Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, la Berlin, că aderarea României la zona euro ar putea deveni o temă majoră de dezbatere politică la alegerile parlamentare din 2028, în condițiile în care forțele politice ar putea ajunge la un consens similar celui realizat în momentul aderării la Uniunea Europeană sau la NATO.
La o conferință de presă comună cu cancelarul german Friedrich Merz, șeful Executivului a subliniat însă că, în prezent, acest obiectiv nu se află pe agenda guvernului, atâta timp cât România nu îndeplinește criteriul privind deficitul bugetar.
„În ceea ce privește aderarea României la zona euro, Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Așa cum știți, România a avut în acești ani niște deficite foarte mari și, până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu este pe agendă”, a afirmat Ilie Bolojan, întrebat când ar putea România să adopte moneda unică.
Premierul a precizat că România se află într-un proces de reducere graduală a deficitului bugetar, obiectiv asumat de actualul guvern.
„Ținta pe anul acesta este de aproximativ 6,2–6,3% și ne-am angajat să reducem acest deficit în zona de 3% până în 2030”, a explicat Bolojan.
În acest context, șeful Executivului consideră că tema aderării la zona euro ar putea căpăta o relevanță politică majoră în următorii ani.
„Consider că această temă legată de aderarea României la zona euro este o temă care ar putea fi una de bază, în România, la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă pe un acord, așa cum s-a căzut în anii anteriori, atunci când am aderat la Uniunea Europeană sau la NATO, asupra acestei priorități”, a mai spus premierul.
În prezent, 21 de state membre ale Uniunii Europene fac parte din zona euro, cu Bulgaria adoptând, la 1 ianuarie 2026, moneda unică europeană.
Cel mai recent raport de convergență publicat de Comisia Europeană, în 2024, arată că România este statul care, la fel ca și în precedentele rapoarte din 2020 și 2022, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune. Față de rapoartele precedente, din 2020 și 2022, România nu mai este unicul stat membru UE care nu îndeplinește niciun criteriu de aderare la zona euro, ci este acompaniată în această galerie de Polonia și de Ungaria.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a readus în atenție, în luna august, subiectul aderării României la zona euro, explicând că țara noastră îndeplinea criteriile tehnice între 2013 și 2015, însă obiectivul a fost abandonat din motive politice. În opinia sa, reluarea discuției privind adoptarea monedei unice europene va fi posibilă abia după ce actuala corecție fiscală, estimată să dureze între cinci și șapte ani, va fi încheiată.
Președintele Nicușor Dan a declarat în toamna anului trecut că România nu poate, în acest moment, să reia procesul de aderare la zona euro, din cauza dezechilibrelor bugetare majore.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă intenționează, pe durata mandatului său, să redeschidă dosarul aderării la moneda unică, șeful statului a explicat că principala condiție pentru acest pas rămâne stabilitatea bugetară.
„După cum știți, una din condiții, sau condiția esențială, este stabilitatea bugetară. Ori noi, în momentul acesta, nu putem să vorbim de asta cu deficitul la 8%, cum suntem. Deci mai întâi să ne preocupăm de deficit și imediat după asta”, a spus Nicușor Dan.
