Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE, a publicat astăzi, 11 decembrie, „Raportul de sinteză 2025: Tendințe în reforma politicii de sănătate în UE”, un proiect realizat în colaborare cu Comisia Europeană, ce face parte din seria „Starea sănătății în UE”. Documentul oferă o imagine clară asupra presiunii financiare tot mai mari suportate de români în accesarea serviciilor medicale, în special a celor stomatologice, unde finanțarea publică rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
Sănătatea orală a românilor se confruntă cu una dintre cele mai mici finanțări publice din UE
Raportul OCDE arată că doar 7% din asistența stomatologică este finanțată din fonduri publice, în timp ce media UE este de 34,9%. Astfel, acoperirea costurilor serviciilor stomatologice este de cinci ori mai mică decât media UE. Această subfinanțare structurală determină milioane de români să amâne tratamente sau să le evite complet, ceea ce are consecințe directe asupra sănătății orale și generale.
Românii plătesc din buzunar mai mult decât europenii pentru serviciile stomatologice
De asemenea, finanțarea extrem de redusă a serviciilor stomatologice din fonduri publice îi obligă pe români să plătească mult peste media europeană din propriul buzunar pentru îngrijiri esențiale. Datele OCDE arată că 18% din toate cheltuielile directe ale pacienților din România merg către servicii stomatologice, comparativ cu 12% în UE.
Studiul Național privind starea de sănătate orală a românilor arată că situația sănătății orale este îngrijorătoare și confirmă în mod clar concluziile OCDE: cariile dentare afectează 66% dintre copii și 64% dintre adulți, iar lipsa tratamentelor timpurii se vede în numărul mare de urgențe, infecții și edentații neprotezate. În mediul rural, peste 62% dintre adulți au dinți lipsă, semn al afecțiunilor netratate la timp.
Atât raportul OCDE, cât și studiul CMSR transmit același mesaj: lipsa unei finanțări publice adecvate obligă populația să suporte costuri tot mai mari și limitează accesul la tratamente esențiale.
OCDE avertizează că presiunea tot mai mare asupra bugetelor sistemului de sănătate reflectă un „climat economic dificil, cu priorități competitive care restrâng fondurile publice disponibile pentru sănătate.” Pe termen lung, se preconizează o creștere a cheltuielilor pentru sănătate din surse publice în rândul țărilor OCDE. Prin urmare, s-ar putea ajunge la un potențial maxim de 11,8 % din PIB alocat cheltuielilor de sănătate până în 2040.
