Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PPE

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, ales raportor al Comitetului European al Regiunilor privind Agenda pentru competențe în Europa

Published

on

© Csaba Borboly/Facebook

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a fost ales raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, potrivit potrivit unui mesaj al Grupului PPE din această instituție.

Agenda pentru competențe în Europa stabilește obiective cantitative ambițioase în ceea ce privește perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificarea (formarea de noi competențe) care trebuie realizate în următorii 5 ani. Cele 12 acțiuni ale sale se axează pe competențe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile și cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetățenilor posibilitatea de învățare pe tot parcursul vieții și utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investițiile publice și private în competențele persoanelor.

Amintim că politicianul român a fost ales, în martie, coordonator PPE în Comisia pentru politici sociale, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) a CoR.

Prioritățile popularilor europeni în cadrul Comisiei SEDEC, pentru 2020, se concentrează pe provocările demografice, fenomenul de „brain drain” (migrația creierelor, n.r.), politici sociale, egalitate de gen și investiții în inovație.

Csaba Borboly  este un politician român de etnie maghiară, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita în perioada 2004-2008 și președintele Consiliului Județean Harghita din 2008 până în prezent.

Din 2012, este membru al Comitetului European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending