75 % dintre europeni recunosc importanța economiei sociale pentru bunăstarea societății, arată un nou Eurobarometru special.

O majoritate semnificativă susține acordarea unui sprijin suplimentar economiei sociale, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor economiei sociale (88 %), sensibilizarea opiniei publice (86 %), asistența pentru înființarea de organizații ale economiei sociale (86 %) și sprijinul financiar public direct (80 %).

În plus, un număr semnificativ de europeni (93 %) consideră că întreprinderile ar trebui să se ghideze după valorile economiei sociale, concentrându-se pe obiective sociale și de mediu, redistribuind profiturile și funcționând cu structuri de guvernanță democratice.

„Economia socială face parte din viața de zi cu zi a europenilor. Ea oferă locuri de muncă pentru peste 11,5 milioane de persoane și abordează provocări sociale majore, acordând prioritate oamenilor și planetei. Vom anunța noi măsuri pentru consolidarea economiei sociale a Europei în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a planului nostru de acțiune, care va avea loc anul viitor”, a dezvăluit Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

Conștientizarea economiei sociale

Conștientizarea economiei sociale este moderată și variază puternic între statele membre. 56 % dintre cetățenii UE au auzit de economia socială (de la 82 % în Malta la 34 % în Grecia). Însă familiarizarea cu semnificația acestui concept este semnificativ mai redusă: 12 % sunt „cu siguranță” familiarizați, iar 34 % sunt „oarecum” familiarizați. Conștientizarea și familiarizarea sunt mai ridicate în rândul persoanelor cu studii superioare și care locuiesc în orașe mari.

© Eurobarometru

Primirea de sprijin din partea organizațiilor din domeniul economiei sociale

Una din trei persoane (33 %) a declarat că a primit sprijin din partea unei organizații din sectorul economiei sociale la un moment dat, cel mai frecvent prin acces la oportunități de formare, educație sau angajare (10 %), urmat de primirea de bunuri precum alimente, îmbrăcăminte, mobilier sau rechizite școlare (9 %).

Impactul economiei sociale asupra bunăstării

61 % dintre respondenții europeni și 62% dintre cei români au afirmat că economia socială este importantă pentru bunăstarea lor personală, iar 75 % au afirmat că aceasta este importantă pentru bunăstarea societății din țara lor, opinie împărtășită și de 72% dintre români.

În toate statele membre, cu excepția Danemarcei, Spania și Suediei, respondenții au menționat cel mai frecvent sănătatea și asistența socială ca fiind sectorul în care organizațiile economiei sociale au cel mai mare impact; educația și formarea profesională, urmate de cultură, sport și timp liber, au fost următoarele sectoare menționate cel mai frecvent.

Nivelul de dezvoltare al economiei sociale

Jumătate dintre cetățenii UE consideră că sectorul economiei sociale este bine dezvoltat în țara lor (inclusiv 5 % care consideră că este foarte bine dezvoltat). 88 % consideră că autoritățile publice din țara lor ar trebui să elaboreze strategii și legislație pentru a sprijini organizațiile economiei sociale; 80 % susțin finanțarea publică directă a acestora.

Potrivit datelor celui mai recent Eurobarometru publicat de Parlamentul European, televiziunea rămâne cea mai folosită sursă de informare pentru români, fiind urmată de motoarele de căutare și platformele de social media, atunci când vine vorba de subiecte sociale și politice. 

72% dintre români declară că se uită la televizor pentru a se infroma, un procent ușor mai mare decât media UE de 71%. Pe locurile următoare se află motoarele de căutare și platformele de social media. De remarcat faptul că vârstnicii din România sunt cei care preferă cel mai mult televizorul. 85% dintre adulții cu o vârstă mai mare de 55 ani aleg televizorul ca sursă de informare.

Când vine vorba de platformele specifice, Facebook rămâne cea mai folosită sursă de informare (76%), urmată de Youtube (66%), Instagram (46%) și TikTok (36%). Tinerii între 15 și 24 de ani preferă TikTok și Instagram, în timp ce persoanele peste 55 de ani se bazează mai ales pe Facebook.

De asemenea, Românii par mai deschiși decât media europeană să urmărească influenceri sau creatori de conținut: Tinerii între 47% spun că urmăresc astfel de conturi, față de 37% la nivelul UE. Tinerii sub 25 de ani preferă TikTok și Instagram, în timp ce persoanele peste 55 de ani se bazează mai ales pe Facebook.

Peste jumătate dintre respondenții români (55%) consideră că au fost expuși frecvent la dezinformare sau știri false în ultima săptămână, un procent mult mai ridicat decât media europeană (35%). 

Europenii ssprijină ferm extinderea UE, relevă un sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană, în contextul în care miniștrii pentru afaceri europene din UE s-au reunit informal pentru a discuta despre aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE, pe fondul blocajului exercitat de Ungaria.

Potrivit sondajului, aproximativ două treimi dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 39 de ani sunt de părere că țările (potențial) candidate ar trebui să adere la UE, odată ce îndeplinesc condițiile necesare, în timp ce 56 % sunt în favoarea unei noi extinderi a UE și consideră că aceasta este benefică pentru propria lor țară.

© Comisia Europeană

Opinia este împărtășită de 61% dintre români.

Potrivit respondenților, principalele avantaje ale extinderii UE sunt legate de o influență mai puternică a UE în lume (37 %), o piață mai extinsă pentru întreprinderile din UE (37 %), mai multe oportunități de muncă (31 %) și mai multă solidaritate între țări (30 %). Cu toate acestea, 67 % dintre cetățeni declară că nu se simt bine informați cu privire la extindere.

În același timp, respondenții își exprimă îngrijorarea cu privire la o eventuală extindere viitoare a UE, cele mai menționate aspecte fiind migrația necontrolată (40 %), corupția și criminalitatea (39 %) și costurile financiare pentru contribuabilii europeni (37 %).

Sondaje au fost realizate și în țările candidate și potențial candidate, care arată, în general, un sprijin general pentru aderarea la UE. În Balcanii de Vest, cel mai mare sprijin este înregistrat în Albania (91 %) și Macedonia de Nord (69 %), în timp ce respondenții din Serbia manifestă cel mai scăzut sprijin din regiune, cu 33 %. În vecinătatea estică, Georgia și Ucraina înregistrează un sprijin de 74 % și, respectiv, 68 %.

Albanezii au, de asemenea, cea mai pozitivă imagine despre UE (82 %), în timp ce în Serbia procentul este cel mai scăzut (38 %). În Republica Moldova, mai mult de jumătate dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE (55 %), în timp ce această cifră este mai scăzută în Ucraina (49 %) și Georgia (43 %).

În Turcia, un sondaj similar a arătat că sprijinul pentru aderarea la UE este de 49,9 %, în timp ce 50,7 % dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE.

Eurobarometrul special și sondajele de opinie au fost realizate prin intermediul unor interviuri față în față între februarie și iunie 2025.

Uniunea Europeană consideră extindere o prioritate strategică și se pregătește deja de primirea de noi membri, depunând eforturi pentru a se reforma, fapt ce este stipulat în documentul de „pre-extindere”, prezentat de Ursula von der Leyen în primul său mandat ca președintă a Comisiei Europeană.

Pentru ca propunerile avansate atunci –  țările candidate să cunoască o integrare „graduală” în piața unică a UE, pe un fundal de desfășurare a negocierilor specifice procesului de aderare, în vreme ce Uniunea Europeană să se reformeze – să fie implementate fără sincope, liderii europeni au adoptat o foaie de parcurs care contribuie la punerea în aplicare a Agendei Strategice pentru 2024-2029.