Comisia Europeană a sugerat, vineri, ca o parte dintr-un „împrumut pentru reparații” în valoare de 140 miliarde de euro, finanţat din lichidităţile obţinute din active ruseşti îngheţate în UE, să fie folosit de guvernul de la Kiev pentru susținerea industriei sale de apărare și pentru a achiziţiona arme şi muniţii, potrivit unui document consultat de AFP şi Reuters şi transmis statelor membre înaintea summit-ului european din 23–24 octombrie, relatează Agerpres.
Documentul detaliază mecanismul împrumutului, însă propunerea se loveşte de rezerve din partea unor capitale, din cauza riscurilor juridice şi politice care ar fi generate de utilizarea activelor suverane ruseşti. Bruxelles-ul propune ca împrumutul să fie împărţit în două direcții: prima dedicată dezvoltării industriei ucrainene de apărare şi achiziţiilor din statele UE, iar a doua destinată achiziţiilor din afara blocului și finanţării deficitului bugetar al Ucrainei.
Mai multe state membre, în special cele cu industrii naţionale de apărare puternice, sprijină ideea ca o pondere semnificativă din fonduri să fie alocată achiziţiilor din Europa. În schimb, există şi capitale, între care Belgia, unde este gestionată o parte substanţială din activele ruseşti prin depozitarul central Euroclear, care sunt reticente faţă de o soluţie ce poate fi calificată ca de facto confiscare şi care ridică semne de întrebare privind compatibilitatea cu dreptul internaţional.
Comisia explică că o parte a rezervelor ruseşti, estimate la aproximativ 300 miliarde de euro la nivelul G7, dintre care circa 200 miliarde sunt îngheţate de UE, ajung la scadenţă sau pot fi transformate în lichidităţi prin intermediul Euroclear, ceea ce creează o oportunitate de a mobiliza resurse imediat disponibile. Propunerea include şi mecanismul prin care activele ruseşti folosite temporar pentru crearea lichidităţilor ar fi înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele membre, astfel încât să fie diminuat riscul unei reacţii negative a pieţelor financiare sau destabilizarea monedei euro, susţine Comisia.
Criticii proiectului atrag, însă, atenţia că, în practică, dacă Rusia nu acceptă să plătească „reparaţii de război”, scenariu considerat puţin probabil sub actuala conducere de la Kremlin, mecanismul ar echivala cu o confiscare a activelor, cu implicaţii juridice şi diplomatice serioase. Pentru Belgia, ca jurisdicţie gazdă a multor dintre aceste active gestionate de Euroclear, riscurile legale şi reputaţionale sunt un argument puternic pentru prudenţă.
