Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune un program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua odată cu declanșarea anticipatelor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune implementarea unui program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua în contextul declanșării de alegeri anticipate, potrivit unei postări pe Facebook.

„Nu-ţi trebuie mult timp să constaţi că partidele parlamentare şi Guvernul României sunt decuplaţi total de la realităţile ţării. Priorităţile lor sunt legate de încercarea creării unei crize politice artificiale pentru a putea declanşa alegeri anticipate.
Cu inconştienţă şi lipsă de profesionalism, politicienii puterii vor patru luni de instabilitate politică în condiţiile în care toţi pilonii stabilităţii macroeconomice sunt frânţi deja”, constată fostul președinte al României.

Traian Băsescu pune la dispoziție în postarea sa și o serie de cifre care indică fragilitatea economiei românești în ultimele 11 luni:

1. Deficit comercial la 11 luni – 15,5 miliarde Euro, creştere cu 16 la sută faţă de 2018;
2. Deficit de cont curent la 11 luni – 10,0 miliarde Euro, creşte cu 21 la sută faţă de 2018;
3. Datoria externă a crescut, în primele 11 luni, cu 7,262 miliarde Euro;
4. Deficitul bugetului consolidat – 4 la sută, adică 8,8 miliarde Euro;
5. Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung – 4,6 la sută. Comparaţia cu dobânzile aplicate ţărilor din regiune, după cum urmează: Bulgaria – 0,32 la sută/ Croaţia- 1,36 la sută/ Grecia-2,67 la sută/ Ungaria-2,74 la sută.
6.Creşterea economică în scădere accentuată, ajungând la 0,5 la sută în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2;
7. Cheltuielile curente la 11 luni au crescut cu 13,2 la sută faţă de 2018;
8. Cheltuielile cu personalul bugetar la 11 luni au crescut cu 19,1 la sută faţă de 11 luni din 2018;
9. Cheltuielile cu asistenţa socială la 11 luni au majorat cu 11,5 la sută faţă în 11 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

În aceste condiţii, atrage atenția eurodeputatul PMP, „ intrarea într-o criză severă este uşor de anticipat”. Astfel, fostul șef de stat propune implementarea unui program de redresare simplu, uşor de pus în practică şi uşor de controlat care ar putea avea următoarele elemente:

a. Stimularea exporturilor prin acordarea de facilităţi fiscale exportatorilor, inclusiv prin deprecierea monedei naţionale;
b. Stimularea, prin facilităţi fiscale şi ajutoare de stat, a investiţiilor româneşti şi străine directe, pentru reducerea deficitului de cont curent şi crearea de locuri de muncă;
c. Repornirea petrochimiei prin acordarea de ajutoare de stat (dacă este nevoie) şi asigurarea cantităţii de gaze naturale necesare (5 din 7 combinate petrochimice au aviz de mediu, dar sunt oprite);
d. Amânarea şi/sau reeşalonarea oricărei creşteri de cheltuieli bugetare până la restabilirea echilibrelor bugetului de stat;
e. Trecerea la împrumuturi de la populaţie pentru internalizarea împrumuturilor şi pentru reducerea datoriei externe;
f. Reducerea cheltuielilor prin reduceri consistente de personal bugetar în condiţiile în care riscul creşterii şomajului este mic din cauza crizei de forţă de muncă din sectoarele economice, reducerea cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială care stimulează nemunca;
g. Program prioritar pentru informatizarea activităţii ANAF ca singură soluţie pentru încasarea integrală a TVA şi a altor taxe ale bugetului de stat;
h. Pregătirea caietelor de sarcini şi a proiectelor şi lansarea licitaţiilor publice pentru lucrări de investiţii finanţate cu bani europeni, astfel ca, în anul 2021, să fie absorbite pentru investiţii 4 – 6 miliarde Euro din fondurile europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending