O admitere parțială, cu frontierele aeriene și navale, în spațiul Schengen este un real succes, a afirmat miercuri președintele Senatului, Nicolae Ciucă, evocând rolul președintelui Klaus Iohannis, al ministrului de interne Cătălin Predoiu și al ministrului de externe Luminița Odobescu în acest proces.
“Admiterea României în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime este rodul unei munci care a început imediat după integrarea noastră în Uniunea Europeană. În toți acești ani, de la putere sau din opoziție, PNL a tratat dosarul României ca o prioritate absolută, fiind vorba despre cel mai important proiect de țară, după ce am devenit membri ai UE și NATO. Cei mai consistenți și relevanți pași au fost făcuți în perioada guvernărilor liberale din ultimii ani, când miniștrii Afacerilor Externe, Afacerilor Interne și Justiției au depus toate eforturile pentru cauza României. Eforturile conjugate ale președintelui României, Klaus Iohannis precum și ale ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ale ministrei Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ne aduc astăzi semnale externe extrem de pozitive. O admitere parțială – ca urmare a unui acord politic al tuturor statelor membre UE – este un real succes. Vom continua eforturile pentru admiterea cu granițele terestre, pentru traficul rutier și feroviar și pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen. Vom continua negocierile la nivel diplomatic și lucrul la nivel tehnic pentru atingerea acestui proiect de țară esențial pentru viitorul României”, a declarat președintele Senatului, Nicolae Ciucă, pe Facebook.
În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin, a informat MAI într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine, 28 decembrie 2023. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine, 28 decembrie 2023″, se arată în comunicatul citat.
“Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie”, mai transmite sursa citată.
Context
Austria a blocat pe 8 decembrie 2022 extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, motivându-şi opoziţia prin numărul mare de cereri de azil și aprobând, în schimb, intrarea Croației. Ţările de Jos s-au opus, la rândul lor, primirii în Schengen a Bulgariei, cerând monitorizări suplimentare din perspectiva securității frontierelor și a respectării statului de drept.
Pe parcursul anului 2023, după o perioadă în care România și-a rechemat ambasadorul de la Viena, discuțiile au continuat, iar Bucureștiul și Sofia au implementat proiecte-pilot în parteneriat cu Comisia Europeană pentru a demonstra, din nou, capacitatea celor două țări de a gestiona frontierele externe.
Deblocarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen vine ca urmare a unui roller-coaster politico-diplomatic în ultimele luni. La finele lunii septembrie, compromisul miniștrilor de interne din UE către un viitor acord pentru pactul de migrație și azil a creat “o atmosferă bună pentru temele de interes major ale României” și Bulgariei, în speță aderarea celor două țări la zona de liberă circulație.

Deși la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 5 decembrie, tema aderării celor două țări la Schengen nu a fost supusă la vot, la o săptămână distanță, ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat că ţara sa şi-ar putea ridica veto-ul faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un aşa-numit “Air Schengen”, respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu şi la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiţii acestor ţări şi Comisiei Europene.
În mod concret, Karner a cerut Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă. În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Reacții din România față de poziția Austriei au venit treptat. Mai întâi, premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a afirmat sâmbătă seară că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.
Președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, a adoptat o atitudine mai precaută. Acesta a salutat flexibilizarea poziției Austriei, dar a subliniat că o aderare a României la Schengen ar fi consecința conlucrării tuturor forțelor politice, menționând totodată că o decizie este așteptată la un Consiliu JAI extraordinar organizat la finalul anului de președinția spaniolă a Consiliului UE și că între timp sunt așteptate poziția Olandei privind aderarea Bulgariei și rezultatele discuțiilor reuniunii miniștrilor de interne prezenți luni în Slovenia.
Ulterior, la o reuniune a Forumului Salzburg, care reunește miniștrii de interne din mai multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv Austria, Bulgaria și România, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu (PNL) a precizat că discuțiile cu Austria și instituțiile UE sunt îndreptate în direcția obținerii unui rezultat concret în luna decembrie.

Subiectul a ajuns și la cel mai înalt nivel, în marja summitului Consiliului European din 14-15 decembrie de la Bruxelles. Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire informală cu cancelarul austriac Karl Nehammer și cu premierul bulgar Nikolai Denkov, la invitația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe tema aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, dar a apreciat că acest obiectiv “rămân complicat” şi că în acest dosar “mai e mult de negociat”, neexcluzând posibilitatea unui Consiliu JAI extraordinar. Șeful statului a adoptat o poziție prudentă cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, precizând că deși a apărut o flexibilizare a poziției Austriei este nevoie în continuare de “foarte, foarte multe negocieri”.
În marja summit-ului european de la Bruxelles, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și premierul țării care asigură președinția Consiliului UE, spaniolul Pedro Sanchez, au reafirmat că instituțiile europene vor lucra până în ultima clipă pentru primirea României și a Bulgariei la spațiul Schengen.
Un semnal de optimism a apărut și după ce Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Spania, și Parlamentul European au ajuns pe 20 decembrie la un acord calificat drept “istoric” de președinta Comisiei Europene privind Pactul pentru migrația și azilul, o înțelegere considerată crucială pentru viitorul UE și importantă pentru alte dosare precum extinderea spațiului Schengen cu România și cu Bulgaria, având în vedere opoziția Austriei în acest sens.
În acest siaj și-a făcut loc și modificarea de poziție din partea Olandei, care a decis, la nivel guvernamental și parlamentar, să sprijine și intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, lăsând Austria în postura singurei țări care se mai opunea extinderii spațiului de liberă circulație cu Bulgaria și România.





