Marian-Jean Marinescu, interpelare către CE cu privire la posibilitatea instituirii unui ”nou Schengen” între România și Bulgaria pentru a diminua consecințele economice ale ținerii acestora în afara spațiului de liberă circulație

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a sugerat Comisiei Europene posibilitatea creării unui ”nou Schengen” între România și Bulgaria pentru a diminua consecințele economice ale ținerii acestor țări în afara spațiului de liberă circulație.

Într-o intervenție în Parlamentul European, care a inclus pe agenda sa o dezbatere despre veto-ul Austriei împotriva celor două țări din Consiliu justiție și afaceri interne, din 8 decembrie, europarlamentarul i-a adresat comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johannson, o întrebare cu privire la această posibilitate.

”Doamna comisar, atât dumneavoastră cât și domnul ministrul Balas (n.r. ministrul ceh a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE) ați afirmat că frontierele externe ale României și Bulgariei sunt securizate. Vă mulțumesc pentru angajamentul pe care l-ați luat aici că veți rezolva această problemă, că veți corecta această decizie greșită în cursul anului 2023. Aud de multă vreme aceste lucruri. Vă urez succes în discuțiile pe care le veți avea cu Olanda și Austria. Până atunci însă, consecințele economice negative vor continua. Ați spus că desființarea frontierelor interne ar întări frontierele externe pentru că s-ar transfera lucrătorii pe acele frontiere. Vă întreb: care este opinia dumneavoastră dacă România și Bulgaria ar crea un spațiu de liberă circulație, mai mic, nu Schengen, ci Calafat-Vidin sau Giurgiu-Ruse?”, a fost sugestia lansată de Marian-Jean Marinescu.

Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație.

În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Decizia a stârnit un val puternic de nemulțumiri din partea oficialilor europeni și ai statelor membre, evidențiindu-se în acest caz Germania și Franța, fiind așteptată o reiterare a revoltei, prilejuită de summitul Consiliului European, ce va avea loc la Bruxelles în această săptămână, unde Klaus Iohannis va ridica chestiunea blocării aderării României la Schengen și unde va prezenta ”două, trei acțiuni” pentru a avansa în acest dosar. 

De altfel, președintele s-a arătat nemulțumit de veto-ul din cadrul reuniunii JAI, atrăgând atenția că blocarea intrării României în Schengen de către Austria riscă să afecteze unitatea europeană și a subliniat că țara noastră nu se va opri până nu va îndeplini acest obiectiv.

La rândul său, prim-ministrul Nicolae Ciucă a dat asigurări că procesul de aderare va fi reluat și că țara noastră va continua să protejeze frontierele externe ale UE. 

În semn de protest, România a decis să diminueze relațiile diplomatice cu Austria, ambasadorul Emil Hurezeanu fiind chemat în țară pentru consultări, astfel că Ambasada de la Viena va fi asigurată de însărcinat cu afaceri ad interim.

Trebuie specificat că România a fost victimă colaterală a veto-ul Olandei împotriva Bulgariei, având în vedere că cele două țări au fost propuse spre aderare la Schengen la pachet, chiar dacă batavii au cerut să se consemneze în minuta reuniunii JAI că sprijină intrarea țării noastre în spațiul de liberă circulație. 

Având în vedere acest context, Bucureștiul analizează măsura decuplării de Sofia în acest dosar, conform mențiunilor premierului Nicolae Ciucă.