Connect with us

ROMÂNIA

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe întreprinderi noi în 2017

Published

on

© Consiliul Județean Ilfov

România era, în 2017, printre statele membre în care se înregistrau cele mai mari rate de creștere a numărului de noi întreprinderi, potrivit datelor publicate luni, 17 februarie, de Eurostat

În 2017, numărul întreprinderilor noi în Uniunea Europeană (UE), ca proporție din numărul total de întreprinderi active UE, a fost de 9,3%. Această rată a rămas stabilă în comparație cu 2016 (9,3%), dar a fost puțin mai mare decât rata înregistrată în 2012 (9,0%).

Numărul de noi locuri de muncă generate de aceste întreprinderi nou create a reprezentat 2,4% din totalul locurilor de muncă în UE în 2017, variind de la 5,2% în Portugalia la 1,2% în Germania și Olanda.

Rata înființării de noi întreprinderi era cea mai ridicată în Lituania, dar cea mai scăzută în Grecia

Rata înființării de noi întreprinderi a variat în statele membre ale UE în 2017. Cele mai mari rate au fost observate în Lituania (19,7%), Portugalia (15,8%), Slovacia (13,7%), Ungaria (12,9%) și Letonia (12,4%), în timp ce cele mai mici rate s-au înregistrat în Grecia (4,5%), Belgia (6,4%), Suedia (6,6%), Germania și Austria (ambele 6,8%). 

În România, s-a înregistrat o pondere de 10,9% întreprinderi noi raportat la numărul total de societăți comerciale înregistrate.

În ceea ce privește rata înființării de noi întreprinderi, cel mai mare câștig a fost înregistrat în Finlanda, cea mai mare scădere în Malta.

Față de 2016, cele mai multe noi întreprinderi au fost înregistrate în 2017 în Finlanda (2,9 pp),  Slovacia (2,7 pp), Ungaria (2,1 pp), Estonia (1,2 pp) și Lituania (0,9 pp), în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate în Malta (-6,1 pp), Letonia (-3,8 pp), Spania (-0,9 pp), Bulgaria și Italia (ambele -0,5 pp), precum și Austria și Suedia (-0,4 pp).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban, întâlnire cu reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Guvernul și-a propus să investească peste 400 de milioane de euro în agricultură și industria agro-alimentară

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Ludovic Orban a avut joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare, în cadrul căreia au discutat despre măsuri de sprijin pentru combaterea efectelor secetei, care a afectat culturile agricole în acest an.

”Pentru susținerea agricultorilor afectați de secetă, dar și pentru stimularea micilor producători să lucreze terenurile agricole, este nevoie, pe termen lung, de reabilitarea infractructurii de irigații, iar unul dintre obiectivele Guvernului în acest sens este construirea Canalului Siret-Bărăgan”, este într-un mesaj postat de Guvern pe pagina de Facebook.

De altfel, executivul și-a propus ca, prin Planul Național de Investiții de Relansare Economică, să investească peste 400 de milioane de euro în agricultură și industria agro-alimentară, în următorii ani.

Reprezentanții agricultorilor au mai discutat cu premierul Ludovic Orban despre soluții privind debirocratizarea și simplificarea procedurilor la nivelul administrației publice.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai participat ministrul Finanțelor, Florin Cițu, și ministru Agriculturii, Adrian Oros.

Continue Reading

ROMÂNIA

România poate fi judecată de Curtea de Justiție a UE pentru lipsa măsurilor luate de combatere a exploatării forestiere ilegale 

Published

on

© CaleaEuropeana/Zaim Diana

În noul ”pachet de decizii de contravenție” din luna iulie, Comisia Europeană solicită României să combată exploratările forestiere ilegale și să protejeze mai bine pădurile din siturile sale ”Natura 2000”. 

Comisia Europeană subliniază că România trebuie să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (Regulamentul (UE) 995/2010), care interzice producerea și introducerea pe piața UE a produselor fabricate ilegal de bușteni recoltați: ”Autoritățile naționale nu au reușit să verifice în mod eficient operatorii și să aplice sancțiunile corespunzătoare.”

Autoritățile din România au doar o lună la dispoziție să ia măsuri pentru combaterea exploatării forestiere ilegale, dacă nu vor ca Executivul European să emită un aviz motivat și să sesizeze România la  Curtea de Justiție din Uniunea Europeană, se arată în comunicatul oficial al Comisiei.

Experții Executivului au analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de notificare trimise în februarie 2020, însă Comisia a ajuns la concluzia că ”problemele din teren nu au fost abordate.”

”Prin urmare, Comisia emite acum un aviz motivat. Dacă România nu acționează în termen de o lună, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție din Uniunea Europeana”, se mai arată în comunicat.

În plus, Comisia semnalează că există deficiențe în accesul publicului la informațiile de mediu în planurile de gestionare a pădurilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție și solicită sancțiuni financiare pentru netranspunerea Directivei privind mărcile în legislația națională

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție, solicitând sancțiuni financiare, ca urmare a faptului că nu a comunicat măsurile de transpunere în legislația națională a Directivei privind mărcile (Directiva (UE) 2015/2436). România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei, precizează un comunicat

Directiva privind mărcile constituie un pas important în modernizarea și armonizarea în continuare a legislației UE privind mărcile. Aceasta a introdus o serie de modificări semnificative în ceea ce privește dreptul material al mărcilor UE, cum ar fi: o nouă definiție a mărcii, adaptată la era digitală; noi motive de respingere a cererilor de înregistrare și noi norme privind mărfurile contrafăcute în tranzit. Directiva a introdus, de asemenea, dispoziții procedurale pentru armonizarea procedurilor privind mărcile în toate statele membre ale UE, luând ca reper sistemul mărcilor UE.

Statele membre au fost obligate să transpună directiva în legislația națională până la 14 ianuarie 2019. României i s-a transmis un aviz motivat, iar aceasta a avut la dispoziție un termen pentru a răspunde. Totuși, în pofida faptului că i s-a acordat o prelungire a termenului de răspuns la avizul motivat, România nu a comunicat măsurile de transpunere. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la acest caz.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending