Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Discutăm cu instituțiile UE soluțiile pentru aderarea la Schengen. Decuplarea de Bulgaria, o măsură pe care trebuie să o analizăm

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a anunţat vineri că demersurile pentru aderarea României la Schengen vor fi continuate şi a precizat că decuplarea în acest dosar de Bulgaria este o măsură care trebuie analizată, informează Agerpres.

“Aşa cum am discutat cu preşedintele României, aşa cum am discutat în această dimineaţă cu preşedintele PSD, vom continua toate demersurile pentru aderarea la spaţiul Schengen pentru a ne îndeplini obiectivul naţional. Avem această decizie politică unitară. Este nevoie să continuăm acest demers din respect pentru români, din respect pentru partenerii noştri europeni”, a spus Ciucă, înainte de şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL.

El a afirmat că în acest moment se discută soluţiile cu privire la aderarea la Schengen.

“În acest moment se discută cu instituţiile europene şi cu preşedinţia cehă pentru a putea să identificăm care sunt soluţiile imediate care pot fi luate şi de asemenea, discutăm cu partea suedeză pentru că urmează să preia preşedinţia de la Cehia şi să analizăm oportunitatea pe agenda Consiliului a deciziei de aderare”, a afirmat Ciucă.

Chestionat dacă preşedintele Klaus Iohannis ar putea cere la Consiliul European de săptămâna viitoare rediscutarea acestui subiect şi convocarea unui Consiliul JAI extraordinar, premierul a răspuns că în acest moment se discută la nivelul Ministerului de Externe şi cu instituţiile europene care ar putea fi soluţiile şi demersurile care să ducă la o decizie favorabilă.

“Altfel, să repunem pe agendă subiectul în condiţiile în care Austria îşi menţine decizia politică de a nu fi de acord cu aderarea României nu cred că este oportun să înaintăm un termen faţă de care să ne raportăm faţă de o decizie”, a spus Ciucă.

Întrebat despre o decuplare de Bulgaria în acest dosar, premierul a precizat că este o “măsură pe care trebuie să o analizăm”.

“Este un demers pe care fiecare ţară trebuie să şi-l asume individual”, a afirmat Nicolae Ciucă.

El a susţinut că în şedinţa Consiliului JAI de joi s-a discutat despre o decuplare de Bulgaria, dar nu a fost aprobată de către această ţară şi Austria.

Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere. 

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație. Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Drept reacție la veto-ul Austriei, România a decis chemarea ambasadorului Emil Hurezeanu pentru consultări, într-un semnal clar al părții române de a sublinia poziția de dezacord ferm cu conduita Austriei și de a diminua nivelul actual al relațiilor cu acest stat. Mai mult, Bucureștiul a avertizat că vor exista “consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale ca urmare a poziției Austriei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

SUA și România găzduiesc la Washington o reuniune a “Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate”, un forum transregional al Agenției ONU pentru emanciparea femeilor

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

În calitate de co-președinți 2023 ai Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate (WPS-FPN) , Statele Unite și România vor găzdui cea de-a cincea reuniune la nivel de capital a WPS-FPN la Washington, D.C., în perioada 6-8 iunie, informează Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Rețeaua se va reuni sub tema co-președinției: “Promovarea adaptabilității și evoluției Femeilor, Păcii și Securității (WPS) ca un cadru pentru implementarea schimbărilor politice”.

Lansată în 2016, WPS-FPN este un forum transregional coordonat de UN Women pentru a împărtăși cele mai bune practici și experiențe legate de avansarea agendei globale WPS.

În prezent, există 99 de membri ai WPS-FPN, inclusiv țări și organizații regionale, fiecare țară membră desemnând un oficial guvernamental care să servească drept coordonator, cunoscut sub numele de punct de contact național.

“Statele Unite ale Americii sunt onorate să servească, alături de România, în calitate de copreședinte WPS-FPN 2023, o dovadă a angajamentului nostru de a impulsiona agenda WPS la nivel mondial. Statele Unite sunt profund angajate în promovarea echității și egalității de gen ca element critic al păcii și securității. Siguranța femeilor și a fetelor, în toată diversitatea lor, în conflicte și crize, precum și participarea lor semnificativă la toate nivelurile proceselor de luare a deciziilor politice și de securitate sunt esențiale pentru realizarea unei păci și a unei securități globale durabile”, arată sursa citată.

Reuniunea la nivel de capital se va deschide cu o sesiune plenară la 6 iunie, între orele 9:45 și 12:30, la Departamentul de Stat al SUA. Printre vorbitorii la nivel înalt se numără subsecretarul pentru controlul armelor și securitate internațională, ambasadorul Bonnie Jenkins; asistentul președintelui și directorul Consiliului pentru politica de gen de la Casa Albă, Jennifer Klein; ambasadorul SUA pentru probleme globale ale femeilor, Geeta R. Gupta; președintele Hunt Alternatives și lector la Harvard Kennedy School of Government Eleanor Roosevelt Lecturer în domeniul politicilor publice, ambasadorul Swanee Hunt; șefa Biroului de gestionare a egalității de gen din România și punctul de contact românesc, locotenent-colonelul Manuela-Elena Bercea; și directorul executiv al UN Women, Sima Sami Bahous.

Continue Reading

MEDIU

Ziua Mondială a Mediului. Klaus Iohannis: România a aderat recent la Coaliția de înaltă ambiție pentru a stopa poluarea cu plastic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, că prin implementarea măsurilor asociate economiei circulare volumul de plastic care ajunge în oceane poate fi scăzut la nivel global cu peste 80% până în anul 2040, subliniind că România a aderat recent la Coaliţia de Înaltă Ambiţie pentru a Stopa Poluarea cu Plastic

“Ziua Mondială a Mediului contribuie la creşterea gradului de conştientizare cu privire la multiplele provocări la adresa mediului înconjurător şi constituie un imbold menit să mobilizeze cetăţenii pentru a acţiona în vederea limitării schimbărilor climatice, a protejării biodiversităţii şi pentru a combate poluarea aerului, a solului şi a apei. Protejarea mediului este de o importanţă crucială pentru sănătate şi pentru calitatea vieţii noastre”, a transmis Klaus Ioannis, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Ziua Mondială a Mediului 2023 are ca temă principală limitarea poluării cu plastic; estimările arată că aproximativ 20 de milioane de tone de plastic ajung anual în lacuri, râuri şi în mări din întreaga lume.

“Resursele de apă disponibile sunt deja supuse unei presiuni uriaşe, mai ales în contextul schimbărilor climatice care afectează regimul precipitaţiilor. Soluţiile pentru a limita poluarea cu plastic se bazează pe conştientizarea problemei, pe educaţie, pe utilizarea adecvată a resurselor naturale şi pe promovarea economiei circulare. România colaborează cu alte state în vederea identificării celor mai bune mecanisme de reglementare, economice şi tehnologice pentru reducerea poluării cu plastic, inclusiv prin aderarea recentă la Coaliţia de Înaltă Ambiţie pentru a Stopa Poluarea cu Plastic”, mai spune preşedintele Iohannis.

Introducerea Sistemului de Garanţie – Returnare pentru Ambalaje la nivelul României, începând cu 2023, va genera un comportament individual mai responsabil şi va susţine economia circulară a plasticului.

“Am înregistrat deja şi o serie de progrese în ceea ce priveşte protecţia mediului. În România, tot mai mulţi oameni sunt atenţi la utilizarea cât mai eficientă a resurselor energetice şi aleg să devină prosumatori, adică simultan producători şi consumatori de energie din surse regenerabile într-un sistem energetic naţional mai sărac în dioxid de carbon. Totodată, în ultimii ani, tot mai multe parteneriate între autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale şi şcoli au în vedere tematici legate de mediu şi au condus la înfiinţarea de parcuri, la campanii de colectare selectivă a deşeurilor ori la monitorizarea constantă a calităţii mediului în multe comunităţi”, a mai declarat Iohannis.

În opinia sa, toate acestea indică faptul că direcţia în care ne îndreptăm ca societate este cea corectă, iar eforturile trebuie să se concentreze în următoarea perioadă pe accentuarea ritmului acţiunii de protejare a mediului. 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis participă marți la summitul “București 9” din Slovacia: Pe agendă, consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, va participa marți, la Bratislava, la summitul Formatului București 9 (B9), pe care îl va co-prezida alături de președintele Republicii Slovace, Zuzana Čaputová, și de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La eveniment va participa, de asemenea, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

Reuniunea la vârf a statelor din Formatul București 9 se desfășoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius și va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată și obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea cooperării cu Ucraina.

Agenda discuțiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru apărare, precum și sprijinul acordat Ucrainei în susținerea aspirațiilor sale euroatlantice.

O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate.

Summitul B9 la nivelul șefilor de stat din regiune urmează reuniunilor la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și unui summit extraordinar organizat la Varșovia în luna februarie, în prezența președintelui american Joe Biden.

În contextul summitului de la Vilnius din luna iulie, aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene.

De asemenea, aliații estici solicită un nou model de forțe, planuri de apărare îmbunătățite și apărare antiaeriană și antirachetă integrată pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 mins ago

Șeful Pentagonului afirmă că “Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei SUA”: China reprezintă cea mai mare provocare

ROMÂNIA25 mins ago

SUA și România găzduiesc la Washington o reuniune a “Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate”, un forum transregional al Agenției ONU pentru emanciparea femeilor

MEDIU20 hours ago

Ziua Mondială a Mediului. Klaus Iohannis: România a aderat recent la Coaliția de înaltă ambiție pentru a stopa poluarea cu plastic

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis participă marți la summitul “București 9” din Slovacia: Pe agendă, consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Dorin Recean: Suntem recunoscători României pentru susţinerea şi contribuţia la organizarea excelentă a summitului CPE Moldova

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Suma de 10.000 de euro aferentă premiului, donată de șeful statului Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din București

ROMÂNIA2 days ago

Jean-Claude Juncker: Klaus Iohannis este unul dintre acei oameni de stat din Europa Centrală care vor avea un impact dincolo de timpul lor

ROMÂNIA2 days ago

Bogdan Aurescu, la ceremonia de învestire a lui Erdogan: România și Turcia au obiectivul transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu al păcii, stabilităţii şi creşterii economice

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL3 days ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE4 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO5 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA5 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO2 weeks ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending