Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, după discursul lui Klaus Iohannis: România trebuie să adere la spațiul Schengen cu aeroporturile înaintea alegerilor din 2019

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a transmis marți în cadrul dezbaterii privind viitorul Europei cu președintele Klaus Iohannis că țara noastră ar trebui să adere cel puțin cu aeroporturile în spațiul Schengen înainte de alegerile europene din mai 2019.

România este parte din UE. (…) Sperăm să adere și sprijinim aderarea sa la Schengen, ar trebui să facem primul pas prin deschiderea aeroporturilor înaintea alegerilor din 2019”, a spus Weber, în condițiile în care pe 12 septembrie, liderul Grupului PPE în Parlamentul European a utilizat prilejul discursului lui Jean-Claude Juncker privind Starea Uniunii pentru a susține că „guvernul român trebuie să oprească riscurile care afectează procesul de luptă împotriva corupției” și care pun în pericol aderarea la Schengen.

Weber, care a primit recent sprijinul PNL pentru a deveni candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, a ținut să precizeze că popularii europeni consideră că Guvernul României a trecut una dintre liniile roșii.

”Îmi exprim respectul față de cetățenii români, o țară care se luptă să combată corupție. (…) Guvernul trebuie să își schimbe cursul”, a avertizat liderul PPE, care va avea marți și o întrevedere bilaterală cu președintele Klaus Iohannis.

În discursul său, Klaus Iohannis a reluat mesajul exprimat în mai multe rânduri, și anume că ”pentru România, aderarea la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv important” și că ”acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune”.

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți cel mai important discurs politic de reprezentare europeană și externă a României din mandatul său. Șeful statului s-a aflat, în premieră, la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat, într-o alocuțiune urmată de o dezbatere cu membrii legislativului european, viziunea României privind viitorul Europei. Iohannis a devenit, astfel, al unsprezecelea şef de stat sau de guvern care dezbate viitorul Europei cu deputaţii europeni.

Urmăriți și 

CORESPONDENȚĂ LIVE VIDEO&TEXT | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European. Președintele prezintă marți viziunea României privind viitorul Europei

Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie), premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie), președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie), premierului belgian Charles Michel (3 mai), premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).

În următoarele luni vor mai avea loc dezbateri cu: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi prim-ministrul din Danemarca, Lars Løkke Rasmussen în noiembrie; prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în decembrie; prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, în ianuarie 2019 şi prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte în februarie, anul viitor.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Cu mai puțin de 100 de zile până la alegerile europene, instituțiile UE își consolidează abordarea globală pentru protejarea procesului de vot democratic împotriva manipulării și dezinformării

Published

on

La mai puțin de o sută de zile până la alegerile europene din luna mai 2019, concluziile adoptate astăzi în cadrul reiuniunii formațiunii Afaceri Generale stabilesc răspunsul Consiliului la o gamă vastă de amenințări pentru a garanta organizarea unor alegeri europene libere și corecte, pe baza lecțiilor învățate până în prezent, se arată într-un comunicat.

Concluziile vin în continuarea prezentării pachetului Comisiei intitulat „Garantarea unor alegeri europene libere și corecte” în septembrie 2018, precum și a publicării planului comun de acțiune pentru combaterea dezinformării de către Comisie și Înaltul Reprezentant în decembrie 2018. Aceste inițiative stabilesc o abordare globală pentru protejarea alegerilor europene din 2019 împotriva interferențelor precum campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice din interiorul și din afara UE.

,,Un element fundamental al naturii democratice a UE este faptul că cetățenii ar trebui să poată vota într-un mod sigur și bine informat. Concluziile Consiliului adoptate astăzi vor contribui la asigurarea faptului că există o abordare coordonată din partea statelor membre și a instituțiilor UE pentru protejarea procesului democratic împotriva manipulării și a interferențelor din partea unor actori atât interni, cât și externi.”, a afirmat George Ciamba, ministrul delegat pentru afaceri europene din România

În concluziile sale, Consiliul solicită luarea unei serii de acțiuni fără caracter legislativ în următoarele luni, precum:

  • organizarea de reuniuni periodice ale rețelei europene de cooperare în materie electorală, în cadrul cărora statele membre pot face schimb de experiență și de bune practici și pot identifica împreună amenințările;
  • instituirea unui sistem de alertă rapidă, în cadrul căruia punctele de contact naționale din statele membre pot comunica informații rapid cu privire la campaniile de dezinformare;
  • îmbunătățirea comunicării strategice cu privire la valorile și politicile europene;
  • consolidarea ecosistemului mediatic european, de exemplu prin facilitarea instituirii unei rețele multidisciplinare de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători universitari, care să detecteze și să denunțe dezinformarea din diferitele rețele sociale și din media digitală;
  • creșterea rezilienței cetățenilor prin promovarea și sprijinirea alfabetizării mediatice și digitale;
  • promovarea activităților de conștientizare menite să protejeze integritatea procesului electoral, alături de sectorul privat și societatea civilă;
  • evaluarea amenințărilor cibernetice în context electoral și prevederea de măsuri pentru combaterea acestora și menținerea integrității sistemului electoral;
  • lansarea unui apel către sectorul privat să investească în resurse pentru gestionarea într-un mod judicios și responsabil a activităților online care au legătură cu alegerile;
  • explorarea posibilităților de cooperare lărgită cu actorii internaționali relevanți.

Consiliul insistă asupra faptului că Uniunea este întemeiată pe valorile reprezentate de respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale. Acesta subliniază că o cooperare la nivelul întregii UE și adoptarea unei abordări globale reprezintă etape necesare pentru asigurarea securității și legitimității electorale a alegerilor europene din 2019. O astfel de abordare ar trebui să respecte drepturile fundamentale la libertatea de asociere la toate nivelurile și libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice.

Alegerile europene din 2019 vor avea loc într-un context în care campaniile de dezinformare și activitățile cibernetice răuvoitoare, inclusiv atacuri asupra infrastructurii electorale, ar putea fi utilizate tot mai des pentru a interveni în procesul electoral și a influența rezultatul alegerilor.

Prin urmare, abordarea globală necesită luarea de măsuri din partea unei serii ample de actori, printre care se numără Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă, statele membre și sectorul privat, în vederea protejării procesului democratic împotriva manipulării interne și externe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alianța 2020 USR-PLUS a lansat campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din mai

Published

on

Alianța 2020, formată din Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, a început luni, în Piața Universității din București, o campanie de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, prin care se urmărește strângerea a 200.00 de semnături necesare pentru a participa la alegerile europarlamentare. Lista candidaților și semnăturile trebuie depuse până pe data de 25 martie, potrivit calendarului aprobat vineri prin Hotărâre de Guvern, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Alianța 2020 USR PLUS construiește alternativa care va aduce guvernarea în 2020. Alianța are cea mai bună listă pe care România a avut-o pentru alegerile din Parlamentul European. De data aceasta, România chiar are ocazia să nu mai aleagă răul cel mai mic, pentru a evita un rău mai mare, de data aceasta românii au ocazia să voteze niște profesioniști. Alianța 2020 USR PLUS va trimite la Bruxelles oameni de care suntem mândri și nu oameni care să ne facă de râs. Avem nevoie ca în următoarele cinci săptămâni să ne ajutați pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare. Din această alianță câștigă România și fiecare cetățean în parte, acum avem șansa de a întoarce România spre Europa”, a declarat președintele USR Dan Barna.

La rândul său, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că românii vor vedea că există o alternativă politică în țara noastră și că există o ofertă de oameni competenți, capabili să își asume guvernarea chiar și mâine dacă este nevoie.

”Astăzi începem un drum care se va sfârși cu o majoritate parlamentară în 2020. Tot ce se va întâmpla de astăzi încolo până la finalul anului 2020, este parte a unui proces prin care vom demonstra românilor că există o adevărată alternativă politică în România. Există o ofertă politică de oameni tineri, competenți, capabili să-și asume guvernarea mâine. Vom începe cu recâștigarea demnității la nivel european. O demnitate care, din păcate, este făcută franjuri de guvernarea actuală. Prin ceea ce fac, cei de la guvernare demonstrează că îndepărtează România de UE, în loc să o consolideze. Vom trimite la Bruxelles oameni capabili să aducxă mai multe subvenții pentru agricultori, fonduri europene pe infrastructură, educație, sănătate. Toate domeniile pe care trebuie să le punem la punct”, a transmis președintele PLUS Dacian Cioloș.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European cu 705 membri, față de 751, câți sunt în prezent, diferența fiind rezultatul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European).

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kovesi, susținută de Guy Verhofstadt. Liderul ALDE din Parlamentul European îi cere lui Tajani să ”apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul Alianței Liberal-Democraților Europeni (ALDE) din Parlamentul European, și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Acesta i-a solicitat președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, printr-o scrisoare să respingă atacurile de la București care o vizează pe fosta șefă a DNA.

”Având în vedere atacurile Guvernului român la adresa Laurei Kovesi, i-am trimis o scrisoare Preşedintelui Parlamentului European, în care îi solicităm să apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european şi să garanteze faptul că doamna Kovesi poate participa (n.r. la acest proces de selecţie) fără niciun fel de oprelişte”, a scris Guy Verhofstadt într-o postare pe Twitter căreia i-a atașat și scrisoarea transmisă lui Tajani.


Amintim faptul că purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a anunțat săptămâna trecută, de la Strasbourg, un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de Procuror European, sprijin arătat și de miniștrii de Justiție ai Austriei, Olandei, dar și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending