Connect with us

Corina Crețu

Corina Crețu critică ”lentoarea și indolența autorităților” din cauza cărora România se află în ”situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”lentoarea și indolența autorităților au făcut ca România să se afle în situația de a pierde peste jumătate de miliard de euro pentru linia de metrou M6 din Capitală”.

Într-un msaj publicat pe Facebook, aceasta a reamintit că a lucrările ar fi trebuit să înceapă din 2019, având în vedere că a aprobat încă de atunci, din calitatea de comisar european pentru politică regională, ”peste 517 milioane de euro pentru linia de metrou M6 (între stațiile 1 Mai – Tokyo). Acest proiect major a fost parte a Programului Operațional Infrastructură Mare și prevedea construcția a 6 kilometri din linia de metrou, șase noi stații de metrou subterane, precum și achiziționarea a 12 garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane”, a explicat Crețu.

”În 2020, văzând că nu există niciun contract semnat pentru M6 (deși licitația era lansată încă din martie 2019), am atenționat asupra fapului că România riscă să piardă banii alocați. În 2021, acum câteva luni, am lansat un apel către autorități să urgenteze întregul proces, pentru că angajamentul era ca până anul viitor, acest proiect să fie finalizat, ceea ce părea tot mai nerealist. Săptămâna aceasta a devenit aproape cert faptul că toate aceste întârzieri fac imposibilă respectarea termenului de implementare a proiectului: stabilit la 4 ani și jumătate de către autoritățile române. E foarte trist faptul că proiecte de o asemenea anvergură sunt pierdute”, s-a arătat dezamăgită Corina Crețu.

Aceasta și-a exprimat speranța că bucureștenilor le vor fi date explicații pentru această situație, ”care nu va ușura sub nicio formă transportul spre Otopeni sau traficul de pe DN1 – ba chiar din contră”.

”Mă tem, totodată, ca acesta să nu fie doar unul dintr-un șir mai lung de proiecte cu privire la care aflăm că România pierde finanțarea europeană”, a conchis eurodeputatul român.

La sfârșitul anului 2017, Ministerul Transporturilor a anunţat că a aprobat şi transmis la Comisia Europeană, cererea de finanţare pentru Magistrala 6 de metrou 1 Mai – Otopeni, cu o valoare totală a proiectului de circa 1,392 miliarde de euro, cerere de finanțare acceptată ulterior de Executivul european.

Magistrala 6 urma să extindă reţeaua din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti pe o lungime de 14,2 km și să cuprindă 12 stații, care să asigure legătura directă între Gara de Nord şi Aeroport Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor. Autoritățile anticipau o capacitate de transport de 50.000 de călători/oră.

Cu prilejul unei vizite în România, premierul japonez de la acea vreme, Shinzo Abe, și-a exprimat deschiderea de a sprijini construcția magistralei 6 de metrou dintre București și Aeroportul Internațional ”Henri Coandă”, alăturându-se efortului Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare de a aloca 300 de milioane de euro pentru acest proiect.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu trage un semnal de alarmă în ziua aprobării PNRR: În ciuda festivismului vizitei președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României prin vizita președintei Comisiei Europene la București reprezintă “mai mult un gest de curtoazie din partea Ursulei von der Leyen”, a spus luni europarlamentarul Corina Crețu, care a criticat faptul că Guvernul României nu s-a pregătit pentru perioada care urmează, de scriere și implementare a proiectelor, subliniind că acest lucru “riscă să ducă la pierderea acestor bani”.

România este, din păcate, printre ultimele state europene cărora li se aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență. A fost un proces mult prea dificil pentru autoritățile de la București, întârziat inexplicabil de mult, lipsit de o minimă transparență și eclipsat de bătăliile politice interne. Mă tem că în ciuda festivismului care se va broda în jurul vizitei Președintei Comisiei Europene, România s-ar putea să nu se poată bucura de acești bani“, a scris ea, pe Facebook.

Fostul comisar european pentru politică regională a adus patru argumente potrivit cărora România este “într-o situație foarte dificilă”.

Primul motiv se referă la faptul că implementarea proiectelor nu a început, iar termenele-limită inițiale, menționate în PNRR, sunt nerealiste.

Din păcate, orice depășire a acestor termene-limită înseamnă că România va cheltui bani din propriul buget, fără a fi decontați ulterior prin PNRR“, a subliniat Crețu.

Cel de-al doilea motiv este legat de faptul că România are de îndeplinit cele mai multe condiționalități pentru folosirea acestor bani.

“România a solicitat cea mai mare sumă la nivel european pentru împrumuturi (după Italia). Totodată, România a cerut suma maximă pe care o putea primi din împrumuturi (nicio altă țară nu a făcut acest lucru). Deși dobânda va fi mică, nu e foarte clar de ce ne aflăm în această situație”, a completat europarlamentarul, referindu-se la al treilea argument.

Nu în ultimul, situația foarte dificilă în care se află România are “legătură cu capacitatea administrativă deficitară de a gestiona aceste fonduri”.

“Dacă nu recuperăm din mers această problemă, banii vor putea fi blocați, pentru că rezultatele trebuie să fie cât se poate de concrete. Nu pot decât să sper că România va reuși, pentru că ar fi înspre binele tuturor cetățenilor țării noastre!”, a conchis Corina Crețu.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor cuprinse în plan.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență oferă oportunitatea de a rezolva cu prioritate problemele de natură socială, consideră eurodeputatul Corina Crețu.

Aceasta a anunțat într-un mesaj publicat pe Facebook că săptămâna viitoare se va afla la Valletta, ” unde are loc întrunirea Grupului S&D din Parlamentul European.”

”Va fi o agendă încărcată, dar multe dintre temele abordate vor fi foarte importante – unele de o relevanță aparte și pentru România. Se va discuta despre implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) astfel încât problemele de natură socială să poată fi rezolvate cu prioritate. Pentru România, aceasta va fi o provocare majoră, iar schimbul de bune practici cred că poate ajuta semnificativ în a găsi cele mai bune soluții pentru a îmbunătăți cu precădere viața celor care au cel mai mult nevoie de sprijin”, a detaliat Crețu.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua o vizită în România pe data de 27 septembrie, a 20-a la număr, pentru aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 29,2 miliarde de euro

România a transmis acest document la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

Bucureștiul a trebuit să respecte, la fel ca celelalte state, condiția de a aloca 37% pentru obiectivele de mediu (10,8 miliarde de euro) și 20% pentru tranziția digitală (5,8 miliarde de euro).

Fondurile trebuie angajate prin proiecte până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar acestea au termen de finalizare 31 decembrie 2026, în caz contrar sumele trebuie returnate.

Trebuie sprecificat că împrumuturile pe care România le va atrage prin acest plan vor merge doar către investiții, adică banii nu pot fi folosiți pentru consum sau pentru salarii, conform mențiunilor premierului Florin Cîțu. Acestea se vor adăuga celorlalte împrumuturi contractare de București, la dobânzi mult mai mari, care au dus datoria guvernamentală la finele primelor patru luni din 2021 la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, faţă de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB) la sfârşitul lui 2020, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor. 

În egală măsură, planul va fi analizat de Comisia Europeană pe baza unor criterii transparente. Pentru fiecare investiție, România a trebuit să stabilească o serie de borne (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde peste 500 de astfel jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Instituția va trebui să raporteze bianual stadiul implementării reformelor pentru ca Executivul european să deblocheze plățile, ce se vor face tot de două ori pe an.

Așadar, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și-a reluat călătoriile simbolice în urma cărora statele membre sunt cu un pas mai aproape de deblarea prefinanțării pentru demararea investițiilor și reformelor, cel mai recent PNRR aprobat – 19 la număr de acum –  fiind cel al Maltei.

13 state membre UE au pornit deja pe calea redresării post-COVID-19. 

Comisia Europeană a început să efectueze primele plăți începând cu data de 3 august, când fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență au mers către:

  • Belgia: 770 milioane de euro granturi;
  • Luxemburg: 12 milioane de euro granturi;
  • Portugalia: 1,8 miliarde granturi + 350,9 milioane împrumuturi. 

La distanță de aproape o săptămână, pe 9 august, Grecia s-a alăturat celorlalte trei țări, primind 2,3 miliarde de euro din cele 17,8 miliarde de euro granturi și 1,7 miliarde de euro din cele 12,7 miliarde de euro împrumuturi. Prefinanțarea ajunge astfel la valoare de 4 miliarde de euro.

Italia, țara cea mai puternic afectată de pandemia de COVID-19, completează tabelul țărilor care au demarat deja procesul de redresare. La 13 august, Comisia Europeană a anunțat că deblochează prefinanțarea de 24,9 miliarde de euro, bani ce sunt împărțiți astfel: 9 miliarde de euro din cele 68,9 miliarde de euro și 15,9 miliarde de euro din 122,6 miliarde de euro, ce iau forma împrumuturilor.

Data de 17 august a reprezentat momentul în care Spania și Lituania au primit prefinanțarea din partea Uniunii Europene:

  • Spania: 9 miliarde de euro sub formă de granturi;
  • Lituania: 289 de milioane de euro granturi.

Două zile mai târziu, la 19 august, Comisia Europeană avea să anunțe că Franța va putea începe implementarea măsurilor pentru ”digitalizarea zonelor rurale și a serviciilor de sănătate” cu ajutorul celor 5,1 miliarde de euro, cuprinse în prefinanțare, sub formă de granturi.

Germania s-a alăturat și ea acestei parade către revenirea economică. La 26 august, Comisia Europeană a plătit Berlinului 2,25 miliarde de euro granturi sub formă de prefinanțare, echivalentul a 9% din alocarea financiară a acestei țări din cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (RRF).

Să nu uităm de altfel, că Germania și Franța, prin liderii săi, Angela Merkel și Emmanuel Macron, și-au unit forțele, lansând un apel comun pentru crearea unui plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro, un precursor al NextGenerationEU.

Lista este completată de Danemarca. Aceasta a început toamna (2 septembrie) cu deblocarea prefinanțării în valoare de 201 milioane de euro, urmată de Cipru, care a primit la 9 septembrie 157 milioane de euro prefinanțare din totalul de 1,2 miliarde de euro. și de Letonia, care a demarat investițiile și reformelor după deblocarea, la 10 septembrie, a prefinanțării de 237 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro.

Cea mai recentă țară care s-a alăturat grupului este Slovenia care, la 17 septembrie, a primit  231 milioane de euro din cele 2,5 miliarde de euro prevăzute în PNRR.

România trebuie să profite din plin de fondurile europene puse la dispoziție de Uniune prin Mecanismul de redresare și reziliență, dar și prin Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, devenind mai verde și mai digitală prin reforme.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regionlă, și-a manifestat marți susținerea pentru Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, subliniind că acesta poate contribui la reconstruirea încrederii între cetățeni, dar și în proiectul european.

E îngrijorător cât de multă dezbinare a adus cu sine această pandemie“, a spus Crețu, citând un studiu recent al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) care indică faptul că pandemia a generat diviziuni majore între europeni, ceea ce subminează parțial și încrederea între cetățenii diferitelor țări.

Autorii acestui studiu lansează un apel ca UE și guvernele naționale să ia măsuri pentru a diminua diviziunile sociale atât între statele membre, cât și în interiorul statelor membre.

“Cred că un răspuns ferm în acest sens ar putea fi asigurat de Programul de cooperare transfrontalieră “Interreg”, care anul acesta a împlinit 31 de ani. Interreg dovedește faptul că, prin colaborarea dintre cetățenii mai multor țări, provocările comune pot fi mai ușor înfruntate”, a precizat fostul comisar european.

Ea a subliniat că a apreciat foarte mult acest program în calitate de comisar european pentru politică regională, considerând că este unul “emblematic pentru politica de coeziune, oferind cadrul necesar implementării unor acțiuni comune a actorilor naționali, regionali și locali din diferite State Membre ale UE, reducând astfel decalajele sociale și economice care încă există între acestea”.

În prezent, România are programe de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria, fiind și parte a Programului Operațional Comun “Bazinul Mării Negre” și Programul Transnațional Dunărea.

“Toate acestea sunt oportunități nu doar de a finanța proiecte, de a spori competitivitatea celor implicați, dar și de a reclădi încrederea – atât de greu pusă la încercare în acest ultim an și jumătate”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA11 mins ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

Dragoș Pîslaru19 mins ago

Dragoș Pîslaru salută adoptarea PNRR și explică cum a obținut România calificative maxime la 10 dintre cele 11 criterii de evaluare a planului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA22 mins ago

Ursula von der Leyen, reverență pentru ”medici, infirmiere și întreg personalul spitalicesc” din România: Vă mulțumesc pentru profesionalismul și dedicarea de care ați dat dovadă

Cristian Bușoi32 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, despre aprobarea PNRR: Un efort diplomatic susținut la nivelul instituțiilor europene, care deschide un capitol istoric pentru România

Daniel Buda42 mins ago

Eurodeputatul Daniel Buda salută aprobarea PNRR: Să lăsăm generațiilor viitoare o Românie modernă și sustenabilă

COMISIA EUROPEANA48 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

FONDURI EUROPENE54 mins ago

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA48 mins ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending