Europenii trebuie să-și asume mai multe responsabilități în interiorul NATO pentru ca această organizație să se afle în viitor „sub leadership european”, au declarat vineri, la Paris, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, și ministra delegată franceză a armatei, Alice Rufo, transmite AFP, care citează cabinetul ministrului francez.
În timpul vizitei la Paris, ambasadorul Whitaker a discutat cu reprezentanții Ministerului de Externe francez și cu șeful Statului major al armatei, potrivit Agerpres.
Vizita, pregătită de mult timp, are loc după ce președintele american Donald Trump a criticat dur în ultimele zile aliații europeni din NATO pentru lipsa de sprijin pentru eforturile Washingtonului de a securiza strâmtoarea Ormuz.
„Nu am fost niciodată convins de NATO. Am știut mereu că este un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta, de altfel”, a adăugat el, primind replici din partea premierului britanic Keir Starmer, a premierului polonez Donald Tusk și a Comisiei Europene.
O remarcă dură a venit și din partea președintelui francez Emmanuel Macron. „Dacă îți pui la îndoială angajamentul în fiecare zi, îi erodezi însăși substanța”, i-a transmis liderul de la Elysee omologului său american. Mai mult, președintele Franței a pledat pentru o „coaliție a independenților” pentru a face față „dominației” Chinei și „imprevizibilității” SUA.
În acest context, oficiali americani și francezi au subliniat, vineri, la Paris, necesitatea consolidării rolului Europei în interiorul Alianței.
De asemenea, Matthew Whitaker s-a deplasat la cartierul general al „Coaliției Voinței”, ce reunește țări pregătite să aducă garanții de securitate Ucrainei la finalul încetării focului.
Pentru cabinetul ministrului delegat Alice Rufo, „eforturile coaliției sunt o formă de prefigurare a unui viitor pilon european al Alianței”, cu Statele Unite venind în sprijinul europenilor și nu invers.
„Coaliția Voinței” este formată din peste 30 de țări, inclusiv România, care au promis sprijin consolidat pentru Ucraina împotriva agresiunii ruse și care este condusă de Londra și Paris. Inițiativa a fost anunțată pe 2 martie 2025 de premierul britanic Keir Starmer, după summitul de la Londra privind Ucraina desfășurat sub motto-ul „Securizarea viitorului nostru”.
Obiectivul declarat al inițiativei este de a facilita încercările de negocieri de pace între Kiev și Moscova lansate de SUA în februarie 2025, printr-o contribuție la garanții de securitate suficient de solide pentru Ucraina pentru a asigura durabilitatea unei potențiale încetări a focului și a unui acord de pace.
În același timp, țările membre europene ale NATO s-au angajat să-și majoreze substanțial cheltuielile pentru apărare, în fața spectrului unui conflict cu Rusia. De altfel, toate statele membre ale NATO au atins pragul minim de a aloca 2% din PIB pentru apărare în anul 2025, conform raportului anual al secretarului general Mark Rutte. Alocările și investițiile pentru anul 2025 sunt realizate în baza unor cifre estimate, însă ele relevă investiții americane de 838 de miliarde de dolari în apărare și de 574 de miliarde de dolari din partea europenilor și canadienilor. Potrivit calculelor NATO, investițiile militare ale SUA reprezintă 60% din totalul celor aliate, iar cele ale Europei și Canadei 40%.
În cursul întrevederii, ambasadorul SUA a exprimat dorința sa puternică „de a exista o implicare solidă a europenilor” în securizarea strâmtorii Ormuz, precizând că nu va cere acest lucru în cadrul „Epic Fury”, numele de cod al operațiunii americane contra Iranului.
Franța și europenii refuză să ia parte la războiul declanșat pe 28 februarie de loviturile israeliene și americane contra Iranului.
Pe acest fond, secretarul general al NATO Mark Rutte se va afla săptămâna viitoare la Washington pentru discuții cu președintele american, vizita având loc la câteva zile după ce NATO împlinește sâmbătă 77 de ani de la înființare.
