La 100 de ani de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, actul juridic care a consfințit unirea Transilvaniei cu România și a retrasat granițele Ungariei cu vecinii săi, Parlamentul de la Budapesta a adoptat o declarație politică în care solicită statelor naționale din Europa Centrală și de Est și din Bazinul Carpatic să recunoască “dreptul la identitate națională al tuturor cetățenilor și comunităților lor”, concept care este reglementat deja la nivel internațional (Consiliul Europei, ONU) prin acorduri în care atât Ungaria, cât și România și celelalte țări din regiune sunt parte.
Parlamentul Ungariei s-a reunit joi într-o sesiune de comemorare intitulată “Centenarul dictaturii Tratatului de la Trianon“, în care a luat cuvântul și președintele republicii, Janos Adar, și care a făcut un apel la consolidarea unei legături puternice între maghiari, solicitând țării sale să ofere sprijin “comunităților maghiare din afara granițelor țării”.
În declarația al cărei autor este președintele Parlamentului, László Kövér, legiuitorii maghiari fac un “apel la parlamentele statelor naționale din Europa Centrală și de Est și din Bazinul Carpatic să inițieze în comun recunoașterea dreptului la identitatea națională drept drept fundamental al omului în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al organizațiilor internaționale europene“.
Tratatul de la Trianon, parte a sistemului de tratate de la finalul Primului Război Mondial, a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Actul semnat la 4 iunie 1920 a consfințit juridic unirea Transilvaniei cu Regatul României, înfăptuită la 1 decembrie 1918.
“În Europa Centrală și de Est – și în Bazinul Carpatic – ar putea constitui o garanție pe termen lung a securității, stabilității politice și sociale, a dezvoltării economice și prosperității, dacă toate statele naționale ar recunoaște dreptul la identitate națională al tuturor cetățenilor și comunităților lor, adică dacă ar permite păstrarea limbii materne, a culturii, a familiarității vetrei și transmiterea acestora către urmași. Înstrăinarea de limba și cultura maternă, precum și pierderea confortului pământului natal, respectiv emigrarea forțată în lumea globalizată sunt cele mai directe amenințări cu care se confruntă națiunile și statele naționale din regiune. Având în vedere cele de mai sus, facem apel la parlamentele statelor naționale din Europa Centrală și de Est și din Bazinul Carpatic să inițieze în comun recunoașterea dreptului la identitatea națională drept drept fundamental al omului în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al organizațiilor internaționale europene”, se arată în textul declarației publicate pe pagina web a Parlamentului maghiar.
Conceptul de identitate națională la care face referire Parlamentul de la Budapesta este deja reglementat în plan internațional, îndeosebi în convențiile dedicate minorităților naționale, precum “Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale sunt indicate elementele esențiale ale identității persoanelor aparținând minorităților naționale” sau “Declarația ONU asupra drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice“.
De pildă, articolul 5 al Convenției cadru prevede că statele semnatare “se angajează să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural”.
Declarația politică din forul legislativ maghiar mai solicită acordarea statutului juridic de naţiune constituentă, pe lângă comunităţile naţionale majoritare, şi comunităţilor naţionale autohtone, minoritare numeric, iar acest statut juridic să fie precizat în constituţia statului respectiv”.
În ceea ce privește România, cetățenii care aparțin etniilor minoritoare sunt considerați drept parte a națiunii civice române și acestora li se recunosc drepturile civile și politice, inclusiv dreptul de a participa la viața publică.
În textul declarației este prevăzută și o solicitare către instituțiile Uniunii Europene și ale Consiliului Europei să sprijine aspirațiile parlamentelor statelor europene, care doresc ca în secolul al XXI-lea dreptul la identitatea națională să devină parte a drepturilor universale ale omului.
Solicitarea pare a fi una contradictorie din perspectivă juridică, întrucât Uniunea Europeană nu este înzestrată cu competențe de a legifera în domeniul minorităților naționale, această competență revenind în exclusivitate statelor membre.
Astăzi se împlinesc o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei. În ceea ce privește România, prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.
