Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

ZIUA EUROPEI – INTERVIU EXCLUSIV CU PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU: ROMANIA NU ARE NEVOIE DE UN PRESEDINTE CARE SA FACA SA „SE ASTEARNA LINISTEA”. Antonescu: Presedintele nu face liniste

INTERVIU EXCLUSIV CU PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU: ROMANIA NU ARE NEVOIE DE UN PRESEDINTE CARE SA FACA SA „SE ASTEARNA LINISTEA”. TOATE FURTURILE, toate ILEGALITATILE se FAC în LINISTE, în liniște deplină.

 Echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce NE-AR TREBUI este UN GUVERN COMPETENT, care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă. UE NU a LIVRAT ce a PROMIS. RESPONSABILII de AMANAREA intrării ROMANIEI în SCHENGEN par acum a susține că au scos țara din izolare. AVEM, inca, un MINISTRU cu DOSAR PENAL in instanta. SITUATIA din Republica MOLDOVA pare a fi DESPRINSA dintr-un MANUAL care a fost utilizat și pe la BUCURESTI în vara anului 2012. MISCAREA POPULARA va trebui sa isi creeze un PARTID de centru – dreapta

Published

on

AXM_0524

Presedintele Romaniei, Traian Basescu a acordat un interviu in EXCLUSIVITATE pentru caleaeuropeana.ro, in care vorbeste despre austeritate, avantajele si dezavantajele Romaniei europene, intrarea in zona Euro si in Schengen, fonduri europene, MCV, romanii din diaspora, Republica Moldova, Miscarea Populara si cum vede portretul succesorului sau. Va prezentam, in continuare, cele mai importante declaratii:

UPDATE:

La cateva luni dupa interviul acordat in EXCLUSIVITATE pentru caleaeuropeana.ro, in care Traian Basescu vorbea despre profilul  viitorului Presedinte, apreciind ca  România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea”. Toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină, a venit si reactia lui Crin Antonescu. Candidatul USL la Presedintie a anuntat ca nu vrea sa fie un Presedinte linistit: ”Președintele trebuie să ofere garanții, nu liniște”.



  • Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului.
  • România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor
  • Cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.

”Ne-ar trebui un Guvern competent”

  • Nu există alternativă credibilă la austeritate. Până la urmă, oricine poate înțelege că nu poți scăpa de datorii făcând alte datorii.
  • Austeritatea este foarte rea pentru populație, pentru economie, dar și pentru politicieni, acolo unde astfel de măsuri se aplică. Dar trebuie să recunoaștem că oricât ar fi de rea austeritatea, ea are consecințe infinit mai ușoare pentru populaţia şi economia unei ţări decât împrumuturile cu dobânzi nesustenabile de peste 6 – 7%  sau decât intrarea țării în încetare de plăți.
  • În cazul României suntem la stadiul la care echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce ne-ar trebui ar fi un guvern competent care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă.
  • Banii europeni ne stau la dispoziţie. Ne trebuie doar competenţă şi corectitudine ca să-i utilizăm.

Avantajele aderarii la UE

  • libera circulație a persoanelor, libera circulație a mărfurilor şi serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, investitii straine directe care au creat locuri de munca si au generat transfer de tehnologii, dreptul de a munci în alte țări ale Uniunii, și aici trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, nu vor mai exista restricții pentru cetățenii români în niciuna din țările membre UE, banii europeni nerambursabili alocați pentru agricultură și dezvoltare, pe care, din păcate, nu i-am folosit eficient – cel puțin nu până acum -, apartenența la o structură economică și politică ce reprezintă unul din marii actori în plan global.
  • Dezavantaje – cedarea partiala de suveranitate in unele domenii

 Scaderea increderii, pentru ca UE nu a livrat ce a promis

  • UE nu a livrat ce a promis – locuri de munca, reluarea cresterii economice. Este nevoie de sinceritate in comunicarea cu cetatenii.
  • Guvernele unor țări au plătit sume enorme pentru incompetența, imoralitatea în afaceri și lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populației.

Adoptarea Euro – Este greșită o neasumare de termen

  • În ceea ce privește termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menționat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017.
  • La unele importante persoane din România am auzit enunțat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor țări care nu au asumat o dată.
  • Este greșită o neasumare de termen. Cred că cei care sunt adepții unor termene cât mai îndepărtate sau a neasumării unui termen ori nu știu prea bine mecanismele interne ale funcționarii Uniunii, ori susțin niște interese sectoriale care nu se suprapun cu interesul general

Aderarea la Schengen – responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare

  • România are bune șanse de intrare în Schengen printr-o decizie a Consiliului JAI din decembrie anul acesta. Totul depinde de noi și de vecinii bulgari.
  • Trebuie subliniat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și, dacă nu ar fi fost lovitura de stat parlamentară din vara anului trecut, cu certitudine, la Consiliul JAI din octombrie  2012, se stabilea intrarea noastră în spațiul Schengen. N-a fost să fie și la noi nimeni nu pare a se simți responsabil pentru acest lucru.
  • Ba dimpotrivă, responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare.

MCV – avem, inca, un ministru cu dosar penal in instanta. Interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.



  • Avem, încă, un ministru cu dosar penal în instanță, ceea ce îi face pe europeni să se uite la noi ca la o țară ce are alte standarde politice decât cele europene, încă încercăm tertipuri legislative în Statutul deputaților și al senatorilor în zona imunității sau în aceea a  incompatibilităților.
  • Acestea sunt riscuri în ceea ce privește aderarea în Schengen, iar, pe de altă parte, demonstrează că interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.

 

Romania la Presedintia UE, in 2019

  • Dacă va fi bine pregătită pentru acest moment, va fi o extraordinară ocazie de a lansa cel puțin un proiect european de anvergură.

 

Fondurile europene – lipsa de patriotism si capacitate administrativa

  • Fondurile europene au devenit deja o vulnerabilitate pentru Romania.
  • Sunt o proba a lipsei de patriotism si de capacitate administrativa.
  • Cum poți explica altfel dezinteresul pentru neutilizarea în timp util a 19 miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii și extrem de utile pentru crearea de noi locuri de muncă.
  • Este corect să scot din aceste referiri negative 
fostul MDRT, unde absorbția fondurilor a fost mai bună și, cel puțin până anul trecut, în acord cu graficul de asigurare a banilor alocați. O dovedesc cifrele.
  • În rest, în mod egal și miniștrii și funcționarii au probat și incompetență și lipsă de patriotism.
  • Declarații de genul „anul 
acesta vom absorbi 50% din banii europeni”, venite din partea guvernanților, îmi par a fi în linia unei retorici fără acoperire și care fixează guvernanții în zonă incompetenței și a incapacității de a înțelege mecanismul de absorbție a fondurilor europene.

Diaspora – Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate

  • Cea mai mare umilință o îndură acești oameni din partea statului român, atunci când doresc să-și exprime dreptul de vot garantat de Constituție.
  • Problema însă va trebui rezolvată prin noua lege electorală. Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate, amplasate în comunitățile mai mari sau mai mici de români. Altfel, vom continua să avem rezultate distorsionate la alegeri.

Situatia din Republica Moldova pare a fi desprinsa dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.

  • Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană.
  • Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.
  • Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare.

Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta

  • Dacă va avea succes, fundația va trebui să-și creeze și un vehicol de punere în aplicare a soluțiilor, iar acest vehicol nu poate fi decât un partid de centru-dreapta așezat pe filiale distribuite pe tot teritoriul țării.

Despre viitorul Presedinte – România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea”. Toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.



  • Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului.
  • România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor
  • Cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.

 UE va ramane pentru a garanta un trai decent

  • Oricât de rău ne-ar fi în această perioadă de criză, trebuie să știm că, în câțiva ani, criza va trece, iar Uniunea Europeană va rămâne pentru a garanta un trai decent pentru cetățenii săi.

Va prezentam, in continuare, textul integral al interviului acordat in exclusivitate de catre domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei, pentru caleaeuropeana.ro:

 

AXM_0496I.    Domnule Presedinte, există astăzi alternativă la austeritate?


R.   Categoric nu există alternativă la austeritate atunci când, pentru o perioadă îndelungată de timp, o țară își finanțează deficitul bugetului de stat din împrumuturi și, astfel, acumulează datorii foarte mari, nici atunci când încerci să asiguri prosperitatea cetățenilor tăi tot din împrumuturi și, cu siguranță, nici atunci când, din cauza unor decizii politicianiste, țara își deteriorează semnificativ echilibrele macroeconomice și este nevoită să împrumute sume foarte mari pentru a-și acoperi cheltuielile curente. La un moment dat, sumele acestea împrumutate trebuie plătite și, atunci, inevitabil, trebuie să reduci cheltuielile bugetului de stat pentru a plăti datoriile. Această reducere a cheltuielilor statului a primit denumirea de austeritate, dar, la nivel micro, să știți că este practicată și în sânul unei familii, unde, spre
exemplu, nu poți împrumuta la nesfârșit bani de la vecini, la un moment dat trebuie să-ți plătești toate datoriile. În concluzie, spun clar că nu există alternativă credibilă la austeritate. Până la urmă, oricine poate înțelege că nu poți scăpa de datorii făcând alte datorii. Este adevărat, în ultimele săptămâni au apărut importanți politicieni europeni de stânga, care susțin că austeritatea nu este bună. Și eu susțin același lucru, ba chiar spun că este foarte rea pentru populație, pentru economie, dar și pentru politicieni, acolo unde astfel de măsuri se aplică. Dar trebuie să recunoaștem că oricât ar fi de rea austeritatea, ea are consecințe infinit mai ușoare pentru populaţia şi economia unei ţări decât împrumuturile cu dobânzi nesustenabile de peste 6 – 7%  sau decât intrarea țării în încetare de plăți. De fapt, nimeni nu spune că austeritatea trebuie să fie un mod de guvernare permanent. Austeritatea este un instrument de restabilire a echilibrelor macroeconomice ale unei ţări, instrument care trebuie utilizat un timp cât mai scurt după care trebuie generată creştere economică durabilă dacă ţara are un guvern competent. În cazul României suntem la stadiul la care echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce ne-ar trebui ar fi un guvern competent care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă. Banii europeni ne stau la dispoziţie. Ne trebuie doar competenţă şi corectitudine ca să-i utilizăm.

I.   Ce avantaje şi ce dezavantaje ne-a adus aderarea, domnule Președinte?

R.   Aș spune că am avut și avem avantaje foarte mari, pe care, din păcate, nu le-am valorificat întotdeauna la cel mai înalt nivel. Și vă dau câteva exemple: libera circulație a persoanelor, libera circulație a mărfurilor şi serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, investitii straine directe care au creat locuri de munca si au generat transfer de tehnologii, dreptul de a munci în alte țări ale Uniunii, și aici trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, nu vor mai exista restricții pentru cetățenii români în niciuna din țările membre UE, banii europeni nerambursabili alocați pentru agricultură și dezvoltare, pe care, din păcate, nu i-am folosit eficient – cel puțin nu până acum -, apartenența la o structură economică și politică ce reprezintă unul din marii actori în plan global. Tot la avantaje aș mai include un lucru: ca urmare a deciziei noastre de a fi membri ai Uniunii Europene, am fost obligați ca, în multe domenii, să aplicăm standardele acceptate de toate statele membre, ceea ce a generat procese de modernizare a instituțiilor statului, inclusiv a justiției. Dacă, în mod obligatoriu, trebuie să căutăm și un dezavantaj, aici aș menționa cedarea partiala de suveranitate in unele domenii, care este transferată în mod deliberat unor structuri ale Uniunii, cum ar fi Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European.

I.    Totuși, se înregistrează o scăderea a încrederii în Uniunea Europeană atât la nivel naţional, în România, cât şi la nivel european. Cum explicați acest lucru și care credeți că sunt cauzele acestui fenomen?


R.    În mod categoric scăderea încrederii cetățenilor europeni în Uniune este un lucru îngrijorător. În opinia mea, acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că, într-o perioadă de criză, Uniunea nu a livrat ceea ce a promis, și anume: s-a promis creare de locuri de muncă, iar, în realitate, șomajul a crescut consistent, pe de altă parte s-a promis reluarea creșterii economice și, în fapt, încă, suntem în plină recesiune, cel puțin în Zona Euro. În aceste condiții credibilitatea, încrederea cetățenilor în Uniune a Europeană a scăzut inevitabil. Ce-i de făcut? Un lucru simplu, și anume totală sinceritate în comunicarea publică. Cetățenii europeni trebuie să știe că o bună parte a prosperității lor a fost asigurată cu bani pe care nu i-au produs, au fost bani împrumutați, iar, acum, banii împrumutați trebuie plătiți înapoi, de multe ori cu dobânzi foarte mari și, de asemenea, cu costuri consistente pentru populație. Și mai este un lucru care ar trebui să facă parte din discursul public al politicienilor, și anume, adevărul despre bănci și bancheri. Desigur nu toți pot fi băgați în aceeași oală, dar guvernele unor țări au plătit sume enorme pentru incompetența, imoralitatea în afaceri și lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populației.

I.    Domnule Președinte, s-au spus multe în ultimul timp despre adoptarea monedei euro în România, mai ales după ce s-a înțeles că termenul stabilit, anul 2015, nu mai este unul viabil. Care este, în prezent, stadiul adoptării monedei euro? Cât de departe se află România, în acest moment, de accesul în Zona Euro?


R.    Adoptarea monedei euro este un moment esențial al integrării în Uniunea Europeană. Trebuie spus că România s-a obligat, prin Tratatul de Aderare, să adopte moneda euro. Din acest punct de vedere cred că trebuie acționat pe două paliere. Primul este obligatoriu și ține de îndeplinirea celor cinci criterii ale Tratatului de la Maastricht. Din acest punct de vedere, nu suntem prea departe. În prezent îndeplinim trei din cele cinci criterii, fiind restanți doar în ceea ce privește nivelul inflației și cel al dobânzilor cu care ne împrumutăm de pe piețele internaționale. Trebuie ca românii să știe că nici în ceea ce privește aceste două criterii nu suntem departe de atingerea țintelor. Marea noastră problemă este legată de un al doilea palier pe care, de acestă dată, nu ni-l mai impun tratatele Uniunii, ci este rezultatul propriei noastre analize, iar acesta se numește competitivitatea economiei românești. Am văzut țări care au trecut la moneda unică, iar, după câțiva ani, au intrat în criză pentru simplul motiv că economiile lor nu erau suficient de competitive. În ceea ce ne privește, avem un sector privat al economiei care este competitiv, ca dovadă exporturile cresc continuu și, în aceeași economie, avem un sector de stat profund necompetitiv, grav afectat de managementul politizat și de firmele protejate de oameni politici sau chiar de partide. Aici se încadrează și companiile feroviare și Transgaz și Romgaz, și Termoelectrica și Hidroelectrica și Oltchim, precum și multe altele sau chiar instituții de autoritate ale statului care sunt, de asemenea, profund afectate de politizare, ca de exemplu ASF, ANAF, ANRE etc. La aceste companii și instituții ale statului trebuie să lucrăm noi pentru a le face competitive și credibile. Dacă ar exista voință politică în această direcție, am putea rezolva problemele în doi ani. În ceea ce privește termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menționat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017. La unele importante persoane din România am auzit enunțat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarrea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor țări care nu au asumat o dată. Este greșită o neasumare de termen. În primul rând pentru că este o obligație care decurge din Tratatul de Aderare și nu poți să le spui partenerilor că îți vei îndeplini obligațiile, dar nu știi când o vei face. În al doilea rând, opinia mea este că, în 2014 – 2015, încep discuțiile pentru o nouă revizuire a Tratatelor Uniunii Europene, iar riscul creării a două categorii de state este mare, vorbesc despre două categorii de state, cele „euro” și cele „non-euro”. În lipsa unui termen de trecere la moneda unică misiunea noastră în negocierile de revizuire a tratatelor va fi mult mai dificilă și mai puțin credibilă. Personal, cred că cei care sunt adepții unor termene cât mai îndepărtate sau a neasumării unui termen ori nu știu prea bine mecanismele interne ale funcționarii Uniunii, ori susțin niște interese sectoriale care nu se suprapun cu interesul general. Acest subiect va trebui discutat și analizat serios. Pe de altă parte, știm foarte bine că intrarea în spațiul Schengen și trecerea la moneda euro sunt elemente extrem de importante ale integrării complete în Uniune.

I.   Ați pomenit de spațiul Schengen. Care este situația României în acest moment în ceea ce privește aderarea la acest spațiu? S-au mai înregistrat evoluţii în ultimul timp?

R.    România are bune șanse de intrare în Schengen printr-o decizie a Consiliului JAI din decembrie anul acesta. Totul depinde de noi și de vecinii bulgari. Trebuie subliniat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și, dacă nu ar fi fost lovitura de stat parlamentară din vara anului trecut, cu certitudine, la Consiliul JAI din octombrie  2012, se stabilea intrarea noastră în spațiul Schengen. N-a fost să fie și la noi nimeni nu pare a se simți responsabil pentru acest lucru. Ba dimpotrivă, responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare.


I.    Dar în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, MCV, România a înregistrat evoluții în ultima perioadă?

R.    În ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, din păcate lucrurile nu evoluează suficient de convingător în ultimele luni. La un moment dat, CSM-ul a părut a fi o instituție instabilă și n-am putea spune că lucrurile stau mult mai bine acum, iar cele semnalate în ultimul raport MCV sunt departe de a fi integral rezolvate și mă refer aici la faptul că avem, încă, un ministru cu dosar penal în instanță, ceea ce îi face pe europeni să se uite la noi ca la o țară ce are alte standarde politice decât cele europene, încă încercăm tertipuri legislative în Statutul deputaților și al senatorilor în zona imunității sau în aceea a  incompatibilităților.
Acestea sunt riscuri în ceea ce privește aderarea în Schengen, iar, pe de altă parte, demonstrează că interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.

I.    Cum se va descurca România în preşedinţia rotativă a UE? Ce înseamnă
această ocazie pentru țara noastră?

R.    Mai este mult până departe. România va deține președinția rotativă a UE în a doua parte a anului 2019. Cred că despre acest lucru trebuie să vă vorbească viitorul președinte al României. Îmi permit să anticipez totuși un lucru, însă: în 2019 vom avea revizuite Tratatele Uniunii, vom fi într-o Uniune mult mai puternic integrată politic și economic. Președințiile rotative au fost întotdeauna o bună ocazie pentru statele membre să-și demonstreze
capacitatea de a gestiona problemele „la zi” ale Uniunii așa cum ele sunt stabilite de institutiile europene, printre care, mai ales, Consiliul European, iar, din acest punct de vedere, în mod categoric România va face față onorantei situații. Și, dacă va fi bine pregătită pentru acest moment, va fi o extraordinară ocazie de a lansa cel puțin un proiect european de anvergură. Vom vedea.

I.   Spuneați adineauri că nu am folosit eficient fondurile europene și v-aș ruga, domnule președinte, să detaliați această afirmație?


R.    Fondurile europene au devenit deja o vulnerabilitate a României în loc să devină un avantaj. Au devenit o vulnerabilitate pentru că nivelul redus al absorbției fondurilor alocate pentru coeziune se constituie într-o probă care nu poate fi contestată a lipsei noastre de capacitate administrativă. Eu aș merge mai departe și aș spune că este, cel puțin până în prezent, și o probă a lipsei de patriotism. Cum poți explica altfel dezinteresul pentru neutilizarea în timp util a 19 miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii și extrem de utile pentru crearea de noi locuri de muncă. Este corect să scot din aceste referiri negative
fostul MDRT, unde absorbția fondurilor a fost mai bună și, cel puțin până anul trecut, în acord cu graficul de asigurare a banilor alocați. O dovedesc cifrele. În rest, în mod egal și miniștrii și funcționarii au probat și incompetență și lipsă de patriotism. Să sperăm că lucrurile vor merge mai bine de acum înainte, chiar dacă, trebuie să recunosc, declarații de genul „anul
acesta vom absorbi 50% din banii europeni”, venite din partea guvernanților, îmi par a fi în linia unei retorici fără acoperire și care fixează guvernanții în zonă incompetenței și a incapacității de a înțelege mecanismul de absorbție a fondurilor europene.


I. Cum vedeți situația românilor din Diaspora?


R.    Cei aproximativ 3,5 milioane de români care muncesc în străinătate, preponderent în Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt componentă, aș spune, a părții viguroase a națiunii noastre. Ei au avut curajul să-și ia soarta în propriile mâini, au vrut să trăiască mai bine și, implicit, să muncească mai mult decât ar fi putut s-o facă trăind în România. Ei sunt aceia care s-au așezat „deasupra vremurilor”, sunt aceia care, an de an, au ținut echilibrul deficitului de cont curent al țării prin cele 4 – 5 miliarde de euro pe care le-au trimis acasă. Și trebuie să mai spun că, datorită curajului lor de a-și lua soarta în propriile mâini, nu avem un șomaj exploziv, că, datorită hărniciei lor, multe sate și-au schimbat înfățișarea ca urmare a construcțiilor de case și gospodării noi și tot că tot ei sunt aceia care îndură, în mod nemeritat, adevărate campanii de presă dezlănțuite în unele țări din cauza câtorva infractori purtători de pașaport românesc fie că sunt ei rromi sau români. Dar cea mai mare umilință o îndură acești oameni din partea statului român, atunci când doresc să-și exprime dreptul de vot garantat de Constituție. Faceți o socoteală simplă: când sunt alegeri, se pun la dispoziție în străinătate doar maximum 300 de secții de vot pentru aproximativ 3,5 milioane de oameni, ceea ce înseamnă 11.700 de votanți la o secție de votare, fără a mai lua în considerare distanțele de sute chiar mii de kilometri pe care aceștia ar trebui să le parcurgă pentru a ajunge la secția de votare. Este evident că, prin modul de organizare a
votului în străinătate, practic, statul român le îngrădește acestora, în mod brutal și neconstituțional, dreptul la vot. A existat în Guvernul prim-ministrului Emil Boc inițiativa introducerii votului prin corespondență, dar proiectul de lege inițiat de Teodor Baconschi a fost neacceptat de clasa politică. Problema însă va trebui rezolvată prin noua lege electorală. Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate, amplasate în comunitățile mai mari sau mai mici de români. Altfel, vom continua să avem rezultate distorsionate la alegeri. Dacă în conformitate cu Constituția acești oameni au drept de vot și sunt incluși în listele electorale, atunci statul român trebuie să le asigure condiții pentru a-și exercita acest drept.

I.    Cum vedeți situația din Republica Moldova?


R.    Republica Moldova și cetățenii ei reprezintă parte a sufletului națiunii române, parte a culturii noastre, parte a istoriei noastre și mai reprezintă un Pact Ribbendrop – Molotov pe care românii îl condamnă și astăzi. Acestea sunt premisele pe care s-a așezat politica noastră externă și susținerea, fără rezerve, în toate împrejurările, a proceselor de apropiere și, ulterior, de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană. Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012. Rămân totuși la convingerea că, în cele din urmă, rațiunea și interesul național vor prevala la nivelul liderilor Alianței pentru Europa. Dacă această alianță este iremediabil destrămată, în Republica Moldova nu are cine să preia steagul avansării către intrarea în Uniunea Europeană și, atunci, procesele, încă în derulare,  vor fi amânate sau definitiv oprite de către Comisia Europeană. Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare.



I.   Vorbiți-ne, vă rog, domnule președinte și despre Fundația „Mişcarea Populară”, o idee care ați declarat că v-a aparținut. Care este rolul ei și ce-și propune să facă Fundația „Mişcarea Populară”?

R.    Mișcarea Populară este o fundaţie care își propune să abordeze, din perspectiva societăți civile, a celor 58% care nu s-au prezentat la vot, marile probleme ale țării, fie că ne referim la situația demografică și natalitale, la revizuirea Constituției, la sănătate, educație, la Legea
electorală, la accelerarea proceselor de integrare în Uniunea Europeană, la problemele agriculturii și ale mediului și, nu în ultimul rînd, își propune să promoveze idei și soluții pentru completa reformare a clasei politice. Obiectivul fondatorilor este să descopere, să antreneze în dezbatere, să mobilizeze și să promoveze oameni care doresc să se implice credibil în continuarea proceselor de modernizare a României.  Dacă va avea succes, fundația va trebui să-și creeze și un vehicol de punere în aplicare a soluțiilor, iar acest vehicol nu poate fi decât un partid de centru-dreapta așezat pe filiale distribuite pe tot teritoriul țării. Etapa în care se află acum Fundația „Mișcarea Populară” este aceea de selectare a liderilor și înființarea de filiale în fiecare județ.

I.    Care este, în opinia dumneavoastră, profilul viitorului preşedinte al României?


R.    Greu de definit un profil potrivit. Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului. România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor. Este, însă, foarte adevărat că populația are nevoie să vadă instituțiile statului lucrând împreună pentru atingerea obiectivelor naționale și atunci președintele trebuie trebuie să găsească o cale de mijloc, dar acest lucru nu ține numai de el, ci și de guvern, de parlament și de CSM. Pina la urma eventualele pozitii publice ale presedintelui legat de functionarea unor institutii sunt o obligatie a acestuia iar cele semnalate trebuiesc corectate si nu exista motive sa genereze necolaborarea intre institutii. Și, hai să fim corecți până la capăt: cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.



I.    Domnule Președinte, ce mesaj aveti pentru români de Ziua Europei?

R.    Uniunea Europeană este singura soluție viabilă pentru România, dar și pentru state ca Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. Niciuna din țările europene nu va fi capabilă să facă față singură efectelor procesului de globalizare. Numai o Uniune Europeană puternic integrată va putea garanta șansa prosperității pentru cetățenii săi. Iar criza economică prelungită prin care trece acum Europa este exact efectul a prea puțină integrare și a prea puțin respect al statelor pentru regulile Uniunii în materie de nivel de îndatorare. Dar, oricât de rău ne-ar fi în această perioadă de criză, trebuie să știm că, în câțiva ani, criza va trece, iar Uniunea Europeană va rămâne pentru a garanta un trai decent pentru cetățenii săi. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România! La mulți ani, români, pentru că Ziua Europei este și ziua noastră!

Domnule Presedinte, va multumim!

 

Interviu realizat de Dan Carbunaru si Ovidiu Marincea.

Preluarea si redifuzarea acestui interviu poate fi realizata numai cu mentionarea sursei.

Sursa foto: Administratia Prezidentiala

Continue Reading
Advertisement
27 Comments

27 Comments

  1. Pingback: snacknews » Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012

  2. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | libertatea

  3. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | Gandul

  4. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | cancan

  5. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | Gandul

  6. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | Ziare

  7. Pingback: snacknews » Traian Basescu: Daca va avea succes, Fundatia Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta

  8. Pingback: Traian Basescu: Daca va avea succes, Fundatia Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta - Gogoloi

  9. Pingback: Basescu sparge linistea lui Ponta - Gogoloi

  10. Pingback: Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un guide care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012 - Gogoloi

  11. Pingback: Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | libertatea

  12. Pingback: Stiri Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | Bomba 2013

  13. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | Gandul

  14. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | libertatea

  15. Pingback: Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | Ziare

  16. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | Ziare

  17. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | Ziare

  18. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | cancan

  19. Pingback: Victor Ponta: Românii nu mai au aşteptări de la preşedintele Băsescu - Stiri - Presa Online

  20. Pingback: Exclusive interview with President Traian Basescu: What we need is a competent Government capable to generate sustainable growth and jobs. Public trust in European Union, a record low, because EU didn’t deliver what promised. Petty political interests a

  21. Pingback: Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012 | Ziare net - Stiri din presa

  22. Pingback: Nasul TV » Vosganian: Integrarea Romaniei in zona euro este intotdeauna la sase ani fata de momentul vorbirii

  23. Pingback: Elldor.Info » Traian Băsescu: Situaţia din Republica Moldova pare a fi desprinsă dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012

  24. Pingback: Traian Băsescu: „A kisjenői politikai fejlemények hiteltelenítik az EU-hoz közeledés érdekében a politikusok által az utóbbi években kifejtett egész munkáját és a lakosság áldozatait” – Adevărul | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő

  25. Pingback: Duel între Băsescu și Voronin | Viitorul României

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE se reunesc săptămâna viitoare în videoconferință pentru a consolida “efortul colectiv” european împotriva COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 29 octombrie, în formatul unei videoconferințe informale, pentru a discuta răspunsul comun european la criza provocată de COVID-19 și riscurile generate de un al doilea val al pandemiei.

Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o postare pe Twitter în care a subliniat că “avem nevoie să ne consolidăm efortul nostru colectiv pentru a lupta împotriva COVID-19“.

Astfel, liderii europeni discuta despre îmbunătăţirea cooperării pentru combaterea pandemiei COVID-19, în contextul creşterii semnificative a numărului infectărilor în Europa, Spania devenind miercuri prima țară occidentală europeană care a depășit un milion de cazuri. Cele mai afectate state europene

Liderii UE au inaugurat formatul summit-urilor prin videoconferință în luna martie a acestui an, când Europa era epicentrul pandemiei, format în care s-au reunit în repetate rânduri până în luna iulie, când a avut loc primul summit în persoană, la care șefii de stat sau de guvern au ajuns la o înțelegere privind planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro pentru relansarea economiei europene.

La summitul Consiliului European din 15-16 octombrie, liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată.

Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE.

Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri.

De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Încurajez Parlamentul European și Consiliul UE să caute soluții pentru deblocarea negocierilor privind planul de relansare europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni, într-o conferință de presă, că a încurajat Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să caute soluții pentru deblocarea tratativelor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și referitor la fondul de redresare Next Generation EU, ambele totalizând 1.824 de miliarde de euro și din care România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

În momentul de față negocierile între Consiliul şi Parlamentul European merg un pic mai greu. I-am încurajat pe toți să se reunească şi să caute soluții pentru deblocare. Ar fi foarte păcat să pierdem vremea şi să nu obținem aceste fonduri europene, fiindcă nu se găsește o înțelegere între Consiliu şi Parlament. Eu cred că lucrurile vor merge mai departe, va fi aprobat bugetul şi în varianta normală – ca să mă exprim așa – în anul 2021 vom intra pe noul buget european şi vom putea şi noi să folosim acești bani europeni“, a spus Iohannis, după ce, săptămâna trecută, la Consiliul European, liderii statelor membre și președintele Parlamentului European au avut un schimb de opinii pe aceste chestiuni.

Parlamentul European a propus săptămâna trecută un compromis de 39 miliarde de euro în plus la programele emblematice ale UE pentru următoarea perioadă de programare bugetară 2021-2027 și așteaptă o “ofertă reală” din partea Comisiei și Consiliului, care nu au reușit să înainteze decât soluții “vagi” în negocieri.

Cei 27 de lideri europeni au aprobat în iulie pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus care cuprinde un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la finalul Consiliului European: România pune condiții pentru a accepta țintele climatice ambițioase. Mix-ul energetic trebuie să rămână “o competență națională”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții, a transmis președintele Klaus Iohannis, la summitul Consiliului European de la Bruxelles, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice” se arată în comunicatul publicat după summitul șefilor de stat sau de guvern din UE.

Liderii europeni s-au reunit joi și vineri, la Bruxelles, au discutat despre viitorul relației dintre Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie, schimbările climatice, coordonarea la nivelul Uniunii în contextul pandemiei de COVID-19, relațiile UE-Africa, evoluțiile din vecinătatea estică a Uniunii, cu accent pe Belarus şi cazul Navalnîi, precum și situația din regiunea Mediteranei de Est. Concluziile summitului european sunt disponibile aici.

În privința stadiului procesului de negociere privind parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de progresele limitate înregistrate în domeniile cheie ale negocierilor, care nu permit, în prezent, încheierea unui acord. Cu toate acestea, liderii europeni au reafirmat hotărârea de a încheia un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit, pe baza principiilor și obiectivelor agreate anterior. În acest context, Consiliul European l-a invitat pe negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, să continue negocierile în perioada următoare, făcând un apel la Marea Britanie să facă pașii necesari în direcția facilitării încheierii unui acord.

România dorește accelerarea procesului pentru încheierea unui acord între UE și Marea Britanie

Totodată, Consiliul European a reiterat importanța implementării depline a Acordului de retragere a Marii Britanii din UE și a solicitat statelor membre ale Uniunii, instituțiilor europene, precum și tuturor actorilor implicați să intensifice eforturile de pregătire pentru finalul perioadei de tranziție, luând în considerare inclusiv scenariul „fără un acord” (no-deal).

În cadrul discuțiilor privind acest subiect, Președintele României a exprimat regretul cu privire la faptul că progresele în negocieri nu sunt suficiente la acest moment pentru încheierea unui acord între UE și Regatul Unit. Președintele Klaus Iohannis a arătat că România dorește accelerarea procesului pentru încheierea unui acord, care trebuie să rămână obiectivul Uniunii. De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea menținerii unității UE pe baza principiilor și obiectivelor asumate, subliniind, totodată, importanța urmăririi implementării integrale a prevederilor Acordului de retragere. În context, Președintele Klaus Iohannis a arătat că România continuă pregătirile interne în vederea schimbărilor care se vor produce la finalul perioadei de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.

Klaus Iohannis: România ar putea accepta, în anumite condiții, propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Mix-ul energetic trebuie să rămână o competență națională

Șefii de stat și de guvern au abordat, de asemenea, subiectul schimbărilor climatice, discuțiile având la bază propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârșitul anului 2030 comparativ cu anul 1990.

Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanțelor naționale și a principiilor echității și solidarității.

În acest context, Consiliul European invită Comisia Europeană să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situațiile specifice și impactul la nivel național. Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua țintă de reducere a emisiilor pentru 2030 și avansarea poziției actualizate a UE la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părțile la Convenție de a-și actualiza pozițiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții. În acest sens, Președintele României a menționat faptul că atingerea acestei ținte va depinde de instituirea unor mecanisme de sprijin și flexibilități adaptate nevoilor și specificului statelor membre. De asemenea, trebuie luate în considerare eforturile de decarbonizare anterioare, precum și diferențele de dezvoltare dintre statele membre, astfel încât partajarea eforturilor la nivelul Uniunii să se realizeze de o manieră echitabilă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat importanța asigurării finanțării de către UE a acțiunilor din domeniul schimbărilor climatice, în special pe baza noilor instrumente dedicate redresării economice, în funcție de prioritățile fiecărui stat membru.

Președintele României a arătat că, pentru asigurarea implementării adecvate a noilor angajamente, este necesară respectarea unor condiții esențiale. Prima dintre acestea se referă la faptul că modalitatea de atingere a noilor ținte trebuie decisă la nivel național, având în vedere că nu există o soluție unică, aplicabilă tuturor statelor membre. Președintele Klaus Iohannis a declarat că este importantă menținerea unui cadru flexibil, care să permită tuturor țărilor din Uniune să identifice cele mai potrivite soluții pentru contribuția la atingerea unor noi obiective în domeniu.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.

Situația pandemiei de COVID-19. România consideră crucială consolidarea cooperării între statele membre și punerea la dispoziția statelor membre a vaccinurilor

Liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată. Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE. Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri. De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis a reliefat faptul că România împărtășește preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creștere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19. Președintele României a subliniat că este crucială consolidarea cooperării între statele membre, precum și faptul că va fi necesară găsirea unei soluții pentru punerea la dispoziția statelor membre a vaccinurilor, imediat ce acestea vor fi disponibile.

Relațiile externe: România sprijină consolidarea relațiilor cu Africa și construirea unui parteneriat mai puternic

În domeniul relațiilor UE cu Africa, liderii europeni au reafirmat importanța acordată consolidării relațiilor strategice cu Africa și parteneriatului cu Uniunea Africană. Au subliniat, de asemenea, necesitatea cooperării și solidarității cu statele africane în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, afirmând angajamentul Consiliului European de a consolida sprijinul Uniunii pentru sistemele de sănătate din regiune și capacitatea de răspuns a acestora în situații similare.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină consolidarea relațiilor cu Africa și construirea unui parteneriat mai puternic, pe baza unor priorități și interese comune și a arătat că Summitul UE-Uniunea Africană din luna decembrie a.c. ar trebui să se axeze pe rezultate concrete, iar perioada următoare ar trebui folosită pentru identificarea și stabilirea de comun acord a obiectivelor de interes comun.

Agenda externă a șefilor de stat și de guvern a fost completată de subiecte din vecinătatea estică, membrii Consiliului European având un schimb de opinii asupra modalităților de reacție și a măsurilor avute în vedere la nivelul Uniunii Europene în contextul evoluțiilor din Belarus. Liderii europeni au adoptat concluzii prin care exprimă solidaritatea cu Lituania și Polonia în lumina măsurilor de retaliere adoptate de Belarus și au condamnat continuarea acțiunilor violente îndreptate împotriva protestatarilor pașnici.

De asemenea, în cadrul subiectelor privind relațiile externe, Consiliul European a adoptat concluzii prin care solicită Federației Ruse să continue negocierile trilaterale cu Australia şi Olanda pe tema doborârii avionului MH17.

În ceea ce privește situația din Estul Mediteranei, au fost reiterate concluziile Consiliului European din 2 octombrie a.c., și s-a solicitat Turciei să se angajeze în dezescaladarea tensiunilor de o manieră durabilă şi consistentă.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA17 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA19 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu20 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA22 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending