCO.
Semnarea PESCO – un instrument prevăzut de Tratatul de Funcționare al UE pentru a stimula dezvoltarea capabilităților de apărare la nivel european – survine la un an distanță după ce eforturile privind apărarea europeană au fost relansate și la 65 de ani distanță de la eșecul Comunității Europene a Apărării, atunci când planul propus de prim-ministrul francez Rene Pleven pentru o armată pan-europeană și pentru o prevenire a revenirii militarismului german a fost respins de Parlamentul de la Paris.
Cel puțin 20 de țări membre ale UE se vor alătura în lansarea PESCO, susținută puternic de Germania și de Franța, și prin intermediul căreia statele participante își propun, printre altele, reducerea numărului de sisteme de arme, prevenirea duplicărilor militare, îmbunătățirea operațiunilor comune și formarea în comun a ofițerilor militari.
Ce este PESCO?
PESCO reprezintă o formă intensificată de cooperare pe dimensiunea Politicii de Securitate și Apărare Comună, în domeniul dezvoltării capabilităților de apărare la nivel european, oferind posibilitatea ca statele membre care îndeplinesc criterii avansate în domeniul capabilităților militare să își asume angajamente suplimentare. Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.
Citiți mai multe despre Apărarea europeană
De altfel, notificarea formală pe care miniștrii o vor semna luni închide un proces demarat prin consensul pentru lansarea PESCO, realizat la summitul șefilor de stat sau de guvern din UE din 22 iunie. ”A venit vremea să trezim frumoasa adormită”, spunea atunci Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
Ulterior, la Consiliul European din 14-15 decembrie, liderii UE vor oferi aprobarea finală pentru lansarea PESCO.
Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace de la momentul lansării Strategiei Globale a UE.
Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză și prin prisma celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără” sub forma unui pachet cu trei scenarii. Dintre acestea, primul scenariu vizează nivelul de cooperare existent, cel de-al doilea vorbește despre o cooperare partajată, iar ultimul prezintă dezideratul unei securități și apărări comune.
Consiliul UE a adoptat un plan de implementare în domeniul securității și apărării la reuniunea comună a miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE din 14 noiembrie 2016, la câteva luni distanță după prezentarea inițiativei franco-germne în acest sens. Apoi, Parlamentul European, întrunit în sesiune plenară la Strasbourg, a votat două rezoluții ce vizau Uniunea Europeană a Apărării și revizuirea Politicii de Securitate și de Apărare Comune, cel din urmă raport fiind coordonat de vicepreședintele PE, eurodeputatul român Ioan-Mircea Pașcu. Nu în ultimul rând, Comisia Europeană a publicat la finalul anului trecut Planul European pentru Apărare, un document axat pe două dimensiuni: finanțarea cercetării în industria apărării cu 90 de milioane de euro până în 2020 și din 2021 cu 500 de milioane de euro anual și crearea unui fond european pentru apărare care să vizeze achiziția de armament, dar și cercetarea. Toate documentele amintite anterior subliniază caracterul de pilon fundamental al Declarației UE-NATO de la Varșovia în consolidarea apărării europene și au la bază Strategia Globală a UE adoptată în iunie 2016.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții
Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană finanțează 39 de proiecte din UE pentru infrastructura combustibililor alternativi, dintre care două sunt coordonate de România
România are nevoie de continuitate pe linia pro-europeană și pro-NATO. Ilie Bolojan este omul potrivit, susține eurodeputatul Gheorghe Falcă
Roberta Metsola, primul lider european care a intrat în Gaza, în mai bine de un deceniu: Europa este pregătită să contribuie la construirea unei păci durabile
Eurodeputatul Gabriela Firea solicită implicarea instituțiilor UE în combaterea deficitului de personal medical din statele membre
Iulian Chifu: Realism cumpănit și cultivarea nuanțelor echilibrate în perspectiva Lumii lui Trump
CONSILIUL UE
Consiliul informal JAI: Miniștrii de interne au discutat despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității
Published
2 weeks agoon
January 31, 2025By
Andreea Radu
Miniștrii de interne, în formatul Consiliului JAI informal, s-au reunit joi, la Varșovia, pentru a discuta despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității, potrivit comunicatului oficial.
Reuniunea a fost prezidată de ministrul de interne al Poloniei, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, și de comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.
„Miniștrii de interne ai UE reuniți la Varșovia au discutat trei provocări majore privind securitatea internă a Uniunii: combaterea migrației ilegale, consolidarea protecției civile și prevenirea criminalității organizate. Activitatea noastră a fost ghidată de un singur obiectiv: asigurarea siguranței și protecției cetățenilor UE într-un mediu geopolitic în schimbare”, a declarat ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak.
Soluții inovatoare în gestionarea migrației
În cursul primei sesiuni privind politica în domeniul migrației, miniștrii s-au concentrat asupra provocărilor legate de gestionarea mai eficientă a migrației.
Aceste provocări includ:
- Utilizarea migranților în activități hibride,
- Abuzul legislației privind azilul de către regimuri autoritare și grupuri criminale,
- Creșterea tensiunilor sociale.
O atenție deosebită a fost acordată soluțiilor inovatoare în politica migraționistă, inclusiv noilor abordări privind politica de returnare și cooperarea cu țările terțe. De asemenea, au fost discutate aspecte legate de instrumentalizarea migrației.
Discuțiile au subliniat că o politică eficientă în domeniul migrației necesită eforturi comune din partea statelor membre în gestionarea migrației și o cooperare strânsă cu țările de tranzit și de origine.
S-a pus accent pe combaterea traficului de persoane, inclusiv pe consolidarea acțiunilor instituțiilor precum Frontex și Europol. De asemenea, a fost subliniată importanța educației în țările de emigrație pentru a contracara dezinformarea și a reduce riscurile asociate migrației ilegale.
Consolidarea pregătirii civile și militare a Europei
În cadrul unui prânz de lucru, discuțiile s-au concentrat asupra recomandărilor din raportul fostului președinte finlandez Sauli Niinistö, „Mai siguri împreună: Consolidarea pregătirii și disponibilității civile și militare a Europei”. Acest raport conturează soluții practice și eficiente pentru a spori reziliența și pregătirea UE în fața amenințărilor complexe, inclusiv a celor hibride.
Miniștrii au discutat despre contribuția sectorului de afaceri interne la consolidarea rezilienței UE în fața amenințărilor hibride și au abordat subiecte legate de pregătirea Uniunii Europene pentru crize, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
Un subiect semnificativ de discuție a fost integrarea posibilă a sistemelor de protecție civilă și apărare civilă între statele membre. Participanții au subliniat rolul solidarității între țările UE în abordarea diverselor amenințări, precum dezastrele naturale, atacurile hibride sau conflictele armate.
De asemenea, discuțiile s-au concentrat asupra rolului Uniunii Europene și NATO în asigurarea accesului la resurse critice pentru cetățeni. A fost subliniată și necesitatea sinergiei între instituțiile care gestionează forțele armate și cele care se ocupă cu asigurarea siguranței și ordinii publice, pentru a maximiza eficiența acestora în răspunsul la amenințările moderne.
„Securitatea este un drept fundamental pentru toți europenii și o condiție prealabilă pentru bunăstarea noastră economică și competitivitate. Nu există democrație fără securitate. Nu există libertate fără securitate. Nu există prosperitate fără securitate”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație.
O nouă strategie de securitate internă a UE
Ultima sesiune de discuții a zilei a fost dedicată dezvoltării unei noi strategii de securitate internă a UE, care urmează să fie adoptată în primele 100 de zile ale noii Comisii Europene.
Miniștrii au analizat provocările cu care se confruntă UE în contextul amenințărilor tot mai complexe, în special cele legate de terorism, criminalitatea cibernetică, atacurile hibride și criminalitatea organizată. S-a subliniat că UE trebuie să își adapteze acțiunile la un mediu în continuă schimbare, acoperind dimensiuni digitale, economice și energetice.
Datorită colaborării și implicării miniștrilor, au fost colectate informații esențiale și direcții pentru acțiuni viitoare. Acestea vor contribui la finalizarea strategiei de către Comisia Europeană, conturând o viziune pentru viitor în care securitatea internă devine o parte integrantă a tuturor politicilor UE.
Discuția a subliniat, de asemenea, necesitatea unei cooperări strânse cu țările terțe pentru a aborda natura transnațională a provocărilor de securitate.
Reuniunea informală a miniștrilor de interne, în formatul Consiliului JAI informal, de la Varșovia a marcat un pas semnificativ către o Europă mai sigură. Aceasta a conturat acțiuni concrete și a stabilit noi standarde pentru cooperarea în cadrul Uniunii Europene.
Concluziile sesiunilor nu doar că abordează provocările contemporane, dar pun și bazele unei Europe mai integrate, coordonate și reziliente. Acestea vor constitui o contribuție importantă la munca continuă a Consiliului UE, sporind siguranța și bunăstarea tuturor cetățenilor UE.
CONSILIUL UE
România sprijină prioritățile președinției poloneze a Consiliului UE. Ministrul Emil Hurezeanu: Viitorul Uniunii Europene stă în capacitatea noastră de a lucra împreună în unitate și consens
Published
2 weeks agoon
January 30, 2025By
Teodora Ion
Ministrul de externe Emil Hurezeanu a participat la lansarea președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene în România, eveniment în cadrul căruia a transmis sprijinul țării noastre pentru prioritățile stabilite de Polonia, care au fost prezentate de ambasadorul Pawel Soloch.
On January 30, Ambassador 🇵🇱 @SolochPawel presented the priorities of the Polish Presidency of the Council of the EU with the distinguished presence of Minister of Foreign Affairs of 🇷🇴 E. Hurezeanu and ambassadors of the Member States &candidate countries of the EU.#Poland25eu pic.twitter.com/4bvfi8BOPT
— PLinRomania (@PLinRomania) January 30, 2025
Ministrul Emil Hurezeanu ”a subliniat că viitorul Uniunii Europene rezidă în capacitatea de a lucra împreună în unitate și consens” și a transmis ”aprecierea pentru accentul puternic” pus de președinția poloneză pe ”securitate sub toate dimensiunile sale” și pe ”avansarea politicii de extindere”.
At the launch of @POLAND25EU in Bucharest, 🇷🇴 FM Emil Hurezeanu expressed RO’s support for the 🇵🇱 priorities presented by @SolochPawel. Stressed that the #future of the 🇪🇺 relies in the capacity to work together in unity&consensus. Appreciation for the strong focus placed by… pic.twitter.com/XnzuREADQv
— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 30, 2025
Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a arătat că obiectivul consolidării securității europene trebuie să se traducă în demersuri europene ferme şi coordonate pentru continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, avansarea procesului extinderii, atât în ceea ce privește candidații estici, cât şi cei din Balcanii de Vest, protejarea valorilor europene și a statului de drept, precum şi pentru contracararea dezinformării și a amenințărilor hibride, care afectează societățile democratice europene.
Referindu-se la procesul de extindere, ministrul român a exprimat în mod deosebit susținerea pentru avansarea parcursului european al Ucrainei şi Republicii Moldova, prin deschiderea cel puțin a unui Cluster de negociere pe durata mandatului Președinției poloneze a Consiliului UE.
Referitor la Republica Moldova, a reiterat sprijinul constant oferit de România autorităților de la Chișinău, prin furnizarea de energie electrică și gaz, precum și prin promovarea constantă la nivel european a necesității creșterii susținerii UE pentru acest stat din partea statelor membre şi a instituțiilor europene. A evocat, în context, anunțul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.
Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat, totodată, importanța reflecției privind viitorul politicilor europene, în vederea întăririi capacității de acțiune a Uniunii şi a pregătirii sale pentru a primi cât mai curând posibil noi state membre.
A accentuat, din acest punct de vedere, relevanța discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, consolidarea competitivității europene, în paralel cu întărirea proceselor de convergență şi a coeziunii Uniunii.
A subliniat, de asemenea, sprijinul României pentru consolidarea acțiunii comune în domeniul apărării, în complementaritate cu NATO, pentru inițiativele vizând consolidarea rezilienței UE și a pregătirii și răspunsului la crize. A reiterat şi interesul României pentru adoptarea unei Strategii a Uniunii Europene privind Marea Neagră.
În ceea ce privește relațiile UE-SUA, ministrul afacerilor externe a exprimat susținerea pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru menținerea unei coordonări strânse în dialogul cu noua administrație americană, aspecte esențiale în actualul context geopolitic.
Sub sloganul ”Securitate, Europa!”, președinția poloneză urmărește să consolideze securitatea europeană pe toate planurile, într-un context de securitate complicat, dominat de războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a-și duce la bun final obiectivul, Varșovia și-a fixat șapte priorități-cheie:
- Apărare și securitate
- Protecția persoanelor și a frontierelor
- Rezistența la ingerințe străine și dezinformare
- Asigurarea securității și a libertății întreprinderilor
- Tranziția energetică
- O agricultură competitivă și rezilientă
- Securitatea sanitară
Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).
CONSILIUL UE
Impozitarea întreprinderilor: María José Garde a fost realeasă în funcția de președinte al grupului de lucru pentru Codul de conduită
Published
2 weeks agoon
January 29, 2025By
Andreea Radu
Grupul de lucru pentru Codul de conduită (GLCC) a reales-o pe María José Garde (Spania) în funcția de președinte, pentru un al doilea mandat de doi ani, începând cu 5 februarie 2025.
Potrivit comunicatului oficial, María José Garde prezidează din 2023 acest organism pregătitor al Consiliului care supraveghează punerea în aplicare a codului de conduită al UE privind impozitarea întreprinderilor.
María José Garde este director general pentru impozitare la Ministerul de Finanțe din Spania. Are o vastă experiență profesională în domeniul impozitării internaționale. Garde a fost, de asemenea, președinte al Forumului global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.
Codul de conduită abordează concurența fiscală dăunătoare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale în UE. Acesta reprezintă un angajament politic interguvernamental al statelor membre de a monitoriza măsurile fiscale posibil dăunătoare din statele membre ale UE și de a remedia măsurile fiscale care ar putea fi dăunătoare pentru bazele de impozitare ale altor state membre. Grupul pentru codul de conduită al Consiliului, instituit în 1998, este format din experți fiscali la nivel înalt din statele membre.
Activitatea sa are, de asemenea, o dimensiune internațională: grupul pentru codul de conduită urmărește să promoveze schimbări eficiente în ceea ce privește buna guvernanță fiscală la nivel mondial prin cooperare.
De asemenea, grupul efectuează activitatea tehnică, examinarea și evaluarea care conduc la revizuirea periodică de către Consiliu a listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Această listă a UE este revizuită periodic în urma unei analize aprofundate a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de toate jurisdicțiile țărilor terțe care fac parte din proces.
Președintele grupului, sprijinit de secretariatul general al Consiliului și cu asistența tehnică a Comisiei, este responsabil pentru asigurarea legăturii cu jurisdicțiile din țările terțe în ceea ce privește procesul de includere pe lista UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui